Un numar total de 77.007 de dovezi au fost inscrise in Sistemul Informatic al Ordinului Arhitectilor din Romania (SIOAR) in 2021, valoarea medie pe investitie fiind de 149.000 de lei potrivit celui mai recent raport publicat de OAR. Suprafata desfasurata mediana a proiectelor este de 193 mp, iar valoarea medie de investitie pe metru patrat a dovezilor depuse in 2021 a fost calculata la 960 lei/ mp. Circa 27% din totalul de 77.077 dovezi inscrise in 2021 in sunt concentrate in doar cinci judete ale tarii, respectiv Ilfov (7%), Timis (6%), Cluj (5%), Prahova (5%) si Bihor (4%).

"Comparativ cu 2020, cea mai importanta crestere in ceea ce privete numarul de dovezi depuse in 2021 s-a produs in Ilfov, judet unde numarul dovezilor s-a dublat. Acesta dupa ce, in 2020, in Ilfov se inregistrase o scadere cu 5% fata de anul precedent. Doar in 3 din cele 42 de judete ale tarii numarul de dovezi inscrise a scazut, cel mai afectat fiind Salaj (-16%)", se arata in SIOAR.

In judetele Ilfov (5.584 de dovezi) Timis (4.593) si Cluj (3.727) s-au inscris in 2021, dar si in anii anteriori, cele mai multe dovezi. La polul opus se afla judetele Salaj (247 de dovezi in 2021), Bistrita-Nasaud (423) si Caras-Severin (423).

La nivel national, valoarea mediana de investitie a crescut in 2021 cu 8% fata de 2020, ajungand la 149.000 de lei per dovada inscrisa. La nivel de judet, cea mai mare valoare mediana de investitie pentru perioada analizata se inregistreaza in judetul Salaj (293.440 de lei), iar cea mai mica in Braila (50.000 de lei).

Valorile declarate sunt plafonate artificial in apropierea valorii de impozitare, sumele absolute sunt inferioare costurilor reale ale pietei si pastreaza sens doar prin raportare comparativa. Valorile de investitie declarate se actualizeaza prin regularizare contabila la finalul lucrarilor de executie, inaintea receptiei in vederea intabularii constructiei.

In ceea ce priveste suprafata mediana desfasurata a dovezilor inscrise, aceasta s-a mentinut aproximativ constanta pe toata perioada cuprinsa in analiza, inregistrand o mica scadere in 2021, de 2 mp. Judetele cu cele mai mari suprafete mediane desfasurate in 2021 au fost Salaj (252 mp, cu o crestere de 5% fata de 2020), Sibiu (247 mp, +3%) si Bucuresti (243 mp, in scadere cu 15% fata de 2020). In mai mult de jumatate dintre cele 42 de judete s-au inregistrat scaderi ale suprafetei desfasurate mediane, cea mai mare fiind de in Buzau (25%).

 

 

In 2021, 55% dintre dovezi au fost inscrise in mediul rural si 45% in mediul urban. Conform SIOAR, cea mai mare parte a beneficiarilor sunt persoane fizice 73%, urmate de persoane juridice 22% si de institutiile publice 5%. Ierarhiile pe categorii de beneficiari dupa numarul de dovezi inscrise sunt similare pentru toate judetele. Singura exceptie relevanta de mentionat este cea a Bucurestiului, unde persoanele fizice reprezinta doar 50% din totalul de dovezi inscrise, 45% fiind reprezentate de persoane juridice. In topul judetelor dupa ponderea dovezilor inscrise de persoane fizice se afla Mehedinti (85%), Botosani (83%) si Vrancea (82%).

In general, in mediul urban se inregistreaza proiecte cu suprafete desfasurate mediane mai mari decat in mediul rural, in 2021 diferenta ajungand la 27 mp. In mediul urban, cele mai mari suprafete desfasurate mediane ale dovezilor s-au inregistrat in judetele Cluj (274 mp), Cluj (266 mp) si Ilfov (257 mp). La polul opus s-au aflat judetele Buzau (100 mp), Braila (128 mp) si Vrancea (153 mp). In mediul rural, cele mai mari suprafete desfasurate mediane ale dovezilor s-au inregistrat in judetele Sibiu (232 mp), Timis (228 mp) si Suceava (212 mp). La polul opus s-au clasat judetele Ialomita (130 mp), Vrancea (133 mp) si Calarasi (144 mp).

Chiar daca dovezile ce au ca beneficiari persoanele fizice sunt cele mai numeroase, in general suprafetele desfasurate ale acestora sunt cele mai mici, in ultimii trei ani mentinandu-se intre 170 si 177 mp.

Cele mai mari valori de investitie mediane se observa in cazul beneficiarilor institutii publice, la mare distanta fata de cele ale persoanelor juridice si fizice, acest lucru fiind valabil pentru toti anii analizati. De mentionat este si faptul ca doar in cazul persoanelor juridice s-a inregistrat o usoara scadere a valorii raportate in 2021 fata de anul precedent.

 

 

Pentru toate categoriile de beneficiari, 2021 a reprezentat un an de crestere a valorilor mediane de investitie pe mp. Cea mai semnificativa evolutie s-a inregistrat in cazul institutiilor statului, unde cresterea a fost de 661 lei/mp. Valorile maxime de investitie pe mp pentru persoane fizice s-au inregistrat in Vaslui (1.215 lei/ mp) si Bucuresti (1.107 lei/mp), iar la coada clasamentului s-au aflat judetele Braila (535 lei/mp) si Gorj (528 lei/mp). Valorile maxime de investitie pe mp pentru persoane juridice s-au inregistrat tot in Vaslui (1.375 lei/mp) si Salaj (1.207 lei/mp), in timp ce valorile cele mai mici au fost raportate in judetele Braila (156

lei/mp) si Gorj (539 lei/mp).

Valorile inregistrate in sistem de catre arhitecti la faza de obtinere a autorizatiei de construire sunt aparent plafonate la nivelul valorii de impozitare prestabilite de catre fiecare administratie locala in parte, ceea ce indica costuri nerealist de scazute fata de piata reala. Aceasta valoare de investitie declarata se actualizeaza prin regularizare contabila la finalul lucrarilor de executie, inaintea receptiei in vederea intabularii constructiei. Deoarece aceasta practica pare sa fie generalizata la nivel national, proportiile se pastreaza, iar graficele si hartile isi pastreaza relevanta.

 

 

In ceea ce priveste cele mai active sectoare, cele mai multe proiecte sunt cele de locuinte (45.857 dovezi depuse in 2021), iar cea mai mare valoare mediana de investitie pe mp se inregistreaza in cazul proiectelor de invatamant, formare si cercetare (2.182 de lei/mp), mai mult decat dublu fata de locuinte (1.000 lei/mp).

"Raportul curent surprinde dinamica pietei si a sectorului in a doua etapa a pandemiei, dupa socul initial resimtit in 2020, oferind posibilitatea de a urmari, prin comparatie cu datele anterioare, impactul acestei crize asupra sectorului si oferind o baza pentru viitoare studii aprofundate referitoare la transformarile suferite de societate in aceasta perioada. Ramane, desigur, sa intelegem mai bine impactul pandemiei prin comparatiile pe care le vom face in urmatorii ani si ne asteptam, desigur, sa surprindem in viitorul raport impactul razboiului si al crizelor asociate, de energie, de materiale de constructie, de resurse. Interesul raportului este cu atat mai mare cu cat el permite analize comparative cu documente si date similare din afara Romaniei - mai ales cele referitoare la teritoriul Uniunii Europene, colectate si prezentate global sau defalcat pe state membre in Observatorul Consiliului European al Arhitectilor - ACE Observatory, al carui cel mai recent raport a aparut tot anul acesta si care constituie, alaturi de alte actiuni ale acestei organizatii, o piesa importanta in modelarea politicilor Uniunii Europene in domeniul nostru de activitate. Speram ca in viitor acest raport sa contribuie la colaborarea inter-institutionala, sa ajute la modelarea in bine a societatii romanesti si sa serveasca drept baza informationala pentru studii despre arhitectura si domeniul constructiilor", au precizat reprezentantii OAR.