Agenda Constructiilor - PNRR: Contracte de finantare de 36 miliarde euro, insa multe investitii neincepute

Home - Stiri - Actualitatea interna - PNRR: Contracte de finantare de 36 miliarde euro, insa multe investitii neincepute

PNRR: Contracte de finantare de 36 miliarde euro, insa multe investitii neincepute

Actualitatea interna Publicat de AG&F 21 Mar 2024 12:22

Cererea de plata cu numarul 3 din Planul National de Redresare si Rezilienta este intarziata comparativ cu stadiul in care ar trebui sa ne aflam si este esential ca 2024 sa fie folosit pentru a accelera implementarea PNRR, a declarat, miercuri, Celine Gauer, director general SG Recover, la Conferinta anuala privind implementarea PNRR, informeaza Agerpres.

"In ceea ce priveste redresarea, Romania, la fel ca si celelalte tari, arata ca redresarea a functionat bine, rapid, un aspect pozitiv. Planul, daca ne uitam, abordeaza toate provocarile principale pentru tara. Planul, conceptia planului a fost foarte buna. Insa ce vedem acum si acesta este principalul meu mesaj, in aceasta dimineata, suntem la o rascruce. 2024 este un an absolut esential pentru tara. Un an care va stabili succesul sau esecul tarii. Am spus ca am rambursat 9 miliarde (de euro -n.r.) pentru Romania si este adevarat, dar trebuie sa vedem ce a realizat Romania cu aceste fonduri. Vorbeam despre 2,6 miliarde ( de euro - n.r). Multe plati au fost prefinantare, plata a fost facuta, dar cu conditia ca tot planul sa fie implementat, altfel banii vor fi returnati. Deci, da, e bine, sprijina economia, dar aveti grija, pentru ca conditia este finalizarea implementarii planului. Si cum merge? Am ajuns la cererea de plata numarul trei e bine, dar de fapt este intarziata comparativ cu stadiul in care ar trebui sa ne aflam si este esential sa folosim 2024 pentru a accelera aceasta implementare", a spus Celine Gauer, director general SG Recover - Task Force pentru Redresare si Rezilienta din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene.

Ea a explicat ca Romania mai are doar 29 de luni, un timp foarte scurt daca trebuie sa implementez 400 de jaloane si tinte.

"Acum, daca vorbim despre reforme, am vazut reforme foarte importante adoptate: anticoruptie, energie, absolut esentiale. Importante, trebuie mentinute in timp. Insa ce avem in fata noastra? Reforme esentiale, mai ales in domeniul fiscal. Romania este in situatie de deficit excesiv, care nu va disparea. Si panelul pe teme fiscale va detalia. Deci aceasta problema, provocare a tarii nu dispare, va fi acolo, trebuie abordata si reformele incluse in planul de reforme fiscale, care sunt in plan anul acesta, trebuie categoric sa abordeze aceste probleme", a afirmat Celine Gauer.

Ea a mentionat ca trebuie rezolvata situatia fiscala iar in cazul companiilor de stat este necesara o guvernanta corespunzatoare.

"Situatia fiscala trebuie solutionata si planul este doar un instrument pentru asta si trebuie sa facem asta acum, fiindca 29 de luni e o perioada de fapt foarte scurta. Un al 2-lea exemplu de reforma pe care o sa-l dau este despre intreprinderile de stat care joaca un rol foarte important in economia romaneasca. Este important sa existe guvernanta corespunzatoare, o functionare adecvata. Implementarea reformelor si asigurarea unei functionari adecvate a economiei in acest domeniu este absolut esentiala. Revenind la investitii, 1,9 miliarde cheltuieli, foarte bine. Asta am inteles de la domnul ministru, dar ce mai vedem? Vedem si ca multe activitati sunt intarziate, multe investitii nici n-au inceput in mod real, iar 29 de luni reprezinta o perioada foarte scurta pentru a finaliza totul. Sigur, anul trecut am revizuit Planul, l-am ajustat, am incercat sa abordam provocarile mentionate anterior in ceea ce priveste blocajele si contextul geopolitic foarte dificil. Am putut face asta anul trecut, dar la anul viitor nu vom mai putea, pentru ca 2026 nu se indeparteaza, se apropie. Stiu ca in aceasta tara sunteti obisnuiti cu politica de coeziune, cu n plus unu, n plus doi, n plus trei, cu mecanisme care sa asigure absorbtia. Dar dati-mi voie sa va expun foarte clar: aici avem o poveste foarte diferita, prelungirile nu se vor intampla", a declarat Celine Gauer.

Ea a spus ca orice cerere de plata care nu a fost trimisa pana in august 2026, respectiv in 29 de luni, orice jalon si tinta care nu au fost realizate pana in august 2026 se vor transpune in pierdere pentru Romania si poate chiar returna anumite fonduri.

"Este o concluzie drastica, totul trebuie facut acum, trebuie sa actionam acum, nu exista posibilitatea amanarii sau prelungirii, pentru ca timpul ramas este extrem de scurt pana in 2026. Mesajul meu este un mesaj al urgentei si o solicitare de sprijin. Nu e vorba despre un guvern sau altul, este o chestiune care vizeaza intreaga tara. Este important pentru toata lumea. De aceea este atat de important acest eveniment pentru ca partile interesate vor auzi despre progresele realizate. Avem toate ministerele de resort prezente. Pot sa va asigur ca comisia va fi de partea dumneavoastra pe tot parcursul acestui proces. Stim ca este dificil, stim ca este an electoral, stim ca exista provocari si vom face tot ce putem pentru a va ajuta. Dar, in esenta, succesul sau insuccesul acestui instrument de dumneavoastra depinde si vrem cu totii sa aiba succes, fiindca e foarte important pentru tara, pentru ca aceste provocari abordate in Plan sunt provocarile tarii si trebuie solutionate", a mai afirmat Celine Gauer.

Ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene, Adrian Caciu, a declarat, in urma cu o saptamana, ca cererea de plata numarul trei din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) nu este blocata. Acesta a precizat ca se afla in dialog cu reprezentantii Comisiei Europene pe cea de-a treia cerere de plata din cadrul PNRR, in valoare 2,7 de miliarde de euro, si se asteapta la finalizarea cu succes a procesului si intrarea banilor in bugetul tarii.

Precizarile ministrului Investitiilor si Proiectelor Europene vin in urma informatiilor aparute in spatiul public referitoare la blocarea cererii 3 din PNRR de catre Comisia Europeana din cauza neindeplinirii unor jaloane.

Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene (MIPE) a transmis Comisiei Europene pe 15 decembrie cea de-a treia cerere de plata din cadrul PNRR care o valoare totala de 2.669.705.062 euro (1.858.678.580 euro sub forma de granturi si 811.026.482 euro sub forma de imprumuturi) si acopera un numar total de 74 tinte/jaloane aferente trimestrului III 2022 si trimestrului IV 2022.

Adrian Caciu: Planul este in progres

Anumite jaloane si tinte din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) au viteza, altele sunt inca in intarziere, dar Planul per ansamblu este in progres fata de anul trecut, a afirmat miercuri ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene, Adrian Caciu, la Conferinta anuala privind implementarea PNRR.

"Doamna Gauer (Celine Gauer, director general SG RECOVER - n.r.), ca si mine, a prezentat stadiul si prezentam astazi stadiul Planului National de Redresare si Rezilienta. Anumite jaloane si tinte au viteza, alte jaloane si tinte sunt inca in intarziere. Aceasta intarziere trebuie recuperata. Planul per ansamblu este in progres fata de anul trecut. Acest lucru trebuie vazut. Suntem la jumatatea cadrului de finantare pe Planul National de Redresare si Rezilienta, toate tarile sunt la jumatate, iar noi, Romania, ne situam undeva in media Uniunii Europene cu privire la progres", a spus Adrian Caciu, intrebat de jurnalisti despre afirmatiile facute de Celine Gauer, potrivit carora cererea cu numarul 3 este intarziata comparativ cu stadiul in care ar trebui sa ne aflam.

Ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene a mentionat ca in acest moment nu exista niciun risc in ceea ce priveste Planul, dar Romania trebuie sa se tina de implementarea lui, iar investitiile trebuie realizate.

"Avem investitii contractate de 36 de miliarde de euro, trebuie sa mearga in continuare si sa faca executia acestor investitii. Nu mai e vorba de contractare, avem contracte, trebuie doar puse in aplicare", a declarat Adrian Caciu.

Intrebat de jurnalisti care sunt problemele din acest moment, ministrul a precizat ca sunt patru jaloane "in discutie", amintind guvernanta corporativa si plafonul pentru microintreprineri.

"Este jalonul cu guvernanta corporativa, care tine de Secretariatul General al Guvernului, dar, evident, astazi vor fi discutii tehnice cu Secretariatul General al Guvernului. Guvernanta corporativa se refera la modul in care se selecteaza board-urile companiilor de stat, pe de o parte, pe de alta parte, la AMEPIP inteleg ca nu mai sunt probleme, dar astazi avem clarificarea tehnica cu expertii Comisiei. Nu noi, de la Ministerul Fondurilor Europene, ci cei de la SGG vor fi de fata. Sunt jaloanele pe energie. Avem din cererea de plata numarul doi, care trebuie inchisa, pe de o parte, dar si guvernanta corporativa pe companiile din energie. Este jalonul cu microintreprinderile pe care noi il consideram indeplinit. Comisia are o serie de observatii cu privire la plafonul pana la care o microintreprindere trebuie considerata o microintreprindere", a afirmat Adrian Caciu.

El a spus ca reformele din PNRR trebuie sa isi pastreze scopul, iar modul in care o reforma se aplica este un mod contextualizat.

Adrian Caciu considera ca, in ceea ce priveste Planul National de Redresare si Rezilienta al Romaniei, nu mai incape indoiala ca sunt progrese remarcabile facute cel putin in ultimul an.

"Pe de o parte, contractarea la nivelul Planului National de Redresare si Rezilienta se ridica la acest moment, vorbesc de valoare totala, la 36 de miliarde de euro, din care alocare, sa zic aferenta Planului National de Redresare si Rezilienta, 21 de miliarde. Dar avem contracte pe investitii de 36 de miliarde de euro. Este imperios necesar ca aceste contracte sa se intample in interiorul perioadei de pana in 2026, pana in august, pentru a putea fi sustinute financiar, pentru ca ele sa nu creeze o problema in zona fiscal-bugetara. Si aici lucram indeaproape, iar misiunea noastra nu este singulara, este impreuna cu Comisia Europeana, cu toti coordonatorii de reforma, sa grabeasca viteza de realizare a investitiilor. Pe de alta parte, implementarea Planului National de Redresare si Rezilienta trebuie facuta cu realism si pragmatism. A fost o critica anul trecut cand am modificat Planul National de Redresare si Rezilienta: de ce anumite elemente din Planul initial au disparut? Pentru ca nu se puteau realiza in timpul avut la dispozitie. Nu inseamna ca nu se vor realiza cu alte fonduri, daca gasim in Politica de Coliziune sau fonduri atrase", a declarat Adrian Caciu.

El a spus ca Romania are in cont 9,4 miliarde de euro, ceea ce inseamna ca avem deja primite 33,1% din fondurile alocate. Din aceste fonduri alocate Romaniei, sunt cheltuite in jur de 2 miliarde de euro, ceea ce inseamna ca aproape 20% din banii primiti sunt si bani absorbiti.

"Pe de alta parte, avem depusa cererea de plata numarul trei si lucram la cererea de plata numarul 4. Mai sunt, evident, anumite elemente de clarificat si la cererea de plata numarul 3, unde coordonatorii de reforma vor veni in continuare cu argumente si discutii tehnice cu partenerii din Comisie. Ceea ce pot eu sa va spun ca mesaj este ca toate reformele vor fi implementate. Acum, important la o reforma este obiectivul. Calea prin care reforma se face poate fi adaptata, din punctul meu de vedere, la context, la suportabilitate, dar obiectivul structural trebuie sa ramana acelasi. Daca ne atingem obiectivul structural cu privire la reformele prinse in PNRR, consider ca scopul a fost atins prin acest plan, care strange laolalta toate reformele de care Romania are nevoie. Ce pot sa va mai spun este ca aceste reforme vor fi realizate nu numai pentru ca sunt prinse in PNRR, ci pentru ca Romania s-a angajat intr-o traiectorie de accedere la Organizatia OCDE, la organizatia, sa zic asa, a celor mai dezvoltate tari, pentru ca Romania in 2026 va fi mult mai dezvoltata decat este in 2024, asa cum in 2024 este mult mai dezvoltata de cat a fost in 2020", a mai spus Adrian Caciu.

Reprezentanta Comisiei Europene in Romania organizeaza, miercuri, conferinta anuala privind implementarea Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR).

Temele principale se refera la stadiul de implementare al planului la jumatatea perioadei de programare, precum si sprijinirea stabilitatii fiscale si a dublei tranzitii verzi si digitale prin PNRR.