Agenda Constructiilor
Luni, 25 Octombrie 2021
PlanRadar
Home - Stiri - Sustenabilitate - Bankwatch: Propagare idee falsa “gazul fosil este doar un combustibil de tranzitie”
Bankwatch: Propagare idee falsa “gazul fosil este doar un combustibil de tranzitie”
Sustenabilitate & CSR Publicat de Stelian DINCA 09 Aug 2021 07:13
Statele membre ale Uniunii Europene au cazut de acord sa contribuie activ la diminuarea schimbarilor climatice, iar din acest motiv a fost propus prin „Pactul ecologic european” ca pana in anul 2050, Europa sa fie primul continent neutru din punct de vedere climatic. Pentru a legifera (obiectivele climatice), Comisia Europeana a propus de curand „Fit for 55”, o serie de masuri legislative care ar trebui sa paveze drumul catre neutralitate climatica. Comisia sustine inasprirea regulilor privind taxarea emisiilor de CO2 si extinderea schemei de comert cu emisii de CO2 (ETS) la mai multe sectoare[1], inclusiv initiative pentru reducerea emisiilor de metan.
Pe de alta parte, propunerea inca lasa loc pentru investitii in infrastructura si exploatarea gazelor fosile. “Fit for 55” propune si revizuirea Directivelor pentru combustibili alternativi si decarbonizarea pietei de gaze prin dezvoltarea proiectelor de hidrogen, printre altele. Gazele fosile vor avea acces privilegiat la finantare publica si la alte beneficii de ordin legislativ daca sunt amestecate cu hidrogen. Aceste avantaje sunt oferite prin statutul de Proiecte de Interes Comun si reglementate prin Regulamentul privind infrastructura energetica transeuropeana (Regulamentul TEN-E).
Problema metanului
Ideea ca gazul fosil este un combustibil de tranzitie este una falsa. Gazul fosil emite jumatate din cantitatea de gaze cu efect de sera (GES) produsa de carbune, iar extinderea infrastructurii pentru gazul fosil contribuie la incalzirea planetei din cauza scurgerilor de metan de-a lungul intregului lant de aprovizionare, greu de identificat si controlat. Metanul este un gaz cu efect de sera de 84-86 de ori mai potent decat dioxidul de carbon pe termen scurt (20 de ani)[2]. Un proiect video recent care se desfasoara si in Romania dovedeste prin imagini amploarea emisiilor necontrolate de metan.
Un studiu al Natiunilor Unite afirma ca, in prezent, concentratia atmosferica de metan creste mult mai repede comparativ cu orice alt moment din anii 1980 si pana acum. Concentratiile actuale depasesc 1800 ppb (parts per billion) fata de nivelurile de 1200 ppb din anul 1980 (Fig.1), acestea fiind mult peste nivelurile din scenariile de crestere a temperaturii medii globale cu 2°C utilizate in evaluarea IPCC din 2013. Studiul UN concluzioneaza ca obiectivul de 1,5°C al Acordului de la Paris nu poate fi atins la un cost rezonabil fara reducerea emisiilor de metan cu 40-45% pana in 2030, din care 60% din combustibili fosili.
Strategia UE privind emisiile de metan afirma ca pentru a atinge tinta de reducere GES cu 55% pana in 2030, 37% din emisiile de metan vor trebui eliminate (fata de 2005). Pachetul „Fit for 55” cuprinde inclusiv revizuirea acestei strategii, printre obiective fiind si impunerea unor „obligatii de a imbunatati detectarea scurgerilor si repararea scurgerilor [de metan] pe intregul lant de aprovizionare cu gaze fosile”.
Cu toate acestea, in 2020 emisiile rezultate din centralele pe gaze fosile, la nivel UE, au crescut cu 23% fata de 2013, iar multe tari isi dezvolta planuri prin care sa acceseze fonduri publice pentru noi infrastructuri de gaze.
Gaz + hidrogen = greenwashing?
Desi isi propun reducerea emisiilor de metan si dioxid de carbon, statele membre continua sa investeasca in gazul fosil. Ministrii energiei UE au agreat in iunie 2021 sa continue finantarea Proiectelor de interes comun din gaz fosil pana in 2029, cu o conditie: ca acestea sa fie amestec de gaz cu hidrogen si sa demonstreze ca infrastructura poate deveni 100% „hydrogen ready” ulterior. Pana la aceasta decizie lista continea 74 de proiecte de gaze fosile. Romania urma sa finanteze fazele II si III ale BRUA, Eastring si dezvoltarea pe teritoriul Romaniei a Coridorului Sudic de Gaze, dar si cresterea capacitatii de extractie a unor depozite de gaze interne.
Ideea amestecului de gaze cu hidrogen a fost preluata si in Romania, o serie de investitii pe baza de gaze fosile si 10% hidrogen ar urma sa fie finantate prin Planul National pentru Redresare si Rezilienta (PNRR). Planul prevede o proportie de 40,8% a cheltuielilor legate de tranzitia verde, dar mare parte din aceste fonduri este alocata catre proiecte de extindere a infrastructurii pe baza de gaz fosil.
Una dintre investitii presupune constructia unei infrastructuri masive de 4000 km de conducte pentru distributia gazului fosil in combinatie cu hidrogen, in valoare de 400 milioane de euro. Infrastructura a fost propusa in zona Olteniei, una slab conectata la reteaua de gaze. Comisia Europeana a respins in prima faza proiectul pentru ca nu respecta ghidul care interzice finantarea activitatilor poluante, insa Ministrul Energiei insista in continuare cu viabilitatea lui.
O alta investitie pe care Romania a propus-o prin PNRR este constructia a inca doua centrale pe gaz, fiecare cu o putere instalata de 159 MW in Mehedinti si Constanta pentru producerea hidrogenului in combinatie cu gaz si surse regenerabile de energie – 100 MW la proiectul din Mehedinti, respectiv 20 MW la Constanta. Fondurile alocate pentru aceste investitii insumeaza 585 milioane de euro. Initial proiectele au fost desemnate direct unui consortiu de companii de stat si private, insa dupa discutiile cu CE, Ministrul a decis sa fie finantate prin apeluri competitive de proiect.
PNNRR se afla in prezent in negocieri si urmeaza a fi aprobat in luna septembrie a acestui an, conform Ministrului Energiei, cand vom sti daca proiectele bazate pe gaze fosile vor fi in final acceptate.
Blocarea unor sume importante de bani in proiecte incompatibile cu tintele climatice este o decizie care va duce in viitor la proiecte irecuperabile financiar si la incetinirea tranzitiei, din mai multe motive.
Potrivit Planului de Dezvoltare a Sistemului National de Transport gaze naturale (PDSNT), prognoza consumului de gaze in perioada 2020-2030 este una descrescatoare (Fig.2), la fel precum consumul inregistrat in ultimii 10 ani (Fig. 3). La nivel european, scenariile arata o scadere a cererii de gaze fosile intre 32% si 37% in 2030 si chiar mai departe de aceasta perioada, noile proiecte fiind o risipa a banilor publici.
Pentru incalzirea locuintelor exista solutii mult mai eficiente cum ar fi electrificarea sau pompele de caldura in zonele rurale sau urbane mici, sau eficientizarea sistemelor de termoficare. Sectorul de incalzire in zona Olteniei este bazat in mare parte pe combustibili solizi si biomasa, iar pentru decarbonizarea acestuia trebuie promovate masurile de eficienta energetica, incalzire electrificata din resurse regenerabile, aplicabilitatea acestor solutii putand fi realizate imediat fara a afecta mediul inconjurator. Conform principiului dezvoltarii durabile, trebuie asigurat un echilibru pentru cei 3 piloni: economic, social si mediu, fara periclitarea capitalul natural. Proiectele de combustibili fosili nu sunt capabile sa asigure acest echilibru, fiind daunatoare pentru mediu si ineficiente financiar.
Decarbonizarea economiei ar trebui sa reprezinte un proces accelerat catre o economie neutra din punct de vedere climatic, competitiva si echitabila, iar acest lucru se poate intampla printr-un sistem energetic inteligent, integrat si curat la care toate statele membre trebuie sa contribuie. Desi la nivel declarativ Romania sustine obiectivele climatice, de-a lungul timpului s-a alaturat mai multor pozitii contrare, sustinute de statele din estul Europei cu privire la politica de mediu a Uniunii Europene (scrisoare cu privire la obiectivele climatice, sustinerea gazului fosil, recenta pozitie despre strategia forestiera).
Prin promovarea de noi proiecte pe baza de combustibili fosili, neconforme cu obiectivele climatice si energetice europene, resurse financiare considerabile vor fi deturnate de la dezvoltarea sectorului energetic pe directia verde, fundamentala pentru a reduce incalzirea atmosferei.
 
ABONARE (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
TERAPLASTgamma_2021ALLBIMjungheinrichVideoConfAC-iulAUTODESK
ROCKWOOL 196
In curand editia
OCTOMBRIE 2021!
 
 

Autentificare

GHID de INSTALARE
romania fara hospice
hidroplasto
leviatan
strabag nivel 1
Ubitech
hilti
ERBASU CONSTRUCT
CELCO 2020
cv water 2021
Acvatot 2019
leviatan
rigips

Parteneri

HABITAT
FPSC_2019
ef-de-n
AICPS_30
bienala
AHK 2018
econet
ROGBC 2016
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere