- Itinera SpA este un antreprenor general italian activ in domeniul infrastructurii rutiere si feroviare (inclusiv poduri si tuneluri), metrou, aeroporturi, precum si in intretinerea drumurilor, constructia de cladiri civile precum universitati, spitale, instalatii sportive, centre comerciale. Itinera isi desfasoara activitatea, pe langa Italia, si in Europa - inclusiv in Romania, unde a finalizat un tronson al centurii Bucurestiului si Varianta de Ocolire a municipiului Satu Mare - in Orientul Mijlociu, in Brazilia si in SUA. Unele dintre proiectele in curs includ construirea de linii feroviare de mare viteza in Italia, doua tronsoane ale legaturii feroviare de mare viteza Torino - Lyon, constructia de cladiri civile si comerciale in Italia, realizarea a doua statii de metrou in Stockholm, constructia podului Storstrøm si a doua spitale in Danemarca, in SUA - constructia tunelului de sub raul Potomac si a nodului de legatura cu aeroportul JFK din New York, iar in Brazilia autostrazile BR153 si Anchieta. Portofoliul este de aproximativ 6,5 miliarde euro, dintre care circa 45% provin din proiecte din afara Italiei, asigurand activitatea companiei pentru cel putin urmatorii trei ani.

 

- Activitatea din prima jumatate a anului 2025 a permis achizitionarea de noi contracte in domeniul realizarii de tronsoane de metrou, precum si in constructia de cladiri civile si noi loturi de autostrada. De asemenea, este prevazuta participarea la o serie de licitatii pe pietele de interes ale Itinera, care ar putea asigura atingerea obiectivelor planului industrial si o crestere aliniata cu cea obtinuta in anii anteriori lui 2024.

Din punct de vedere financiar, cifra de afaceri a grupului in 2024 a fost de 2,09 miliarde euro, iar estimarea pentru 2025 este de a atinge aproximativ 2,2 miliarde euro. In luna mai 2025, cifra de afaceri a depasit 900 de milioane de euro, fiind in linie cu asteptarile pentru anul in curs si similara celei din mai 2024.

 

 

- Romania, la fel ca si alte tari ale Uniunii Europene, se afla astazi in fata unei etape esentiale pentru dezvoltarea infrastructurilor sale. Pe de o parte, exista proiecte importante in desfasurare, in special in domeniul transporturilor, cu autostrazi, drumuri expres si cai ferate in constructie sau in curs de modernizare. Pe de alta parte, insa, dificultatile nu lipsesc.

Una dintre principalele provocari este reducerea fondurilor europene disponibile pentru cofinantarea proiectelor. Aceasta inseamna ca statul roman va trebui sa suporte o parte mai mare din costuri, insa resursele publice sunt limitate si bugetul national este deja foarte solicitat. In plus, capacitatea de utilizare a fondurilor europene de catre administratiile locale si centrale ramane in continuare limitata, din cauza problemelor de coordonare si, in unele cazuri, a lipsei de competente si ineficientei birocratice. Pentru a depasi aceste deficiente, ar fi important sa se diversifice sursele de finantare, implicand si investitori privati. Totusi, parteneriatele public-private (PPP) nu sunt inca o solutie practica la scara larga. Motivele sunt diverse: pe de o parte, cadrul normativ este inca in evolutie si lipsesc competentele specifice pentru gestionarea proiectelor complexe. Pe de alta parte, investitorii privati sunt adesea reticenti sa participe, deoarece se tem de riscuri excesive si de lipsa claritatii procedurilor si a contractelor.

 

 

In concluzie, viitorul infrastructurilor din Romania va depinde, in mare masura, de capacitatea de a depasi aceste obstacole, imbunatatind eficienta administrativa, simplificand procedurile si creand un mediu mai favorabil investitiilor atat publice, cat si private. Doar astfel se poate asigura o dezvoltare durabila si de lunga durata a tarii si, in acelasi timp, se poate consolida securitatea si rezilienta intregii regiuni europene. Trebuie subliniat ca Romania ocupa o pozitie strategica de prima importanta, mai ales in contextul actual geopolitic. Rolul sau de frontiera estica a Uniunii Europene si de membru-cheie al NATO o face un punct nevralgic pentru securitatea si stabilitatea intregii Europe. In consecinta, va fi in interesul nu doar al Romaniei, ci si al intregii Europe si al tarilor NATO ca infrastructura romaneasca sa fie dezvoltata in continuare si cat mai rapid posibil.

 

- Principalele provocari vizeaza capacitatea de a realiza lucrarile respectand caracteristicile acestora de sustenabilitate, precum si de a le asigura un ciclu de viata durabil prin utilizarea de materiale cu emisii reduse de CO₂ si posibilitatea reutilizarii acestora la finalul duratei de viata a lucrarilor. In acelasi timp, este esentiala optimizarea costurilor de intretinere ale lucrarilor realizate.

- Directiile viitoare vizeaza actualizarea constanta a personalului in ceea ce priveste siguranta la locul de munca, instruirea continua si sprijinirea noilor angajati prin alocarea de resurse cu experienta, investitii in echipamente si utilaje capabile sa reduca la minimum impactul negativ asupra mediului, precum si investitii in digitalizarea santierelor, cum ar fi proiectarea BIM si gestionarea santierului intr-un mod care sa permita partajarea in timp real a informatiilor cu clientii.

 Nod rutier CB-DN4, Oltenita