Economia României traversează o perioadă de vulnerabilitate accentuată, marcată de acumularea deficitelor gemene - deficitul bugetar și deficitul de cont curent - care exercită presiuni tot mai vizibile asupra mediului de afaceri și asupra stabilității macroeconomice. Potrivit raportului "Radiografia unei economii sub presiunea deficitelor gemene. Evoluții 2025. Perspective 2026", publicat de Confederația Patronală Concordia, anul 2025 a fost caracterizat de stagnarea creșterii economice și de deteriorarea unor indicatori cheie, în timp ce perspectivele pentru 2026 indică doar o evoluție moderată.
Raportul arată că economia României a înregistrat în 2025 o creștere de doar 0,6%, al doilea an consecutiv în care ritmul de dezvoltare a fost sub potențial. Spre deosebire de anii anteriori, consumul populației nu a mai fost principalul motor al economiei, rolul de susținere fiind preluat de investițiile publice, în special cele finanțate din fonduri europene.
Pe fondul presiunilor inflaționiste și al majorărilor de taxe, indicatorii de încredere ai consumatorilor și ai companiilor au coborât la minimele perioadei post-criză financiară. Vânzările din retail au intrat în teritoriu negativ începând din august 2025, ajungând la un minim de aproximativ -4%, unde au rămas până la finalul anului, pe fondul unui pesimism persistent.
Deficitul bugetar rămâne ridicat
În plan fiscal, România a reușit o ușoară corecție, însă nivelul deficitului bugetar continuă să fie ridicat. Conform datelor analizate în raport, deficitul cash a ajuns la 7,65% din PIB în 2025, sub nivelul estimat la rectificarea bugetară, dar tot printre cele mai mari din Uniunea Europeană. În același timp, datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile au trecut de 3% din PIB, ceea ce amplifică presiunile asupra bugetului. Costurile de finanțare rămân ridicate, România ajungând să se împrumute în euro mai scump decât unele state din regiune care nu au rating investment-grade.
Pe lângă dezechilibrele fiscale, economia este afectată și de deteriorarea balanței comerciale. În ultimul deceniu, deficitul comercial al României a crescut de peste 5,5 ori, ajungând la aproximativ 33 miliarde euro în 2024, echivalentul a peste 35% din valoarea exporturilor.
Importurile au crescut mult mai rapid decât exporturile, iar în cazul unor categorii importante de produse - precum produse chimice, combustibili sau bunuri prelucrate - deficitul comercial este semnificativ. Consecința este menținerea unui deficit de cont curent estimat la peste 8% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
Inflația și costurile energetice afectează competitivitatea
Un alt factor de presiune asupra economiei îl reprezintă inflația ridicată. Eliminarea plafonării prețurilor la energie și majorarea TVA și a accizelor au împins inflația la aproximativ 9,7% la finalul anului 2025.
De asemenea, raportul atrage atenția că eliminarea schemelor de plafonare a energiei a determinat o creștere abruptă a costurilor pentru companii, ceea ce afectează competitivitatea industriei și poate redirecționa investițiile către alte economii europene.
2026: o fereastră îngustă pentru stabilizare
Pentru 2026, reprezentanții Concordia estimează o creștere economică moderată, susținută în principal de trei factori: investițiile publice finanțate din fonduri europene, îmbunătățirea exporturilor nete și o revenire graduală a consumului în a doua parte a anului.
Conform prognozelor, inflația ar putea coborî către aproximativ 3,7% până la finalul anului, iar deficitul bugetar ar urma să se reducă spre 6-6,5% din PIB, în condițiile menținerii disciplinei fiscale. Totuși, raportul avertizează că aceste scenarii rămân fragile, iar România trebuie să corecteze rapid dezechilibrele structurale pentru a evita deteriorarea suplimentară a stabilității macroeconomice.
Raportul Concordia subliniază că problemele economiei românești nu se rezumă doar la indicatorii fiscali, ci reflectă și vulnerabilități structurale. Printre acestea se numără productivitatea redusă a forței de muncă, dependența ridicată de importuri și competitivitatea scăzută în unele sectoare industriale.
În aceste condiții, anul 2026 este considerat un moment critic pentru consolidarea fiscală și pentru reformele structurale, într-un context în care marja de eroare a politicilor economice devine tot mai redusă.
