- Daca ne referim la inovatie tehnologica in infrastructura medicala, putem aminti despre noul corp de cladire la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta (SCJU) Bihor cu fundatii energetice si sistem TABS. Este un obiectiv cu un regim de inaltime de 5 niveluri, conceput pentru a raspunde cerintelor actuale de eficienta functionala si sustenabilitate energetica. Functiunea principala este Ambulatoriul, desfasurat pe trei niveluri, iar functiunile secundare includ Sectia ATI (un nivel, conectat printr-o pasarela suspendata la sectia ATI existenta) si o zona administrativa (un nivel). Cladirea are la baza un sistem structural inovator, compus dintr-o infrastructura geoenergetica si o suprastructura termoenergetic activata, propunand o abordare integrata pentru climatizarea sustenabila a unei unitati medicale moderne. Fundatiile energetice reprezinta un sistem de valorificare a energiei geotermale de mica adancime, prin integrarea unor serpentine de agent termic direct in elementele structurale de fundare, precum pilotii forati. Aceste structuri devin, astfel, elemente hibride, care functioneaza simultan ca suport structural si schimbatoare de caldura in contact cu solul. In cazul acestui proiect, fundarea este de tip radier general pe 99 de piloti energetici, cu diametrul de 800 mm si lungimea de 14 metri. Pe carcasele de armatura ale acestor piloti au fost montate tevi si senzori, creand serpentine termice prin care va circula agentul termic necesar pentru incalzirea si racirea cladirii. Procesul a implicat instalarea atenta a carcaselor echipate in foraje, urmata de turnarea betonului, rezultand o retea de piloti energetici activi. Aceasta solutie a fost dezvoltata in parteneriat cu dr. ing. Iulia Prodan, fondator al Greentags, una dintre vocile proeminente in promovarea structurilor geoenergetice in Romania.

Avantajele acestui tip de infrastructura includ: sursa de energie regenerabila (pamantul furnizeaza energie indiferent de locatie); sursa locala (nu exista fluctuatii de pret sau dependente externe); reducerea emisiilor de CO₂ (contributie directa la decarbonizarea sectorului constructiilor); sustenabilitate (costuri de implementare reduse fata de solutii echivalente); eficienta economica (costuri minime in exploatare pentru incalzire si racire); conformitate NZEB (solutie excelenta pentru cladiri cu consum aproape zero de energie). Completarea infrastructurii geoenergetice este realizata la nivelul suprastructurii prin sistemul TABS (Thermally Activated Building Systems). Acesta consta in incastrarea de tevi pentru agent termic in planseele din beton armat, inca din faza de turnare. Prin circulatia apei calde sau reci prin aceste conducte, masa planseului este activata termic, permitand transferul treptat si uniform al energiei catre spatiile interioare. Sistemul TABS a fost dezvoltat in cadrul acestui proiect in colaborare cu ing. Cristian Stet, fondator al Stetera, o firma specializata in solutii de climatizare sustenabila si integrarea sistemelor energetice inovatoare in structura cladirilor.

Solutia propusa este ideala pentru cladirile publice moderne, in special cele din domeniul medical, intrucat ofera confort termic constant - fara curenti de aer sau variatii bruste de temperatura, eficienta energetica ridicata - prin utilizarea temperaturilor scazute ale agentului termic, dar si flexibilitate arhitecturala - prin eliminarea corpurilor de incalzire aparente si compatibilitate naturala cu surse regenerabile, in special pompe de caldura. Astfel, intreaga cladire devine o masa radianta, sustinuta de sursa geotermala integrata in fundatii - o simbioza tehnologica rar intalnita in proiectele publice din Romania. Pentru a valorifica in mod optim sursele disponibile de energie regenerabila, proiectul include instalarea unei pompe de caldura trivalente, capabile sa utilizeze caldura din sol si aer transferand-o in apa - agent termic, in functie de conditiile sezoniere si de randamentul energetic al fiecarei surse. Acest sistem inteligent ofera flexibilitate si redundanta energetica, adaptandu-se automat la resursa cea mai eficienta in momentul respectiv. Integrarea unei astfel de pompe trivalente reprezinta o etapa importanta in directia autonomiei energetice si permite cladirii sa functioneze in regim NZEB (Nearly Zero Energy Building), cu emisii reduse si costuri de operare optimizate. Prin imbinarea functionalitatii medicale complexe cu tehnologii avansate de eficienta energetica, noul corp de cladire al SCJU Bihor se contureaza ca un reper tehnologic si un exemplu de buna practica in constructia de spitale in Romania. Este un proiect care demonstreaza ca sustenabilitatea poate fi integrata din faza de concept, fara compromisuri in privinta performantei sau sigurantei.

Intr-un domeniu in care stabilitatea, continuitatea functionarii si confortul sunt esentiale, solutiile alese contribuie nu doar la optimizarea costurilor de exploatare, ci si la reducerea impactului asupra mediului. Ca arhitect implicat coordonarea acestui proiect, consider ca viitorul infrastructurii publice din Romania depinde de curajul de a integra tehnologii sustenabile inca din fazele incipiente ale proiectarii. Am convingerea ca proiectele inteligente, care exploateaza potentialul structurilor existente - asa cum sunt fundatiile - in roluri multiple, sunt solutia pentru a construi durabil, eficient si responsabil. Imi doresc ca aceasta cladire sa serveasca drept model pentru alte investitii in domeniul medical si sa arate ca performanta energetica si confortul nu sunt un lux, ci o necesitate reala, posibila chiar si in contextul constrangerilor bugetare din sistemul public.

 

 

- In anul 2024, activitatea companiei a fost marcata de un rol activ in asistenta tehnica pe santierele aflate in executie. Am oferit suport constant executantilor, gestionand provocarile tehnice si adaptand solutiile proiectate in functie de situatiile existente in teren, la cele 25 de santiere active. Pentru 2025, continuam sa oferim asistenta tehnica si ne concentram pe proiectele aflate in faza de proiectare. Anul in curs se preconizeaza a fi unul provocator, din cauza contextului politic incert. Cu toate acestea, speranta noastra este ca situatia sa se stabilizeze, asigurand astfel continuitatea proceselor de proiectare si executie. Legislatia emergenta pare sa puna presiune pe institutiile publice avizatoare, cu scopul de a reduce termenele lungi necesare obtinerii avizelor si autorizatiilor, diminuand astfel presiunea birocratica asupra factorilor implicati in procesul de proiectare, avizare si autorizare. Daca acest trend de optimizare se va mentine in urmatorii ani, activitatea noastra, si nu numai, va inregistra o crestere semnificativa, oferindu-ne posibilitatea unei organizari mai eficiente a proceselor de proiectare. In acest context, anticipam dezvoltarea unor proiecte ambitioase in urmatorii 5 ani, atat in domeniul infrastructurii publice, cat si in sectorul privat.

- La inceputul lui 2025, activitatea din domeniul arhitecturii se afla intr-o perioada de reevaluare si adaptare, influentata de nevoia tot mai presanta de sustenabilitate si eficienta energetica. Pe fondul tranzitiei energetice si al schimbarilor climatice, constructiile trebuie sa raspunda atat cerintelor de mediu, cat si celor sociale si functionale, intr-un context tot mai complex. In paralel cu aceste transformari, observam si o tendinta de izolationism fizic - o preferinta crescuta pentru spatii mai controlate, mai intime si mai bine adaptate nevoilor individuale. Aceasta orientare a societatii influenteaza felul in care sunt concepute cladirile: creste interesul pentru flexibilitatea spatiilor, controlul climatic personalizat, accesul la lumina naturala si la zone verzi, dar si pentru solutii care permit lucrul si traiul in spatii semi-private.

Pe termen scurt, ne asteptam ca aceste schimbari de comportament si mentalitate sa duca la o repozitionare a temelor de proiectare, cu accent pe calitatea spatiului interior, autonomie functionala si eficienta energetica la nivel de unitate locativa sau de functiune. Pe termen mediu, acestea ar putea contribui la dezvoltarea unui nou standard de proiectare, in care nevoia de conectare sociala va trebui armonizata cu tendinta de retragere fizica si protectie individuala. In acest context, provocarea majora pentru arhitecti si constructori va fi gasirea unui echilibru intre eficienta colectiva si confortul individual, intre sustenabilitatea globala si nevoile personale. Cladirile vor trebui sa fie nu doar eficiente energetic, ci si reziliente din punct de vedere social, oferind spatii adaptabile, sanatoase si incluzive. Inovatia tehnologica, alaturi de o intelegere profunda a nevoilor umane contemporane, va sta la baza acestui proces de adaptare.

 

 

- La o prima lectura, noul normativ de securitate la incendiu transmite o impresie favorabila prin clarificarea multor aspecte care, in forma precedenta, erau fie vagi, fie nearmonizate intre diferite sectiuni. Aceasta revizuire era asteptata si necesara, mai ales in contextul cresterii complexitatii si diversitatii proiectelor de arhitectura din ultimii ani.

Urmeaza, inevitabil, o perioada de calibrare atat pentru proiectanti, cat si pentru inspectoratele pentru situatii de urgenta. In aceasta etapa, este posibil sa iasa la iveala anumite neajunsuri sau interpretari contradictorii, insa speranta este ca acestea vor fi marginale, avand in vedere procesul extins si riguros de elaborare a normativului. Experienta acumulata in anii recenti, in paralel cu cresterea numarului de proiecte complexe, a furnizat un fond tehnic solid pentru redactarea unor cerinte mai clare si aplicabile.

In practica, ramane de vazut care va fi optica autoritatilor in situatiile sensibile, acolo unde textul normativului poate lasa loc de interpretare. Este esential ca aplicarea sa fie unitara si coerenta, pentru a evita blocajele birocratice si pentru a incuraja solutii de proiectare performante, fara a compromite siguranta.

 

- Dezechilibrele economice cauzate de prelungirea conflictului din Ucraina, intensificarea tensiunilor din Orientul Mijlociu si perspectiva unei politici comerciale mai agresive, cum este cea in cazul administratiei Trump, vor avea cu siguranta un impact semnificativ asupra mediului economic global, iar sectorul constructiilor nu va ramane neatins. Fluctuatiile preturilor vor afecta intreg lantul economic - de la energie si materii prime, pana la bunurile de larg consum. In acest context, costurile de finantare pentru investitii vor creste, ceea ce poate conduce, inevitabil, la amanarea sau reevaluarea unor investitii publice si private, in special a celor care nu sunt considerate strategice sau urgente. In acest context complex, arhitectii si birourile de proiectare au responsabilitatea, dar si oportunitatea, de a se pozitiona ca actori relevanti in redefinirea prioritatilor din constructii. Este o perioada in care proiectele bine argumentate, sustenabile si eficiente energetic si economic vor avea o sansa mai mare de a fi implementate intr-un climat economic tensionat.

 

 

- La nivelul domeniului de constructii, consider ca prioritatile ar trebui sa fie legate de stabilitate legislativa si fiscala, respectiv accelerarea digitalizarii administratiei publice. In primul rand, o predictibilitate reala in materie de taxe, reglementari si proceduri administrative este esentiala pentru atragerea si mentinerea investitiilor. Modificarile bruste sau neanuntate creeaza incertitudine, afecteaza increderea investitorilor si descurajeaza initiativa privata. Din experienta personala acumulata in peste 20 de ani de proiectare a investitiilor finantate din fonduri europene, pot confirma ca lipsa unei stabilitati fiscale a generat deseori presiuni semnificative asupra beneficiarilor directi ai finantarilor si, implicit, asupra echipelor de proiectare, care au fost nevoite sa se adapteze continuu unor realitati administrative impredictibile.

In al doilea rand, reducerea birocratiei, automatizarea proceselor de avizare/ autorizare si interconectarea institutiilor pot avea un impact major asupra eficientei, in special in domeniile constructiilor si urbanismului. Astfel, digitalizarea trebuie tratata ca prioritate nationala.