Deprecierea cursului monedei nationale, cresterea dobanzilor si reducerea liniilor de finantare, noul val de inflatie generat de liberalizarea pietelor de energie si gaze, alaturi de efectele unei posibile cresteri a taxelor risca sa duca Romania intr-o situatie de risc, cu falimente in serie pe lanturile economice, arata o analiza publicata de Sierra Quadrant.

Mare parte din lanturile de business atarna de un fir de ata, spun expertii, cele mai mari vulnerabilitati fiind inregistrate in comertul cu ridicata si amanuntul, in constructii, depozitare, transporturi si servicii.

Pentru multi dintre antreprenori, scaderea vanzarilor, semnalata la nivelul intregii economii, s-a tradus deja intr-o restrangere semnificativa a afacerilor, amplificata de accentuarea blocajului financiar.

”IMM-urile, mai ales microintreprinderile, sunt cele mai afectate, in momentul de fata. Sunt peste 100 de mii de firme din domeniile dinamice ale economiei, de la comert la constructii, care reusesc cu greu sa se descurce de la o luna la alta. O eventuala crestere a taxelor venita pe fondul inflatiei risca sa duca multe dintre aceste business-uri in insolventa sau faliment”, arata analiza Sierra Quadrant.

Potrivit datelor statistice de la Ministerul Finantelor si Registrul Comertului, numarul firmelor aflate in dificultate a trecut de 160.000 in 2025, unele dizolvate, radiate, in insolventa, sau cu activitatea suspendata. Cifra reprezinta un record al ultimilor cinci ani.

”Lipsa de predictibilitate fiscala vine sa se adauge provocarilor generate de inflatie, de scaderea vanzarilor. Discutiile din spatiul public, legate de reforma fiscala despre care se speculeaza ca se va traduce printr-o crestere a TVA, a taxei pe profit, pe dividende si o majorare a accizelor si impozitelor pe proprietate vine sa puna gaz pe focul temerilor investitorilor. Din pacate, pe acest fond, fenomenul de dezintermediere s-a accentuat – firmele ezita sa mai deschida noi linii de business, sa faca investitii, sa deruleze contracte pe termen mediu si lung”, afirma Ovidiu Neacsu, partener coordonator Sierra Quadrant.

 

Situatia economica a Romaniei este de asa natura incat doar prin interventii bine calibrate, prin decizii administrative, poate fi imbunatatita.

Datele preliminarii de la Institutul de Statistica indica o stagnare reala a economiei in T1, iar perspectivele nu sunt bune nici pentru T2.

Incasarile din TVA dupa primul trimestru, de exemplu, au fost mai mici decat cele din perioada similara a anului trecut iar acest indicator, pentru investitori, ridica semnale de alarma.

”Daca TVA-ul colectat este mai putin decat anul trecut inseamna ca economia si-a redus motoarele la limita de avarie. Este un semnal ca, in perioada urmatoare, trebuie gasite solutii pentru stimularea economiei, pentru cresterea consumului”, arata analiza Sierra Quadrant.

Incasarile nete din TVA au fost de 28,6 miliarde lei in scadere cu 2,7% fata de cele din primul trimestru din 2024.

”Contractia acestor incasari poate fi explicata atat de avansul restituirilor de TVA (+21%), fata de nivelul rambursat in aceeasi perioada a anului trecut (8,29 miliarde lei in ianuarie-martie 2025, comparativ cu 6,85 miliarde lei in ianuarie-martie 2024), cat si de un efect de baza ridicat”, explica Ministerul Finantelor.

Potrivit Sierra Quadrant, chiar daca datele privind colectarea la buget s-au mai imbunatatit in aprilie, perspectivele semestrului II necesita o abordare mult mai focusata pe reducerea evaziunii si sprijinirea lanturilor de business.

”Este nevoie de un efort conjugat al statului si al mediului privat in sensul sustinerii afacerilor, reducerii evaziunii fiscale si mentinerii liniilor de business pe linia de plutire. E nevoie de profesionisti, de oameni cu experienta si expertiza care sa vina, in noul guvern, cu solutii concrete la provocarile economice”, arata analiza.

Potrivit datelor statistice, inflatia, cresterile de taxe si scaderea vanzarilor au facut ca numarul firmelor cu probleme sa atinga un adevarat record la finalul lui 2024, de 155.207, cu 21,950 mai multe decat cu un an inainte.

Datele INS arata avansul economic din 2024, de 0,8%, a fost cel mai mai scazut din ultimii 12 ani, exceptand anul pandemiei (2020 – 0,6%).

Statisticile arata, totodata, ca numarul firmelor dizolvate, de exemplu, a atins anul trecut cel mai mare nivel de la precedenta criza economica, din 2008.

Daca in acel an, Registrul Comertului raporta 3762 de firme dizolvate, in 2024 s-a ajuns la 46.205, mai multe cu 18% fata de 2023.

 

Potrivit expertilor de la Sierra Quadrant, economia romaneasca este mult mai pregatita sa faca fata provocarilor fata de precedenda criza.

Dupa pandemie, multe firme si-au reorganizat afacerile, si-au restructurat operatiunile si au devenit mai reziliente in fata efectelor inflatiei, a scaderii vanzarilor si costurilor mai mari generate de inflatie.

”Restructurarea a fost cuvantul de ordine in 2023-2024, mai ales in zona marilor companii. Din pacate, in sectorul IMM-urilor exista inca sute de mii de firme vulnerabile, cu capitaluri reduse, dependende de dinamica vanzarilor si de evolutia blocajului financiar. Acolo e nevoie, ca de aer, de masuri preventive de restructurare a cheltuielilor, de restrangere a expunerii financiare, de asigurare a unor buffere financiare menite sa ofere o plasa de salvare”, arata analiza.

Potrivit datelor Sierra Quadrant, cele mai multe firme cu probleme sunt din comertul cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor, urmate de activitatile profesionale, stiintifice si tehnice, sectorul constructiilor si transport si depozitare.

La nivel regional, cele mai multe firme cu probleme sunt in Bucuresti-Ilfov, Cluj, Constanta si Brasov.

”Expertiza de business va face diferenta intre firmele care vor esua si cele care se vor extinde si vor castiga cote nesperate de piata. Mai ales IMM-urile au nevoie de dezvoltarea unor programe de insanatosire a business-ului, de la acordul de restructurare la concordatul preventiv”, afirma Ovidiu Neacsu, partener coordonator Sierra Quadrant.

”Acordul de restructurare, de exemplu, se prezinta ca o alternativa pentru firmele aflate intr-o situatie financiara dificila pe care doresc sa o redreseze, fara a impacta relatiile cu partenerii comerciali si pentru creditorii care doresc sa-si recupereze creantele detinute impotriva acestor debitori, in cadrul unei proceduri cu un grad de control asupra mecanismelor de protectie a intereselor economice”, arata analiza.

”Acordul de restructurare, dar si concordatul preventiv, ofera, in esenta, o alternativa la insolventa, care adesea poarta o stigma negativa. Concentrandu-se pe reabilitare, naratiunea se schimba de la esec la rezilienta si adaptabilitate’’, afirma expertii.