Comisia Europeana anunta ca evalueaza daca sprijinul oferit de Guvernul Romaniei pentru planul de decarbonare si restructurare a Complexului Energetic Oltenia respecta legislatia europeana. Greenpeace a semnalat recent incompatibilitati majore intre acest plan si obiectivele europene de reducere a emisiilor, precum si ca planul CEO contravine principiilor de acordare a fondurilor europene.

Conform comunicatului Comisiei, aceasta are indoieli cu privire la conformitatea Planului de restructurare si a schemei de suport cu termenii din Ghidul privind ajutoarele de salvare si restructurare. Comisia va analiza mai ales:

- daca, in forma lui actuala, planul de restructurare poate restabili viabilitatea pe termen lung a CE Oltenia intr-un interval de timp rezonabil si fara continuarea ajutorului de stat;

- daca CE Oltenia si investitorii sai ar urma sa contribuie suficient la costurile de restructurare, asigurandu-se astfel ca planul de restructurare nu se bazeaza in principal pe finantare publica si ca ajutorul este proportional;

- daca planul de restructurare ar urma sa fie insotit de masuri adecvate de limitare a denaturarilor concurentei create de ajutor.

Deschiderea unei astfel de investigatii ofera Romaniei si partilor terte interesate ocazia de a contribui cu comentarii. Acestea nu vor prejudicia rezultatul investigatiei.

Conform analizei Greenpeace asupra planului de restructurare, emisiile totale ale CEO vor creste in 2030, comparativ cu 2020, cu peste 28%. Mai precis, contrar directiei de decarbonare declarate de companie, emisiile anuale totale vor creste in urmatorul deceniu de la 7 Mt CO2/an in 2020 la aproximativ 9 Mt CO2/an in 2030, cu un maxim de 10.7 Mt CO2/an in 2024.

Planul contine si alte puncte critice care il fac incompatibil cu cerintele Uniunii Europene. De exemplu, diminuarea emisiilor de gaze cu efect de sera prin agregarea productiei de energie din surse regenerabile si gaz cu cea pe baza de lignit nu este compatibila cu Directiva EU ETS si cu obiectivele Fondului pentru modernizare, pe care CEO spera sa il acceseze. Singura varianta pentru a primi finantare este retragerea din functiune a tuturor capacitatilor pe baza de lignit, ceruta de Greenpeace de mai multi ani.

„Tot tragem de maneca Ministerul Energiei si il atentionam ca modul in care gestioneaza situatia Complexului Energetic Oltenia si tranzitia energetica in Romania este dezastruos pentru oamenii din Gorj si pentru siguranta sistemului energetic national. Decizia de astazi a Comisiei ne confirma ingrijorarile. Pana la rezultatele investigatiei, avem urmatoarele intrebari pentru Ministerul Energiei: Ce va face Guvernul daca planul de restructurare si decarbonare al Complexului Energetic Oltenia nu va primi aprobarea Comisiei Europene? Care este data la care Guvernul intentioneaza sa elimine carbunele din mixul energetic?”, Vlad Catuna coordonator campanii Greenpeace Romania.

De asemenea, Romania, prin planul propus de CEO si prin lipsa unor politici publice ambitioase de decarbonare, poate rata sansa unei tranzitii energetice echitabile si sustenabile pentru zonele afectate, in special zonele miniere din Gorj si Hunedoara. Resursele alocate din Fondul pentru o Tranzitie Justa in vederea diversificarii economice si pentru recalificarea si incluziunea activa a lucratorilor vor putea fi accesate atata timp cat judete precum Gorj isi propun sa isi reduca considerabil emisiile de gaze cu efect de sera.