În ultimii ani, industria ferestrelor din România a traversat o perioadă de transformare accelerată. Dincolo de fluctuațiile economice sau de contextul general al pieței construcțiilor, schimbările reale sunt mai profunde și sunt legate de modul în care piața funcționează, de relațiile dintre actori și de capacitatea acestora de a se adapta la un nivel de complexitate tot mai ridicat. Privită din interior, piața nu duce lipsă de cerere. Ceea ce lipsește însă este echilibrul dintre volum, calitate și control.
Probleme structurale care definesc piața actuală
Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale industriei de profil în acest moment se regăsește în zona de montaj. Nu neapărat din lipsa oamenilor, ci din lipsa unei profesionalizări reale. În majoritatea cazurilor, montatorii existenți nu sunt formați într-un sistem unitar. Experiența lor este, de cele mai multe ori, acumulată empiric, fără școli de montaj, protocoale clare de colaborare și standarde asumate la nivel de organizație. Consecința directă este inconsistența. Aceeași echipă poate livra lucrări de calitate foarte diferită, de la o zi la alta, de la un proiect la altul. Mai mult, lipsesc aproape complet planurile de integrare organizațională pentru oamenii care își doresc să învețe și să intre în domeniu. Astfel, partenerii ajung să depindă de indivizi, nu de sisteme, iar calitatea devine imprevizibilă.
Sezonalitatea și dezechilibrul operațional
Un alt factor care afectează profund stabilitatea partenerilor este sezonalitatea accentuată.
În extrasezon, costurile fixe nu sunt acoperite, echipele sunt subîncărcate și presiunea financiară crește, iar în perioadele de vârf cererea depășește capacitatea de livrare, termenele devin greu de respectat și apare o dependență critică de echipele de montaj disponibile. În aceste condiții, mulți parteneri sunt forțați să accepte compromisuri sau să lucreze sub presiune, ceea ce afectează atât profitabilitatea, cât și calitatea lucrărilor.
Lipsa unui sistem coerent de vânzări și diferențiere
Deși mulți parteneri au experiență solidă și cunoștințe tehnice avansate, foarte puțini dispun de un sistem clar de vânzări și poziționare. În majoritatea cazurilor lipsesc diferențiatori personali clar formulați, diferențiatori la nivel de companie, diferențiatori de produs, explicați coerent clientului final. Fără această structură, partenerii ajung captivi într-o așa-zisă „cerință a pieței”, se aliniază cu restul competitorilor și intră inevitabil în competiția de preț. Iar competiția de preț erodează marja, afectează calitatea și, în timp, compromite reputația firmei și a echipei.
Ce s-a schimbat față de ultimii 5 - 7 ani
Industria ferestrelor nu s-a schimbat doar ca volum, ci mai ales ca nivel de complexitate. Clientul final este astăzi mai informat, mai exigent și mai puțin dispus să accepte erori. Produsele au devenit mai sofisticate, cerințele tehnice mai ridicate, iar toleranțele mai stricte. Cu toate acestea, în multe cazuri, procesele au rămas aceleași, bazate pe improvizație și reacție pe termen scurt. În paralel, presiunea pe costuri a crescut semnificativ, iar lipsa unei strategii clare de poziționare a împins mulți jucători către soluții rapide, dar nesustenabile. Forța de muncă a devenit, la rândul ei, un factor critic. Dacă în urmă cu câțiva ani lipsa personalului era o problemă gestionabilă, astăzi reprezintă un veritabil factor limitativ de creștere. Toate acestea au dus la o polarizare a pieței între companii care încearcă să facă de toate, rapid, și companii care aleg să crească controlat, cu standarde clare.
Continuitatea greșelilor și redistribuirea pieței
Privind retrospectiv, se poate observa că motivele pentru care competitorii ies din piață nu s-au schimbat fundamental în timp. Companiile care au dispărut din industrie acum 8–10 ani au făcut, în esență, aceleași greșeli pe care le fac astăzi cei care se confruntă cu dificultăți majore. Piața nu dispare. Cererea există și va exista. Ceea ce se întâmplă, ciclic, este o redistribuire a volumelor. Ieșirea din piață nu este cauzată, de regulă, de lipsa comenzilor, ci de pierderea controlului asupra echipelor, degradarea reputației, pe fondul vânzării de volum fără control și, mai ales, indisciplina financiară. Deși aceste mecanisme sunt bine cunoscute, industria, în ansamblu, învață foarte puțin din greșelile celor care au închis. Aceleași tipare se repetă, iar consecințele sunt previzibile.
Frustrările reale ale unui partener bun
Pentru partenerii serioși, cu experiență și responsabilitate față de clientul final, provocările nu țin de lipsa cererii, ci de relația cu fabricile. Una dintre cele mai frecvente frustrări este lipsa unei comunicări transparente. Atunci când apar probleme, asumarea este adesea evitată, iar dialogul real lipsește. Indiferent dacă situația este cauzată de fabrică sau de partener, sprijinul și comunicarea constructivă sunt rare. Această realitate este adesea rezultatul fie al neimplicării echipelor de vânzări, fie al unei culturi organizaționale în care lipsa de asumare este transmisă de sus în jos. Un fenomen tot mai prezent în piață este tendința unor fabrici de a se adresa direct clientului final, ocolind partenerii de montaj. Pentru cei care activează exclusiv în zona de servicii, acest lucru creează un dezechilibru major. Ei ajung să concureze direct cu propriii furnizori, într-o relație profund nesănătoasă pentru ecosistemul industriei. De asemenea, lipsa controlului operațional la nivelul fabricilor, provocările cu personalul sau disfuncționalitățile din lanțurile de aprovizionare se transferă direct către parteneri. Aceștia își planifică echipele, stabilesc datele de montaj și își asumă responsabilitatea în fața clientului final, doar pentru ca livrările să fie amânate în ultimul moment. Consecințele sunt pierderi de credibilitate, costuri suplimentare și frustrare generalizată.
Extinderea într-o piață matură nu este o decizie de acces, ci una de moment
În cazul Maxima, prezența în București și în Transilvania nu este una nouă. Diferența este că, în anii anteriori, orice accelerare ar fi fost contrară principiilor de bază ale companiei. Creșterea a fost una controlată și organică. În prezent, contextul s-a schimbat, mulți parteneri caută alternative reale, mai stabile, iar Maxima intră în această etapă cu:
• control operațional consolidat;
• echipă stabilă;
• reputație construită în timp;
• validarea parteneriatului cu VEKA;
• capacitate și consistență superioare.
Această extindere nu este un test, ci un pas strategic asumat pe termen lung, construit cu răbdare și criterii clare de selecție.
Cine este Maxima. O construcție de business, nu o promisiune
Maxima nu este doar un producător de tâmplărie de foarte bună calitate. În esență, este un hub de dezvoltare pentru parteneri, construit pe disciplină, procese și decizii asumate. Compania activează de 13 ani în industrie și a crescut spunând constant NU compromisurilor. A investit în oameni, în metodologie, în reputație și în control operațional. Implementarea metodologiei World Class Manufacturing a fost una dintre cele mai grele decizii, dar a pus bazele unei fundații solide. Astăzi, Maxima livrează calitate constantă, cu procese stabile și o echipă care lucrează organizat, în echilibru. Maxima a crescut pentru că, atunci când nu a știut ce să facă, a ales să învețe și să urmeze metodologia, nu instinctul. În această companie, profesionalismul a fost întotdeauna mai important decât flerul sau efortul haotic.
Excelența operațională, văzută din perspectiva partenerului
În interiorul Maxima, activitatea este analizată constant prin prisma valorii pe care o generează: valoare adăugată, semivaloare adăugată și non-valoare adăugată. Acest mod de lucru nu este un exercițiu teoretic, ci baza tuturor deciziilor operaționale. Pentru partener, însă, lucrurile sunt mult mai simple. Valoarea adăugată se vede și se simte. Ea se reflectă, în primul rând, în calitatea produselor și a serviciilor, în respectarea termenelor de livrare și în modul de comunicare atunci când apare o problemă - indiferent dacă aceasta este generată de Maxima sau de partener. Asumarea, claritatea și disponibilitatea de a rezolva situațiile fac parte din standardul de lucru, nu din excepții. Pe termen mediu, efectele acestei abordări devin vizibile dincolo de produsul livrat. Partenerii Maxima încep să se inspire din modul de lucru al companiei, își ridică propriile standarde și își regândesc modul în care își construiesc businessul. Discuțiile nu mai sunt doar despre preț sau termene, ci despre cum poate fi consolidată și crescută o companie într-un mod sănătos. Feedback-ul vine din toate direcțiile. Montatorii afirmă frecvent că este cea mai bună tâmplărie pe care au montat-o, iar echipele de birou resimt direct diferența prin interacțiunea cu un back-office bine pregătit, stabil și orientat spre soluții. Pentru mulți parteneri, aceste detalii aparent mici schimbă radical experiența de lucru de zi cu zi. În timp, rezultatele se traduc în decizii concrete. Într-un interval de aproximativ doi ani, partenerii care lucrează consecvent cu Maxima reușesc să facă saltul către un alt segment de piață: cu alți clienți, cu alte valori ale proiectelor și cu un nivel diferit de profitabilitate. Nu printr-o schimbare bruscă, ci prin acumulare, disciplină și consecvență. Aceasta este, în final, diferența dintre un furnizor și un partener. Nu doar livrarea unui produs, ci crearea unui context în care partenerul poate crește.
Produsul ca sistem, nu ca opțiune
Pentru Maxima, produsul nu este rezultatul unei configurări punctuale, ci al unui sistem complet de fabricație, construit pentru consistență, durabilitate și predictibilitate. Fiecare produs fabricat are asociat un dosar de fabricație. Acesta include etapele de proces, zonele de verificare a calității (quality gate-uri), instrumentele utilizate, materialele folosite și standardele de calitate aplicabile. Toate aceste elemente au fost definite pornind de la cataloagele producătorilor de materii prime, nu din interpretări sau compromisuri de moment.
Pe lângă acest cadru, Maxima operează cu:
• un sistem de audit intern, care verifică respectarea procedurilor și a instrucțiunilor de lucru;
• un sistem de control la finalizarea tâmplăriei, înainte de livrare.
Această abordare elimină variațiile și dependența de decizii individuale luate „din mers”. În mod tradițional, în industrie, configurarea produsului - în special din punctul de vedere al armăturilor și al accesoriilor - este lăsată la latitudinea partenerilor. În multe situații, aceștia nu dispun de toate informațiile necesare pentru o dimensionare corectă, iar responsabilitatea ajunge fie la echipele de ofertare, fie la vânzări, care nu au întotdeauna competențele tehnice necesare pentru astfel de decizii.
Maxima a ales o abordare diferită. Produsul a fost standardizat conform cataloagelor producătorilor, iar această presiune a fost preluată integral de fabrică. Partenerul nu mai este pus în situația de a decide lucruri care pot influența direct performanța și durata de viață a produsului.
Rezultatul este dublu: produse cu o durată de viață îndelungată și comportament constant în timp, respectiv echipe de montaj care lucrează mai ușor și mai sigur, fără ajustări sau improvizații. În același timp, această standardizare face ca procesul de ofertare să fie mult mai eficient, clar și aliniat standardelor de calitate ale producătorilor de profile. Discuțiile se mută de la „ce alegem” la „ce livrăm”, iar riscurile sunt eliminate din start. În acest model, produsul nu mai este o sumă de opțiuni, ci un angajament de calitate, asumat din fabrică până la montaj.
Angajamentele Maxima față de parteneri
Într-o industrie în care relațiile sunt adesea fragile, Maxima a ales să își asume public câteva principii clare, care guvernează modul în care construiește parteneriatele. Primul dintre acestea este vânzarea exclusiv B2B. Maxima nu concurează și nu va concura niciodată cu partenerii săi. Rolurile sunt clar definite: fabrica produce, partenerul vinde și montează. Orice abatere de la acest principiu subminează încrederea și destabilizează întregul lanț de valoare. Un al doilea angajament este susținerea și consolidarea brandurilor locale. Maxima nu impune promovarea propriului brand în detrimentul partenerilor. Dimpotrivă, compania își propune să îi ajute pe parteneri să își pună în față propriile branduri, să le crească vizibilitatea și credibilitatea în piețele în care activează. Controlul prin supraexpunerea brandului de fabrică nu face parte din această filozofie. În același timp, Maxima consideră că orice pas înainte făcut de fabrică trebuie să fie urmat de parteneri. De aceea, compania își asumă furnizarea constantă de know-how la cel mai înalt nivel, astfel încât dezvoltarea să fie una comună, nu unilaterală. Creșterea nu este un joc individual, ci un proces care trebuie susținut pe întregul lanț. Aceste angajamente vin însă cu limite clare. Maxima nu este interesată de parteneriate oportuniste și nu acceptă colaborări cu companii care:
• nu livrează calitate clientului final;
• nu respectă termenele asumate;
• transferă propria lipsă de disciplină către fabrică, prin informații false sau incomplete.
De-a lungul timpului, Maxima a fost contactată inclusiv de clienți finali sau parteneri din alte piețe care aveau avansuri plătite de luni de zile, iar explicația primită era că „fabrica are probleme”. În astfel de situații, compania a ales întotdeauna comunicarea deschisă și corectă, fără a proteja comportamente care încalcă angajamentele asumate.
Maxima nu va lua niciodată apărarea unei firme care nu își respectă clientul final. Protejarea reputației industriei începe cu asumarea responsabilității, nu cu ascunderea problemelor. Din acest motiv, criteriul fundamental al unui parteneriat nu este volumul, ci alinierea la valori. Cine nu poate respecta aceste principii nu poate lucra cu Maxima, indiferent de dimensiunea businessului său.
Cui ne adresăm. Un mesaj clar către piață
Maxima caută parteneri care activează sau își doresc să activeze în segmentul premium, companii care înțeleg că diferențierea reală nu vine din volum, ci din standard. Ne adresăm celor care au adoptat sau sunt pregătiți să adopte montajul în standard NZEB, celor care nu vor să fie doar vânzători sau montatori de ferestre, ci branduri de referință în industrie, construite pe competență, disciplină și reputație. Pentru Maxima, parteneriatul nu înseamnă doar livrarea unui produs. Înseamnă un schimb real de know-how. Căutăm companii care pot contribui activ la îmbunătățirea produselor și serviciilor, prin experiența acumulată în piață, pentru ca apoi să le fim furnizor și partener pe termen lung. Dezvoltarea trebuie să fie bidirecțională. Aceeași abordare se aplică și în zona de echipă și brand. Ne dorim parteneri care investesc în oameni, care își construiesc identitatea proprie și care privesc businessul ca pe un proiect solid, nu ca pe o succesiune de oportunități conjuncturale. Această filozofie este deja validată în zonele în care Maxima activează. Acolo, partenerii companiei sunt lideri incontestabili ai pieței locale, branduri de referință, antreprenori energici cu echipe puternice și portofolii de lucrări realizate la cele mai înalte standarde disponibile astăzi. Este important de spus că acest nivel nu a fost atins individual. Maxima a ajuns aici doar împreună cu partenerii săi, într-un proces de creștere comună, bazat pe încredere, disciplină și obiective aliniate.
Concluzie
Industria ferestrelor nu duce lipsă de cerere. Duce lipsă de control, consecvență și viziune pe termen lung. În acest context, creșterea nu mai poate fi tratată ca un scop în sine, ci ca o consecință a deciziilor corecte. Maxima intră în București și în Transilvania nu pentru a cuceri piața, ci pentru a construi parteneriate solide, cu companii care înțeleg că performanța reală se construiește în timp. Compania a ales să crească spunând „nu” compromisurilor, investind în procese, oameni și disciplină operațională. Pentru cei care împărtășesc aceste valori, Maxima este pregătită să fie nu doar un furnizor, ci un partener de cursă lungă.
