In prezent, constructiile modulare sunt mai relevante ca niciodata. Aceasta reprezinta o metoda de construire care implica fabricarea componentelor unei structuri intr-o unitate de productie situata in afara santierului si apoi asamblarea elemente de constructie partial sau complet finisate. Actualmente, industria constructiilor modulare este puternic fragmentata, dar se afla in plina expansiune, fiind identificate pe plan mondial peste 700 de companii care activeaza in domeniul respectiv, din care mai mult de 100 au o vechime de cel putin 50 de ani. De asemenea, de notat faptul ca peste 200 de companii au fost infiintate numai in ultimii 20 de ani. Aceasta ilustreaza importanta crescanda a domeniului, desi atomizarea pietei constituie inca o problema, sectorul incluzand doar cativa competitori de mari dimensiuni si peste 500 de firme cu incasari mai mici de 50 de milioane de euro. Un aspect pozitiv este acela ca, dintre afacerile analizate, un procent majoritar raporteaza marje ale veniturilor operationale EBITDA medii ponderate de aproximativ 7%. In timp ce mai multe companii au crescut in ultimii ani, unele dintre ele incepand chiar sa se extinda la nivel international, au existat insa si cateva falimente notabile.

 

Analizele McKinsey arata ca firmele integrate tind sa obtina profitabilitati mai mari, deoarece au un control mai bun asupra procesului, calitatii si vitezei de executie. Companiile de productie si asamblare au probabil cel mai mare EBITDA din trei motive. In primul rand, acestea sunt capabile sa acopere un domeniu mai larg. In al doilea rand, se pot organiza mai eficient, deoarece echipele lor sunt special instruite pentru a acoperi un sistem modular mai extins. In fine, in al treilea rand, acestea au de obicei mai putine costuri transferate subcontractantilor. In ceea ce priveste tipurile de cladiri executate, aproximativ 60% dintre competitori opereaza pe segmentul caselor unifamiliale. Cu toate acestea, profitabilitatea pare sa fie mai mare pentru companiile care construiesc active mai specializate, cum ar fi hoteluri sau unitati spitalicesti. Acest lucru se explica prin faptul ca pretul unitar mai mare inseamna o valoare superioara pentru construirea intr-un mediu industrial, precum si prin aceea ca pe segmentele respective concurenta este destul de limitata. In pofida faptului ca metoda de constructie modulara exista de cel putin 200 de ani, evolutiile recente in domeniul datelor, tehnologiei si automatizarii permit acum tehnologiei in cauza sa-si indeplineasca promisiunea initiala. Constructiile modulare pot raspunde unei serii de provocari urgente din domeniul constructiilor, cum ar fi cresterea productivitatii sectorului, reducerea necesarului de forta de munca cu pana la 40%, accelerarea termenelor de livrare cu pana la 50%, diminuarea costurilor (daca este realizata corect si la scara larga) si reducerea potentiala a emisiilor de CO₂. Evolutiile tehnologice recente si solutiile mai personalizate permit, in sfarsit, constructiilor modulare sa-si atinga potentialul, ducand la proiecte imbunatatite, de calitate superioara, precum si la o varietate mai larga de tipuri de cladiri, dincolo de activele limitate anterior din punct de vedere geometric. De exemplu, noile platforme digitale ajuta la conectarea clientilor din intregul ecosistem cu furnizorii, precum si ofera companiilor posibilitatea sa personalizeze si sa optimizeze mai usor proiectele pentru anumite amplasamente. 

 

Alegerea materialului structural se refera la principalele solutii utilizate pentru fabricarea modulelor. La nivel global, otelul si lemnul sunt cele mai utilizate materiale structurale in domeniu. Aproximativ 42% dintre companii se concentreaza pe otel ca material principal, iar 38% folosesc lemnul. Betonul este, de asemenea, preferat in unele regiuni, fiind utilizat de aproximativ 11% dintre firme. Cele mai profitabile companii tind sa-si concentreze produsele pe un singur material structural principal, deoarece o abordare de acest tip poate permite o productie, un design si o asamblare mai standardizate, precum si beneficii in ceea ce priveste costurile prin achizitionarea de materiale la scara larga. Produsele dezvoltate variaza de la panouri 2D la module 3D complet finisate. Marea majoritate a intreprinzatorilor produc fie panouri 2D, fie module volumetrice 3D, piata fiind impartita relativ egal intre acestea. Atat numarul de companii identificate in fiecare segment, cat si marjele lor sunt relativ similare pentru cele doua tipuri de produse. Datele actuale arata ca entitatile care produc module volumetrice 3D au marje usor mai mari decat cele care fabrica panouri 2D (8% fata de 6%), ceea ce indica faptul ca alegerea tipului de produs nu este un factor cheie de influenta a marjelor.

 

O alta observatie pertinenta este cea legata de gradul de complexitate a proiectelor. Din acest punct de vedere, cei mai multi competitori care activeaza in domeniul constructiilor modulare se concentreaza, in continuare, pe proiecte de complexitate redusa pana la medie, cum ar fi cladiri cu mai putine etaje si forma geometrica sau tehnica limitata. In plus, unele companii care realizeaza lucrari cu complexitate redusa au marje EBITDA mai mari. Unul dintre motivele pentru care acest lucru se intampla este ca proiectele mai simple permit companiilor sa profite mai mult de avantajele constructiilor modulare prin standardizare mai mare (de obicei, caracteristici mai putin personalizate), repetabilitate superioara (proces sistematizat) si o pondere semnificativa a prelucrarilor realizate in fabrici. Din punct de vedere al distributiei, exista doua modele comerciale principale in domeniul modular, care functioneaza ca piete diferite: in primul rand, un model de vanzare bazat pe proiecte pentru constructii permanente si, in al doilea rand, modele de inchiriere in care companiile produc si exploateaza flote de module care sunt inchiriate in scopuri temporare (cum ar fi baraci pentru santiere de constructii sau cladiri pentru a creste temporar capacitatea scolilor). Principalele companii utilizeaza un model de vanzare bazat pe proiecte, desi profitabilitatea in termeni de EBITDA este semnificativ mai mare pentru modelele de inchiriere si cele care combina atat vanzarile, cat si inchirierea. In acest sens, firmele care combina vanzarile cu inchirierea sunt mai capabile sa echilibreze productia pentru ambele piete, crescand astfel gradul de utilizare a unitatilor lor de productie.

 

Din punct de vedere geografic, constructiile modulare sunt, prin traditie, in mare parte locale. Diferentele dintre piete, cum ar fi preferintele locale, codurile de constructie si reglementarile, au facut ca putine companii sa poata sa se extinda la nivel international. Si, desi aceste provocari sunt inca prezente, ele devin mai putin frecvente datorita standardizarii intre tari si regiuni, companiile putand acum sa deserveasca mai multe piete prin logistica pe distante mai lungi sau fabrici amplasate in diferite zone geografice. Cu toate acestea, majoritatea companiilor din sectorul modular continua sa opereze pe pietele locale, peste 60% dintre acestea activand mai ales in regiuni bine delimitate. In acelasi timp, 20-25% dintre companii opereaza la nivel mai extins, avand de regula mai multe fabrici, in timp ce doar aproximativ 15% opereaza la scara globala. In viitor, schimbarile majore si noile tehnologii (cum ar fi digitalizarea codurilor si cerintelor de constructie), precum si colaborarea sporita intre tari (de exemplu, prin sincronizarea cerintelor si codurilor intre regiuni) ar putea permite industriei sa devina mai globala. Competitorii din industrie au depus eforturi pentru globalizarea acesteia, in principal pentru a maximiza productivitatea activelor si a valorifica oportunitatile emergente in noi regiuni. Acest lucru a fost posibil prin utilizarea automatizarii si a tehnologiilor digitale, care faciliteaza proiectarea si fabricarea pentru mai multe tari. Unul dintre avantajele extinderii productiei este expunerea redusa la o singura piata specifica. Pietele intra si ies adesea din cicluri naturale, ceea ce inseamna ca agentii economici sunt astfel mai capabili sa functioneze si sa-si utilizeze in mod eficient capacitatile. 

 

Cercetarile curente sugereaza ca nu exista o singura reteta pentru succesul in constructiile modulare. Cu toate acestea, se constata ca firmele de succes tind sa aiba trei trasaturi comune: un sistem de constructie la baza, controlul lantului valoric si extinderea concentrata. Primul aspect se refera la regulile, procesele, procedurile si componentele care alcatuiesc constructia unei cladiri. Acesta include diversele componente care alcatuiesc cladirea (cum ar fi blocuri mari de constructie sau componente mai mici), modul in care aceste componente sunt fabricate sau achizitionate si felul in care sunt transportate, organizate si asamblate la fata locului. De asemenea, cuprinde regulile privind sistemul in care sunt proiectate cladirile, gradele de libertate (cum ar fi ce modificari de proiectare pot fi facute si care nu) si ce tipuri de companii sunt implicate in diferite etape ale lantului valoric. De obicei, sistemele de constructie se concentreaza pe un singur material structural, cum ar fi lemnul, betonul sau otelul. Cu toate acestea, solutiile cuprinzatoare sunt din ce in ce mai usor de pus in opera si actualizat datorita noilor tehnologii si instrumente digitale, cum ar fi modelarea informatiilor de constructie (BIM) si modelarea parametrica. Cu ajutorul acestor noi sisteme cuprinzatoare, companiile pot crea acum configuratoare de produse 3D (cu reguli stabilite de sistemul de constructie) sau pot integra digital software-ul de proiectare si locurile de productie, facilitand astfel personalizarea.

 

De regula, firmele de succes investesc semnificativ in sistemele proprii de constructie. Initial, ele dezvolta un sistem robust si eficient, care permite o productie sistematizata cu un grad suficient de personalizare. Dupa stabilirea acestei baze de referinta, cei mai buni competitori din domeniu continua sa investeasca in imbunatatirea sistemului, pe baza experientei castigate din proiectele finalizate. Acestia controleaza direct cea mai mare parte sau intregul lant valoric (sau mai precis productia si asamblarea), colaborand strans, in acelasi timp, cu firme din alte parti ale lantului valoric. Companiile implicate doar in productie sau neimplicate in etapele initiale de proiectare ar putea sa nu beneficieze pe deplin de avantajele modularitatii si ar putea ramane subdimensionate, cu o rentabilitate scazuta. In constructiile traditionale, stimulentele pot fi adesea nealiniate, ceea ce poate crea ineficiente si creste riscul. Cu toate acestea, daca o companie poate servi ca parte centrala a lantului valoric, aceasta faciliteaza alinierea stimulentelor si permite tuturor sa lucreze pentru atingerea acelorasi obiective. Acest lucru este valabil si pentru constructiile modulare. Colaborarea stransa sau integrarea pe intreg lantul valoric poate ajuta la sincronizarea proceselor, la crearea transparentei, la gestionarea rapida a actualizarilor si la alinierea stimulentelor. De exemplu, pentru a transporta eficient componentele catre si de la santierul de constructii, ar trebui sa existe o legatura stransa intre companiile de constructii, subcontractanti si companiile de logistica, inclusiv utilizarea tehnologiilor digitale de la proiectare la dezvoltare si asamblare.

 

Multe dintre deficientele recente ale constructiilor modulare sunt legate de lipsa unei scalari concentrate. Companiile pot construi fabrici mari, automatizate, fara o cerere suficienta pentru a exploata la maximum liniile de productie sau se pot extinde in noi zone geografice inainte de a se stabiliza mai intai pe piata initiala. Avand in vedere acest lucru, ar trebui asigurata existenta unei cereri suficiente si stabile inainte de a-si extinde capacitatea si sa tina cont de perioadele de recuperare a investitiei. Constructiile, in special cele modulare, pot fi intensive din punct de vedere al capitalului, iar chiar si un singur proiect suboptimal poate pune in pericol succesul unei companii. Prin urmare, este important sa se reduca riscurile si sa se actioneze cu prudenta la scalare, iar companiile modulare pot construi legaturi directe cu actorii din domeniul imobiliar, pentru a crea o cerere sigura. In plus, pe langa satisfacerea cererii, firmele ar trebui sa garanteze ca procesele de constructie si procesele de fabricatie functioneaza in cateva proiecte inainte de a le extinde in productia de masa. Acest lucru inseamna sa se determine ce inseamna succesul intr-un singur tip de cladire sau zona geografica inainte de a trece la altul. Beneficiile constructiei modulare cresc odata cu cererea, iar companiile devin mai mari si mai sofisticate. Avand in vedere ca piata modulara inca nu-si atinge decat o mica parte din potential, exista oportunitati de succes pentru mai multe companii. Partile interesate din lantul valoric al constructiilor - inclusiv dezvoltatorii, producatorii modulari, contractorii si investitorii - pot lua masuri pentru a-si spori sansele de succes. In plus, alte entitati, cum ar fi firmele de proiectare si inginerie, producatorii de materiale de constructii si distribuitorii, pot lua in considerare, de asemenea, modul in care pot activa in acest sector in rapida evolutie.

 

Pe langa potentialul de piata al constructiilor modulare, o serie de factori favorabili din industrie ar putea duce la mai multe oportunitati de investitii. Cu toate acestea, avand in vedere ca succesul oportunitatilor poate varia, alegerea variantelor celor mai potrivite va fi de o importanta majora. Pentru a avea succes, este imperativ sa se inteleaga in profunzime industria si obiectivele de investitii. Constructiile modulare au inregistrat un numar peste medie de falimente si esecuri in comparatie cu alte industrii si poate fi o piata dificil de inteles. Prin urmare, o imagine de ansamblu la nivel inalt asupra industriei este deosebit de importanta pentru investitori. Domeniul castiga insa teren, unele companii inregistrand deja succese notabile. Exista oportunitati in crestere pentru actorii din lantul valoric, nu numai dezvoltatori, antreprenori, companii de constructii modulare si investitori, ci si firme de proiectare si inginerie, companii de materiale de constructii si distribuitori. Numarul mare de firme si abordari ale constructiilor modulare, precum si cativa factori comuni care au determinat esecul unor companii, inseamna ca este important sa se procedeze corect atunci cand se intra sau se dezvolta in aceasta industrie. Daca este realizata corect, constructia modulara are potentialul de a imbunatati multe dintre provocarile care afecteaza negativ piata de profil, precum si provocari mai ample, cum ar fi lipsa locuintelor si tranzitia energetica. Nu va fi usor sa se obtina succesul, dar exista oportunitati semnificative pentru cei care vor reusi in acest demers.