Agenda Constructiilor
Marti, 29 Noiembrie 2022
GRUNDFOS
Home - Stiri - Afaceri, Juridic, Finante & Impozite - PWC: Noua procedura a concordatului preventiv sustine restructurarea companiilor
PWC: Noua procedura a concordatului preventiv sustine restructurarea companiilor
Afaceri, Juridic, Finante & Impozite Publicat de Stelian DINCA 30 Sep 2022 12:05
Reducerea fenomenului insolventei companiilor constituie o preocupare la nivelul tuturor statelor, in special in conditiile crizelor economice, cand numarul companiilor aflate in dificultate creste. Odata cu transpunerea in legislatia nationala a Directivei UE nr. 1023/2019 prin Legea nr. 216/2022 a fost modificata si completata Legea nr. 85/2014, cadrele de restructurare preventiva fiind reconfigurate cu scopul asigurarii unor parghii mai eficiente de salvare a companiilor ce inregistreaza dificultati, pentru a-si putea restructura afacerile si a evita insolventa. In acest context, procedura concordatului preventiv a fost ajustata, facilitand obtinerea de catre societatile aflate in dificultate a aprobarii Planului de restructurare de catre creditori.
 
Cum este in prezent Concordatul preventiv?
Concordatul este o procedura judiciara de prevenire a insolventei, a carei deschidere suspenda executarile silite, iar debitorul isi redreseaza activitatea si isi achita total sau partial creantele afectate in baza unui plan de restructurare votat de creditorii ale caror creante sunt afectate si care va fi omologat de judecatorul-sindic, dupa verificarea indeplinirii conditiilor de legalitate. Acesta ofera societatii aflate in dificultate posibilitatea de redresare pe baza unui Plan de restructurare, care trebuie sa prevada si modalitatea de achitare a creantelor fata de toti sau o parte dintre creditori (creditorii afectati prin concordat) si care, dupa ce va fi aprobat de acesti creditori, va fi omologat de catre judecatorul sindic.
 
Ce societati pot accesa procedura si cine mai poate solicita deschiderea acesteia
Procedura poate fi accesata de debitorii aflati in dificultate, respectiv in orice imprejurare care determina o afectare temporara a activitatii ce da nastere unei amenintari reale si grave la adresa capacitatii viitoare de a-si plati datoriile la scadenta, daca nu sunt luate masuri adecvate. Administratorul concordatar va atesta starea de dificultate, judecatorul sindic urmand sa pronunte hotararea de deschidere a procedurii de concordat si in functie de indeplinirea acestui criteriu. Noua reglementare recunoaste si creditorilor dreptul de a formula cererea de deschidere a procedurii concordatului, daca obtin acordul debitorului.
 
Planul de restructurare, documentul care sta la baza procedurii Concordatului
Dupa deschiderea procedurii, Administratorul concordatar sau Debitorul, asistat de acesta, intocmeste Planul de restructurare. O parte semnificativa din strategia de abordare a Planului va fi impartirea creantelor in afectate (supuse unui discount sau esalonate) si neafectate (ce urmeaza a fi achitate conform titlurilor de creanta), doar creditorii cu creante afectate putand participa apoi la votul asupra Planului.
Planul va contine in esenta masurile adecvate pentru redresare si o analiza privind situatia economica a debitorului, situatia salariatilor precum si o descriere a cauzelor si a nivelului starii de dificultate. Pot fi abordate mai multe tipuri de masuri care stau la baza Planului de restructurare, in functie de resurse, specificul afacerii, conditiile pietei si scopul propus, cum ar fi restructurarea operationala, valorificarea activelor, a intreprinderii ca ansamblu independent, reorganizarea persoanei juridice (fuziune sau divizare), modificarea structurii capitalului social (majorare de capital, cooptarea de noi asociati, conversia creantelor in actiuni cu majorarea capitalului social). Pentru stimularea resurselor redresarii, eventualele finantari noi sau intermediare vor beneficia de un privilegiu asupra bunurilor negrevate ale Debitorului. Programul de plati catre creditori, poate sa prevada o perioada de maxim 48 de luni (majorata cu 24 de luni fata de reglementarea anterioara), ce poate fi prelungita cu 12 luni de judecatorul sindic pe baza unei solicitari motivate. Procentul minimal de achitare a creantelor in primul an a fost redus de la 20% la 10%. Platile prevazute trebuie corelate cu bugetul de venituri si cheltuieli si fluxurile financiare estimate pe durata de derulare a acestuia. Planul trebuie sa cuprinda simularea distribuirilor de care ar beneficia creditorii afectati in cazul scenariului urmatoarei alternative optime, care poate fi chiar falimentul, realizata pe baza unui raport de evaluare a activelor precum si prezentarea comparativa a acestor distribuiri cu cele prevazute prin planul de restructurare. Pentru situatia in care se propun reduceri de creante bugetare se mentine obligatia efectuarii testului creditorului privat.
 
Avantaje oferite de noul Concordat preventiv in scopul facilitarii negocierilor cu creditorii si al supravietuirii afacerii pana la aprobarea Planului
Comparativ cu Acordul de restructurare, indata dupa deschiderea procedurii si pana la omologarea Planului de catre judecator, procedurii concordatului i se ataseaza de drept efectul suspensiv al tuturor executarilor silite, in conditiile legii, pentru un termen de 4 luni, ce poate fi prelungit motivat pana la 12 luni in anumite conditii, cu anumite exceptii prevazute de lege. Pe durata suspendarii executarilor silite, nu se poate deschide procedura insolventei debitorului, pe cand in vechea reglementare interdictia deschiderii procedurii insolventei intervenea abia dupa omologarea concordatului de catre judecatorul sindic. Se reglementeaza totodata suspendarea de drept, odata cu suspendarea executarilor silite, pe durata acesteia, si a curgerii dobanzilor, penalitatilor de intarziere si a oricaror altor cheltuieli aferente creantelor afectate, pana la data omologarii planului. Ulterior omologarii, regimul accesoriilor va fi cel prevazut de plan.
Partenerii contractuali din contractele esentiale, necesare pentru continuarea activitatii curente, inclusiv cele care au ca obiect furnizarea unor bunuri sau servicii, a carei suspendare ar duce la intreruperea acesteia nu pot refuza executarea contractelor, cere rezilierea, executarea in mod anticipat sau modifica aceste contracte in detrimentul debitorului, pentru creante nascute anterior intervenirii suspendarii executarii, exclusiv pentru neplata creantelor, cu conditia ca debitorul sa respecte obligatiile care ajung la scadenta in cursul suspendarii executarii silite.
In fine, finantarile intermediare, oferite pana la omologarea unui Plan, vor avea un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile si imobile ale debitorului, libere de sarcini la momentul instituirii.
 
Cum se aproba Concordatul preventiv de catre creditori
Spre deosebire de cerinta din vechea reglementare, care viza in orice situatii obtinerea unui prag minimal superior, de 75 %, care se aplica la totalul creantelor acceptate si necontestate, acum pragul de aprobare este redus semnificativ, astfel cum vom arata in continuare si se aplica doar la creantele care se propun a fi afectate.
Categoriile de creante care voteaza Planul sunt cam aceleasi cu cele din cadrul reorganizarii, dar se remarca o schimbare a ierarhiei creantelor fata de cea din reorganizarea judiciara, respectiv creditorii stabiliti ca fiind indispensabili sunt asezati inaintea creantelor bugetare. Aceasta noua ierarhie poate favoriza succesul implementarii Planului de restructurare, oferind societatii in dificultate o parghie de mentinere si reconstructie a relatiei cu furnizorii esentiali si totodata un posibil vot favorabil din partea acestora.
Totodata, pe baza unor criterii, acum se pot constitui sub-categorii de creditori care sa aiba un tratament diferentiat in cadrul aceleiasi categorii de creditori, spre deosebire de Acordul de restructurare. Votul in interiorul fiecarei categorii necesita insa majoritatea absoluta a creantelor din categorie.
Votarea Planului are in vedere trei paliere de exigenta, ceea ce poate inlesni aprobarea: 1) aprobarea Planului de restructurare in cazul in care a fost votat de majoritatea absoluta in cadrul fiecarei categorii de creante, 2) in cazul in care prima exigenta nu este indeplinita, Planul este considerat aprobat daca este votat a) de o majoritate a categoriilor de creante, din care una trebuie sa fie o categorie de creante care beneficiaza de cauze de preferinta sau orice alta categorie decat categoria prevazuta la finalul ierarhiei sau b) de cel putin o categorie de creante cu drept de vot, alta decat o categorie care nu ar primi nicio plata in caz de faliment. In aceste doua ultime situatii, Planul se considera aprobat chiar si cu votul a minim 30% din valoarea creantelor afectate. Reglementarea are in vedere mecanism de reglare al asigurarii unui tratament corect si echitabil prin raportare la ierarhia categoriilor de creante iar categoriile de creante care nu au votat planul trebuie sa fie tratate mai favorabil decat orice alta categorie de rang inferior.
 
Efectele omologarii Planului de restructurare
Principalul efect este acela ca toate creantele afectate sunt modificate din punct de vedere al termenului de plata si/sau al sumei pe care debitorul va fi obligat sa o achite din totalul valorii creantei preexistente, activitatea trebuind restructurata conform masurilor prevazute de Plan. Planul va fi opozabil chiar si creditorilor afectati care nu au votat sau au votat impotriva si nu va produce efecte directe fata de creditorii neafectati. Pentru ca o reducere a creantelor sa ramana in vigoare Planul de restructurare trebuie sa nu esueze. Comparativ cu vechea procedura, dupa omologarea Planului procedura insolventei nu se poate deschide la cererea creditorilor afectati (precum in procedura Acordului de restructurare), in timp ce procedura anterioara reglementa aceasta interdictie fara distinctie in functie de autorul cererii, pe perioada derularii concordatului. Executarile silite privind creantele afectate se suspenda de drept dupa omologare, fiind suspendat si cursul prescriptiei dreptului de a cere executarea silita pentru realizarea acestora. Dobanzile aferente creantelor afectate se achita conform Planului de restructurare. Impozitele datorate pentru reducerile de creante devin scadente dupa pronuntarea hotararii prin care se constata indeplinirea Planului de restructurare, prevedere inexistenta in forma anterioara a legii si care este similara cu cea din procedura de reorganizare. Creditorul cu creanta neafectata sau cel care a acumulat creante noi nu va putea incepe executarea silita individuala fara sa notifice in prealabil pe debitor. Debitorul beneficiaza in plus de parghia de a putea negocia timp de 30 de zile cu respectivul creditor conditiile de aderare la Planul de restructurare, inclusiv in privinta acordarii unei protectii corespunzatoare iar creditorul va fi obligat sa participe la negocieri. Dupa omologare, debitorul va avea conducerea activitatii sale si isi va desfasura activitatea in limitele afacerii sale obisnuite, cu respectarea planului de restructurare iar administratorul concordatar va avea atributii de supraveghere a activitatii debitorului si a modului de indeplinire a Planului.
 
Concluzii
Prin procedura concordatului preventiv debitorul isi poate restructura activitatea, in conditiile modificarii cuantumului sau a termenului de plata a creantelor afectate pe baza unui Plan de restructurare, pastrand conducerea asupra afacerii, cu avantajul conservarii credibilitatii fata de clienti si furnizori comparativ cu situatia in care se afla in procedura insolventei. Desi este o procedura mai formalista, cu grad mai mic de confidentialitate si mai putin flexibila fata de Acordul de restructurare, Concordatul ofera parghii suplimentare pentru realizarea negocierii si pentru asigurarea sanselor redresarii pana dupa omologare. Inspirate de principiile si obiectivele Directivei, modificarile legislative aferente procedurii concordatului au fost orientate catre: a) sporirea sanselor ca debitorul in dificultate sa beneficieze de o aprobare a Planului de restructurare de catre creditori, prin reconfigurarea mecanismului de vot; b) instrumente complementare care sa sprijine negocierile cu creditorii si sa creasca sansele de redresare pe parcursul negocierilor; c) reglementari care aduc in mod obligatoriu la masa negocierilor si pe creditorii din afara cadrului concordatului (neafectati sau curenti) inainte de a initia o procedura de executare silita. Ramane ca societatile in dificultate, beneficiind de sprijinul unui practician in insolventa experimentat, in functie de gradul de complexitate, configuratia masei credale, istoricul relatiilor cu partenerii sai si posibilitatile reale pe care le are de negociere cu fiecare dintre creditori sa opteze pentru una dintre cele doua proceduri de prevenire a insolventei, niciuna dintre acestea neconstituind reteta universala pentru depasirea starii de dificultate.
 
Autori: Cristian Gavril, Restructuring Leader, si Corneliu Musat (foto), Head of Legal Department and Senior Manager, la PWC Romania.
 
VideoConfAC-iulALLBIMAUTODESKTERAPLAST
ROCKWOOL 196
TOP-500-CONTRACTORS
A aparut editia
OCTOMBRIE
2022!
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 170 (Octombrie 2022)
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
ERBASU CONSTRUCT
Acvatot 2019
CONCEPT STRUCTURE
leviatan
viarom
strabag nivel 1
FRONTALE
BMI_Icopal
leviatan
hilti
Ubitech
CELCO 2020
MAKITA
rigips

Parteneri

HABITAT
AHK 2022
FPSC_2019
ef-de-n
econet
ROGBC 2016
AICPS_30
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere tamplarie aluminiu