Decarbonizarea influenteaza matricea ESG, iar prioritatile in dezvoltarea sustenabila evolueaza la nivel global. Anul 2024 marcheaza schimbari in rolul strategiilor de decarbonizare ca pilon esential al succesului in afaceri – de la ratingurile ESG si certificarea cladirilor pana la tehnologii si noi reglementari.

Noul raportul BuildGreen privind dezvoltarea sustenabila (The BuildGreen 2024 Sustainable Development report) evidentiaza prioritatile de la nivel international care vor conduce strategiile de business in urmatorii ani. Ascensiunea rapida a cerintelor de dezvoltare sustenabila va continua, pe masura ce partile interesate solicita mai multe actiuni cu privire la problemele sociale si de mediu, iar companiile si factorii politici raspund cu cerinte mai stricte la presiunea climatica.

Razvan Nica, fondator si Managing Director BuildGreen, explica: “Decarbonizarea este astazi catalizatorul in evolutia afacerilor. Iar dezvoltarea durabila este pilon cheie. De ce? 

Incepand cu obiectivele de neutralitate climatica impuse pana in 2050 la nivel mondial si rolul semnificativ al ratingurilor ESG in afaceri, companiile si investitorii din aproape toate segmentele de piata s-au concentrat pe strategiile de Dezvoltare Sustenabila si Decarbonizare. Cu toate acestea, lipsa unor reglementari care sa asigure o aliniere a ratingurilor ESG intre companii din varii domenii de activitate la nivel international, a confirmat necesitatea unor reglementari internationale si standarde de sustenabilitate.

2024 este anul care aduce criterii si reglementari in procesul de decarbonizare. Schimbari majore sunt deja vizibile in ratingurile ESG si metodologiile de certificare a cladirilor (actualizari iminente pentru BREEAM si LEED), doi factori care genereaza dovezi incontestabile in evaluarea companiilor. Acest lucru aduce, de asemenea, obiective de sustenabilitate mai ridicate – o tendinta care se extinde dincolo de domeniul imobiliar si necesita aspecte mai complexe. Astfel de schimbari sunt vizibile in activitatea BuildGreen de zi cu zi: nevoile clientilor s-au extins de la certificari de cladiri verzi si rapoarte ESG, la servicii de consultanta si strategii de dezvoltare sustenabila si decarbonizare in directia  obiectivelor de neutralizare climatica.” 

La nivel global, emisiile de CO2 s-au dublat din 2000 si vor continua sa evolueze datorita cresterii populatiei si a contextului  economic. 4,4% din PIB-ul global se pierde anual datorita schimbarilor climatice (conform unui raport S&P Global privind tendintele de sustenabilitate). Pierderile anuale substantiale ale PIB-ului global afecteaza in special economiile in curs de dezvoltare si duc la consecinte variate in randul companiilor. In Europa, vestea buna este ca emisiile de carbon scad in majoritatea segmentelor de piata, datorita reglementarilor stricte si a implementarii strategiilor de dezvoltare durabila. In timp ce domeniile energie si industrie se confrunta cu provocari, o tendinta pozitiva o resprezinta gestionarea deseurilor, solutiile de energie verde si dezvoltarea sustenabila a cladirilor.

Top Tendinte In Dezvoltarea Sustenabila In 2024:

 

Accentul pe strategiile si solutiile de dezvoltare sustenabila continua sa fie prioritatile principale la nivel mondial, sub presiunea emisiilor de CO2. Fiecare industrie este in tranzitie catre reducerea emisiilor de carbon, iar piata imobiliara se numara printre principalii factori de influenta. 2024 accelereaza actiunile de reducere sau eliminare a emisiilor de carbon, pilonii nZEB, solutiile cu energie neta zero, energia regenerabila sau tehnologia cladirilor inteligente, reciclarea deseurilor, utilizarea sporita a materialelor durabile si mai multe solutii ecologice in domeniul constructiilor. 

Recunoscand importanta decarbonizarii, companiile se confrunta cu provocari complexe, dincolo de normele clasice privind energia, materialele, deseurile sau sanatatea. Pentru investitori, cererea tot mai mare de dezvoltare durabila se traduce prin cresterea valorii companiilor.  

In 2024, practicile de dezvoltare sustenabila sunt in centrul atentiei lsa nivel global, asa cum demonstreaza accentul pus pe decarbonizare in cadrul COP28, prin proiectul Buildings Breakthrough privind neutralizarea emisiilor de carbon din partea cladirilor, pana in 2030. In Europa, dezvoltatorii si investitorii stabilesc obiective mai indraznete in intervale de timp mai scurte comparativ cu cele impuse de Fit for 55 sau target-ul impus de Comisia Europeana de atingere a neutralitatii climatice pana in 2050.

 

Matricea ESG se extinde la nivel global iar rolul sau evolueaza de la raportare si respectare a regulilor, la un pilon central in strategiile de business. 

Standardele de sustainabilitate sunt un element de baza in procesul de luare a deciziilor financiare si de investitii pe piata de capital la nivel global. Aceasta tendinta influenteaza designul, achizitiile, finantele si practicile de marketing. Publicarea rapoartelor non-financiare aproape a devenit o necesitate, precum si evaluarea din partea tertilor pentru a asigura performanta din punct de vedere sustenabil. 

Neutralitatea climatica este o componenta ESG importanta, prin urmare decarbonizarea si dezvoltarea durabila joaca un rol crucial in strategia de business in toate domeniile de activitate. Calculele transparente ale amprentei de carbon definesc ratingurile ESG. Alte prioritati includ biodiversitatea si accentul sporit pe solutiile AI si tehnologice. 

Impactul ESG in domeniul finantelor se intensifica, dar o alta tendinta majora care modifica complexitatea ratingurilor ESG include mandatele Scope 3. Firmele private, care raspund la normele privind emisiile din Scopul 3, adopta rapoarte de sustenabilitate. Toti furnizorii privati ai marilor corporatii trebuie sa implementeze metode robuste de contabilizare a gazelor cu efect de sera care pot afecta diverse sectoare. In plus, capitolele „E” si „S” din lanturile de aprovizionare devin mai transparente, deoarece Scopul 3 obliga companiile sa acorde prioritate aprovizionarii etice si a muncii echitabile. Convergenta preocuparilor de mediu si sociale castiga amploare, determinata de reglementarile iminente care impun diligenta necesara pentru mediu si drepturile omului. Interdictia globala a plasticului este considerata urgenta, un tratat privind ciclul de viata al plasticului fiind asteptat pana la finalul anului 2024.

Reglementarile legale la nivel global sunt in lucru, UE marcand recent primul pas in aceasta directie, printr-o reglementare a ratingului ESG la nivel european (detalii la punctul 5).

 

Criteriile ESG mai puternice privind dezvoltarea durabila au schimbat rolul certificarilor verzi. LEED, BREEAM, WELL si alte metodologii internationale reprezinta un pilon cheie in domeniul imobiliar, dar urgenta decarbonizarii impune un nivel mai complex de evaluare. Ca urmare, rolul certificarii cladirilor verzi se schimba: de la tinta finala, la punct de plecare si instrument de management in implementarea strategiilor de sustenabilitate si decarbonizare. 

Dezvoltatorii imobiliari pot reprezinta un exemplu al dezvoltarii sustenabile, urmand directivele din partea organizatiilor internationale ce stabilesc si impun standarde de sustenabinilate mai inalte, sau legi stricte precum SFDR, EU Taxonomy si Green Deal, privind neutralizarea amprentei de carbon.

 

2024 marcheaza intrarea solutiilor AI pentru neutralizarea amprentei de carbon in dezvoltarea sustenabila a cladirilor. 

Solutiile de inteligenta artificiala pot ajuta dezvoltatorii sa monitorizeze si sa reduca emisiile de CO2 din portofoliile lor, analizand utilizarea energiei, modelele de transport si activitatile lantului de aprovizionare. Alte instrumente pentru a maximiza eficienta energetica si a minimiza amprenta de carbon includ: managementul si imbunatatirile energetice (incalzire, ventilatie, HVAC, iluminat si alte sisteme), monitorizarea echipamentelor si a infrastructurii cladirii in timp real, automatizarea inteligenta, analiza comportamentului ocupantilor, algoritmi AI pentru arhitecti si designeri  (parametri de proiectare a cladirii, alegerea materialelor si a metodelor de constructie). 

Impactul negativ al tehnologiei AI asupra emisiilor de carbon nu poate fi trecut cu vederea: infrastructura AI implica un consum ridicat de energie si generarea de deseuri electronice. Cu toate acestea, un avantaj major al solutiilor AI care inclina balanta in directia pozitiva  consta in timpul de lucru si eficienta resurselor umane. Cel mai simplu exemplu il reprezinta reducerea semnificativa a timpului de lucru petrecut la birou, care se traduce direct prin mai putine emisii de CO2. Echilibrul dintre impactul pozitiv si negativ al tehnologiei IA asupra emisiilor de carbon depinde de diversi factori. Dar tendinta AI este abia la inceput, astfel incat cheia o reprezinta expertiza in implementarea solutiilor potrivite.

 

In februarie 2024, Uniunea Europeana a stabilit prima jurisdictie din lume pentru ratingurile ESG, o reglementare provizorie menita sa sporeasca increderea investitorilor in produsele sustenabile. Regulile acorda prioritate transparentei, integritatii si autorizatiei ESMA pentru a spori fiabilitatea si comparabilitatea ratingurilor ESG, atenuand in acelasi timp potentialele conflicte de interes. Factorii acoperiti de evaluarile ESG cuprind mediul, factori sociali, drepturile omului si factori guvernamentali si includ optiunea pentru evaluari separate E, S si G, plus cerinta de ponderare explicita daca este furnizata o singura evaluare. Acest acord va facilita atingerea obiectivelor net-zero pana in 2050, in paralel cu incurajarea investitiilor in directia obiectivellor Green Deal. Regulamentul va intra in vigoare la 18 luni de la semnarea sa. Dezvoltarea AI necesita, de asemenea, reglementari guvernamentale, datorita dependentei crescute de inteligenta artificiala.