Cel mai bun program de tara pe care il are Romania este Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), a declarat, marti, intr-o conferinta de specialitate, Valentin Lazea, economist-sef la Banca Nationala a Romaniei (BNR), mentionand ca are o vasta experienta de a fi lucrat in multiple planuri de tara si strategii, incepand cu anul 1998.

El a subliniat ca opiniile sunt personale si nu implica in niciun fel pozitia oficiala a Bancii Nationale a Romaniei.

"La ce putem in mod realist spera vizavi de programul de tara? Cel mai bun program de tara pe care il avem este PNRR-ul, ca ne place, ca nu ne place, ca e facut de romani sau partial de romani sau in mica parte de romani, cu multa ecologie, cu mult IT in el - si asa mai departe, ala este, ala il avem, e cu bani, e stabilit, e cea mai buna ocazie sa il implementam si asta este - ca ne place sau ca nu ne place. Vad, de asemenea, posibile progrese punctuale, dar necoordonate, facute de unii intreprinzatori romani, fiecare pe nisa lui, insa, fara sa aiba o viziune macroeconomica integratoare, fara sa aiba neaparat viziunea impactului pe fiscalitate si pe politicile fiscale si monetare, iar, pe termen lung si foarte lung o reforma a sistemului educational care sa promoveze alte valori decat cele promovate in ultimii 30 de ani, punand accentul pe solidaritate, pe abordarea pe termen lung, pe respectul pentru autoritati, pe stimulente non-materiale", a mentionat Valentin Lazea, la conferinta "(Re)desteptarea Romaniei: Un plan de tara, acum!", potrivit Agerpres.

Oficialul BNR a precizat ca are o vasta experienta de a fi lucrat in multiple planuri de tara si strategii.

"Am o vasta experienta de a fi lucrat in multiple planuri de tara si strategii - o experienta trista, pot sa spun din start, incepand cu 1998, cand s-a facut planul de tara, prima tentativa a Romaniei sa adere la OCDE - si trecand prin 2016 - strategia Romania competitiva, un alt plan de tara, si 2018-2019 - Planul national de adoptare al euro. Deci, am o experienta vasta in acest domeniu si entuziasmul care pe multi ii cuprinde cand aud de plan de tara, pe mine nu ma mai afecteaza, pentru ca am trecut prin etapele astea", a spus Lazea.

El a subliniat ca, un plan sau o strategie de tara, trebuie sa indeplineasca unele criterii, printre care: sa aiba in vedere toti cei trei factori care contribuie la PIB-ul potential, respectiv capital, forta de munca, productivitate, sa fie bugetate corespunzator toate masurile cuprinse in acea strategie, sa nu afecteze echilibrele macroeconomice fiscal si monetar odata cu implementarea masurilor, sa presupuna o imbinare a celor trei politici: fiscala, monetara, de reforme structurale. De asemenea, trebuie "sa depaseasca orizontul termenului scurt, mergand spre termen mediu si lung - si sa implice un efort coordonat al tuturor ministerelor si agentiilor statului, cu initiativele sectorului privat".

Totodata, Valentin Lazea a facut referire la "cauzele evidente pentru care au esuat programele de tara elaborate pana in prezent de autoritatile romane", mentionand ca alte planuri de tara realizate pentru Romania de institutii financiare internationale au avut "un oarecare castig de cauza", insa nu total.

"De ce au esuat, cel putin cele pe care le stiu eu, programele de tara elaborate de autoritatile romane? Prima este cea pe care ati spus-o deja, masuri nebugetate. De fapt, in 2016, Banca Mondiala a descoperit 365 de programe elaborate de autoritatile romane, zacand prin diverse sertare, din care circa doua treimi nu aveau prevazut niciun buget. Deci, asa se fac la noi planurile de tara. Dar, exista si cealalta treime, o suta si ceva de programe, care aveau buget. Un al doilea motiv este contextul electoral cvasi-permanent. Dau exemplul strategiei acesteia, Romania competitiva, elaborat in anul 2016, sub egida Guvernului si Academiei Romane, deci nu era facuta de un grup de oameni binevoitori sau asa mai departe, sub egida Guvernului si Academiei Romane, cu masuri clar identificate si bugetate, dar rapid abandonata din cauza contextului electoral al acelui an", a mai spus Lazea.

El a subliniat ca au existat si alte planuri de tara care, pe langa faptul ca erau bugetate, nici macar nu erau in context electoral adoptate, cum a fost Strategia nationala de adoptare a monedei euro din 2018-2019 si, cu toate astea, "abandonata si ea foarte rapid".

"Deci, exista probabil si alte cauze mai profunde, de natura sociologica, culturala, cum vreti sa-i spuneti, pentru care programele elaborate de autoritatile romane pana in prezent au esuat. Am incercat eu sa ma gandesc asa, cat m-a dus pe mine mintea, cam care ar fi aceste cauze mai profunde ale esecului programelor de tara elaborate de autoritatile romane. Am listat aici patru cauze, probabil ca ele sunt mai multe. O prima cauza ar fi lipsa de respect pentru autoritati, lipsa generata si obiectiv, si subiectiv - obiectiv, sa zicem, pentru ca publicul a vazut desele schimbari de prioritati. Imediat ce se schimba Guvernul, se dau la o parte prioritatile vechi, apar alte noi sau, chiar si in acelasi ciclu electoral, la prima remaniere se schimba prioritatile, deci ce e valabil azi, nu mai valabil maine si asa mai departe. Deci, asta nu poate sa genereze incredere in autoritati. Sau, cazul celalalt subiectiv, incompatibilitatea acestor idei sau proiecte avansate de autoritatile de la centru cu interesele locale, mai mult sau mai putin oculte, care sunt deranjate sau au propria lor agenda si, practic, saboteaza aceste idei venite de la centru", a adaugat oficialul BNR.

In opinia sa, un alt motiv pentru care au esuat aceste programe de tara elaborate de autoritatile romane este "lipsa de solidaritate intra si inter-institutionala".

"Si aici avem o litanie intreaga de probleme pentru ca un plan de tara presupune sa ai empatie, empatie pentru institutii cu care probabil nu vei mai avea niciodata de-a face, cu zone ale tarii in care probabil nu vei ajunge niciodata, empatie intre gulerele albe si gulerele albastre, intre transilvaneni si olteni, intre moldoveni si munteni - si asa mai departe, intre tineri si batrani, intre batrani si tineri - ori noi, in Romania, am pierdut aceasta notiune de empatie si de solidaritate si se poate demonstra. Romania se caracterizeaza prin discrepante colosale la nivel teritorial, prin venituri fiscale de numai 27% din PIB, al doilea cel mai mic nivel din Europa, care arata ce? Cand nu esti dispus sa contribui la pznga generala, inseamna ca nu esti solidar cu restul natiunii", a adaugat Valentin Lazea

Referindu-se la al treilea motiv, oficialul BNR a mentionat "desconsiderarea stimulentelor non-materiale".

"Deci, daca un proiect nu vine cu punguta de bani atasata in spatele lui, nu este interesant. Nimeni nu se gandeste ca, facandu-si treaba bine si nu pentru bani, face o economie de timp si de nervi pentru sine si pentru toti concetatenii sai. (...) Si, al patrulea motiv, viziunea prevalenta pe termen scurt si foarte scurt, in sensul ca, intotdeauna, dintr-un plan de tara se iau si se executa primele masurile cele mai usoare si cele mai populare si cele mai usor de facut - 'cherry picking', cum zic englezii, deci culegi ciresele care stau cel mai aproape de pamant, iar cele mai grele si mai cu efect pe termen lung sunt lasate pentru mai tarziu. Atunci, de ce au reusit partial programele de tara elaborate pentru Romania de autoritati straine, ca vorbim de FMI, Banca Mondiala, Comisia Europeana? In primul rand, aceste autoritati se bucura de mai mult respect decat autoritatile autohtone. Cand si-au stabilit o lista de prioritati, aceea este lista de prioritati pe termen lung", a subliniat Lazea.

Oficialul BNR a adaugat ca, in al doilea rand, indeplinirea acestor programe vine la pachet cu stimulente de ordin material.

"Foarte important, deci, vine cu punguta cu bani in spatele sau. Dar, chiar si aceste programe, se lovesc in implementare de lipsa de solidaritate din societatea romaneasca. De exemplu, privilegiile unora in materie de neplata a impozitelor si taxelor sau privilegiile altora in a primi beneficii disproportionat de mari in raport cu contributiile. Stim discutiile care au loc cu reforma pensiilor, Europa conditioneaza banii din PNRR de aceasta reforma. Noi suntem dispusi pentru 'vested interest' sa punem in pericol respectivii bani. Si punctul patru: chiar si aceste programe, facute de institutii internationale, se lovesc de atitudinea orientata prevalent pe termen scurt, in detrimentul termenului mediu si lung, adica se selecteaza acele masuri care sunt usor de facut", a mai spus Valentin Lazea.