Romania ar putea beneficia de fonduri europene de 60 miliarde euro in perioada 2028-2034, potrivit estimarilor Comisiei Europene, suma decisiva pentru strategiile de investitii ale tarii. In plus, tara noastra poate accesa o finantare suplimentara din Fondul de Competitivitate, de aproximativ 10 miliarde euro, a declarat Dragos Pislaru, ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene.

"Din bugetul de 2 trilioane euro (pentru perioada 2028-2034) pe care il propune Comisia Europeana, Romania are o alocare de 60 de miliarde de euro si poate niste bani din Fondul de Competitivitate, unde ar trebui sa avem macar o tinta de circa 10 miliarde de euro, chiar daca nu sunt alocati Romaniei in mod direct. Trecem de la PNRR la PPNR, Planul de Parteneriat National si Regional. Aceasta suma este hotaratoare pentru viitorul nostru dupa 2028 - si cred ca trebuie sa avem o viziune in care fondurile europene nu mai sunt folosite doar sa le impartim intre diversele politici, cu o concurenta intre politicile mari, ci sa ne uitam la efectul de levier pe care il putem avea pe fondurile nationale si private, intr-un cadru coerent de plan de tara", a precizat Dragos Pislaru, cu prilejul participarii sale la conferinta "Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltarii pe termen lung, a competitivitatii economice incluzive si a rezilientei in intreaga Europa".

Ministrul a precizat ca alocarile Comisiei Europene sunt, inca, in negocieri, iar Romania va trebui sa se asigure ca va primi toti cei 60 de miliarde de euro.

"Discutam acum pe masa cu propunerea Comisiei Europene, deci cifra nu e abstracta ci vine din propunerea concreta a Comisiei, care acum este in negocieri. Se analizeaza propunerea Comisiei Europene si trebuie sa ne asiguram ca Romania isi urmareste interesul ca acea suma sa ramana alocata in dreptul nostru. Stiti ca in trecut banii europeni erau gestionati sau asezati cu multa atentie de Comisia Europeana in relatiile cu statele membre. Erau fonduri diferite cu regulamente diferite. Banii de agricultura cu regulament separat, banii de coeziune cu trei fonduri sau doua fonduri. (...) In loc sa mai avem atatea regulamente separate pentru fonduri, acum discutam de un singur fond. Statele membre nu mai au acea repartizare clasica pe programe, asa cum eram obisnuiti pana acum. Daca vrei sa folosesti bani mai multi pentru programe regionale de tip coeziune clasica, poti sa aloci acolo, daca vrei sa aloci bani pentru dezvoltare rurala, poti sa aloci cum vrei tu, daca vrei sa aloci bani de tip PNRR, adica bazat pe performanta, cu acea dualitate investitie-reforme, poti sa o faci si chiar te conditioneaza cumva, sugestia fiind ca 30% sa fie reforme asumate in pachetul mare", a explicat Dragos Pislaru.

Daca in ciclurile trecute programele erau impartite strict, noul cadru permite o alocare adaptata obiectivelor strategice ale fiecarei tari. Pentru Romania, aceasta este o oportunitate semnificativa de consolidare a investitiilor nationale in infrastructura, tranzitie verde, dezvoltare rurala si competitivitate industriala.

Potrivit ministrului Dragos Pislaru, mecanismul unic de finantare impune insa si o abordare responsabila, aliniata cu prioritatile europene majore: competitivitatea si securitatea.

"Va trebui acum sa aratam ca folosim aceasta finantare pentru a raspunde celorlalte doua obiective majore la nivel european, care trebuie finantate cam tot din acest cadru financiar multianual - si anume zona de competitivitate si zona de aparare si securitate, mai ales in flancul estic, unde alocarea pentru Romania poate sa fie generoasa, avand in vedere ca noi suntem plasati in aceasta parte a Europei", a precizat ministrul.

Pentru prima data, Romania isi propune sa participe activ la formularea deciziilor, nu doar sa reactioneze dupa negocierile dintre Consiliu si Parlament. Oficialii sustin ca acest comportament proactiv este esential pentru a valorifica la maximum fonduri europene Romania, intr-un moment in care competitia pentru resurse este in crestere la nivel european.

"Este nevoie sa pregatim terenul, ca sa nu mai fim cum eram in trecut, cand asteptam in ultima clipa sa vedem decizia finala a negocierilor intre Consiliu si Parlament si dupa aceea Romania incepea sa se pregateasca. De data asta, cu doi ani inainte, noi nu vrem doar sa asteptam ce se intampla sau ce se va intampla in negocieri, ci sa contribuim in mod direct in negocieri", a declarat Dragos Pislaru.

In actualul context geopolitic si economic, estimarile Comisiei Europene pentru finantarile Romaniei reprezinta o oportunitate strategica pentru modernizarea tarii. Abordarea integrata, orientata spre rezultate si reforme, poate transforma modul in care Romania isi construieste politicile de dezvoltare pentru deceniile urmatoare.