Hunedoara se află într-o etapă de reconstrucție urbană în care miza principală nu mai este doar recuperarea unor decalaje de infrastructură, ci redefinirea funcțională a orașului după diminuarea rolului fostei platforme siderurgice. Municipiul are un profil aparte: nu este reședință de județ, deși are dimensiuni, nevoi și presiuni urbane comparabile cu ale unor centre administrative mai bine finanțate. Această situație obligă administrația locală să lucreze simultan pe mai multe direcții - modernizarea infrastructurii stradale, eficientizarea energetică a blocurilor, regenerarea spațiilor publice, reabilitarea patrimoniului, dezvoltarea mobilității urbane și valorificarea potențialului turistic al Castelului Corvinilor. Într-un asemenea context, accesarea fondurilor europene și guvernamentale devine decisivă, deoarece bugetul local nu poate susține singur volumul investițiilor necesare. Transformarea orașului presupune, însă, mai mult decât finanțare: este nevoie de priorități coerente, proiecte complementare și capacitatea de a lega intervențiile urbane într-o strategie recognoscibilă. Reconfigurarea centrului istoric, modernizarea parcurilor, extinderea zonelor pietonale, crearea pistelor pentru biciclete și pregătirea unor investiții majore precum noul stadion sau regenerarea unei părți din vechea platformă industrială indică o direcție de dezvoltare în care calitatea vieții urbane devine criteriul central. În acest context, Dan Bobouțanu, primarul municipiului Hunedoara, prezintă principalele proiecte aflate în derulare, sursele de finanțare și prioritățile administrației pentru următorii ani.
- Care sunt principalele proiecte de dezvoltare urbană aflate în prezent în derulare în municipiul pe care îl conduceți? Ce stadiu au și care este calendarul estimat de finalizare?
- Reamenajăm unul dintre cele mai importante parcuri din oraș, Parcul Central, dar reconfigurăm și zonele sale adiacente. Este un proiect cu finanțare europeană, în valoare totală de aproximativ 5,8 milioane de euro. Ne pregătim să începem lucrările în cadrul altui proiect, cu o valoare și mai mare, de aproape 9 milioane de euro, care vizează alt parc important, Parcul Corvinul, dar și o zonă adiacentă care se va extinde pietonal destul de mult, în sensul că va traversa un cartier întreg. Aici mai trebuie să așteptăm finalizarea licitației pentru desemnarea executantului lucrărilor. Anul viitor sper ca ambele proiecte să se încheie. Suntem aproape de finalizare în ceea ce privește reconfigurarea Centrului Istoric al orașului. Aici mai trebuie să facem câteva mici lucrări pentru a definitiva zona de promenadă de pe malul Cernei. Hunedoara are acum una dintre cele mai lungi zone de promenadă pe malul unui râu care trece prin oraș: circa 600 de metri. Acest proiect a fost complementar cu alte investiții care au vizat zona istorică a Hunedoarei: restaurarea Castelului Corvinilor, crearea unui coridor de mobilitate modern în zonă - stații de autobuz și autobuze noi, piste de biciclete, zone pietonale și semipietonale -, modernizarea Parcului Libertății și salvarea unor clădiri istorice prin proiecte de reabilitare și transformare a lor în atracții pentru localnici, dar și pentru turiști. Tot aproape de final suntem și în ceea ce privește implementarea a două dintre cele trei mari proiecte de modernizare a transportului, în valoare de 10 milioane de euro fiecare, proiecte care au inclus achiziționarea de autobuze noi, hibrid, reabilitarea vechilor zone pietonale din centrul orașului, modernizarea semaforizării și multe altele. Unul este deja finalizat. Un alt proiect important este modernizarea principalei hale agroalimentare din oraș. Aici suntem la început și sper să finalizăm lucrările în doi ani.
- Ce proiecte majore aveți în plan pentru următorii 3-5 ani și care sunt prioritățile strategice ale administrației în dezvoltarea orașului?
- Noul stadion "Corvinul" este primul și cel mai important proiect, deoarece se află foarte aproape de centrul geografic al orașului și, cu tot cu spațiile sale conexe, ocupă o suprafață mare. Există un contract de execuție semnat între CNI (Compania Națională de Investiții) și antreprenorul care a câștigat licitația, iar proiectul tehnic este aproape gata. Sper să avem parte de susținere din partea Guvernului pentru a putea începe și construcția efectivă. O altă prioritate rămâne modernizarea infrastructurii stradale. Hunedoara este cel mai mare municipiu din România care nu este reședință de județ. Avem aproximativ 100 km de rețea stradală și încă 150 km de drumuri vicinale. În ceea ce privește rețeaua stradală, mai avem de modernizat cam o treime. Referitor la drumurile vicinale, nu am acum la îndemână o estimare, dar situația este chiar mai dificilă decât cea a rețelei stradale. O altă prioritate rămâne eficientizarea energetică a blocurilor de locuințe. Vom continua și cu proiectele pentru modernizarea grădinițelor, școlilor și liceelor. Un alt punct important este un proiect de regenerare a unei părți din vechea platformă industrială a Hunedoarei, prin transformarea unei suprafețe de aproape 9 hectare într-o grădină urbană. Aceasta se va afla foarte aproape de Castelul Corvinilor, un obiectiv vizitat anual de 500.000 de persoane, și ne dorim să îl concureze în ceea ce privește atractivitatea pentru turiști, dar și pentru localnici. Sper să obținem pentru acest proiect o finanțare nerambursabilă în valoare de 20 de milioane de euro și să putem începe lucrările efective în a doua parte a acestui an.
- Cum evaluați actualul cadru urbanistic - PUG și PUZ-uri? Este nevoie de actualizări sau reforme pentru a susține dezvoltarea coerentă a orașului?
- Hunedoara are nevoie de o actualizare a Planului Urbanistic General (PUG). Din păcate, noi încă mergem pe un PUG vechi, din 1999. Din varii motive, nu am reușit să îl actualizăm și să îl aducem la zi, inclusiv în ceea ce privește soluțiile digitale care pot fi aplicate pentru o modernizare adevărată. În ceea ce privește reformele, cred că sunt specialiști care se pricep mult mai bine la asta, așa că nu aș dori să mă pronunț, deocamdată.
- Cum descrieți relația administrației locale cu dezvoltatorii imobiliari? Ce funcționează bine și unde apar cele mai frecvente tensiuni?
- Cred că avem o relație corectă. Nu încercăm nici să le punem bețe-n roate, dimpotrivă, dar nici nu acceptăm să încălcăm legea. Știu că ei reclamă birocrația, procedurile greoaie sau inutile, dar soluția pentru asta este în Guvern și în Parlament, mai puțin la primării. În cazul nostru, cred că funcționează bine relaționarea instituțională cu aceștia, pentru că, repet, din partea noastră au mereu disponibilitate la dialog, dar în limita legii. Și aici apar unele tensiuni: din cauză că, uneori, așteptările dezvoltatorilor imobiliari nu se pliază perfect pe prevederile legislative.
- Care sunt principalele blocaje în procesul de autorizare a proiectelor - inclusiv avize, birocrație, legislație? Ce măsuri aveți în vedere pentru a eficientiza aceste proceduri?
- Măsurile pe care le puteam noi lua au fost deja luate. Am căutat mereu să avem o Direcție de Urbanism funcțională și eficientă în cadrul instituției. Blocajele apar din cauza legislației stufoase și, în unele cazuri, neclare.
- Ce tipuri de investiții considerați că sunt critice pentru dezvoltarea orașului în perioada următoare - infrastructură, locuire, mobilitate, energie, regenerare urbană?
- Toate tipurile! Pentru că un cetățean care locuiește deja într-un bloc eficientizat energetic va fi nemulțumit dacă nu are și o stradă asfaltată și bine iluminată. Alt cetățean, care are o stradă recent asfaltată, își dorește și el să locuiască într-un bloc eficientizat energetic. În condițiile în care, în Hunedoara, avem deja un autoturism la fiecare al doilea locuitor, iar orașul nu a fost niciodată gândit pentru un număr de mașini atât de mare, care continuă să crească, investițiile în mobilitate sunt, de asemenea, importante. Nu-i poți cere unui cetățean să folosească bicicleta dacă nu are piste de biciclete, așa cum nu-i poți cere să folosească autobuzul dacă îl inviți într-un autobuz vechi de 20-30 de ani, prăfuit, zgomotos și fără aer condiționat.
- Care sunt principalele surse de finanțare pe care vă bazați pentru aceste investiții - buget local, fonduri europene, PNRR, parteneriate public-private? Există dificultăți în accesarea acestora?
- Încă din perioada 2016-2020, adică din primul meu mandat de primar, pentru investiții, am fost nevoiți să ne bazăm doar pe bani europeni și guvernamentali. Am făcut un calcul sumar și am constatat că, dacă am fi folosit doar bani din bugetul local pentru investiții, ar fi trebuit să tot punem de-o parte vreo 40-50 de ani și abia peste o jumătate de secol să ne apucăm de toate lucrările pe care le-am făcut până acum și de cele pe care le avem acum în derulare. Da, ar fi un pic mai simplu să dispunem de surse de venituri la bugetul local mai consistente, însă, așa cum am spus, deși are peste 60.000 de locuitori, o istorie aparte și o întindere mare, Hunedoara nu este reședință de județ, așa că dispune de resurse financiare proprii de trei ori mai mici decât Deva, reședința județului nostru, aflată la nici 20 km distanță. Suntem obligați de situație să mizăm în continuare pe accesarea de fonduri europene. Vom continua să depunem proiecte și pe programele guvernamentale, dacă vor mai exista astfel de programe. Parteneriatele public-private, în România, nu sunt încurajate din cauza legislației deficitare referitoare la acest subiect.
- Cum vedeți echilibrul între dezvoltarea economică și calitatea vieții urbane - spații verzi, trafic, servicii publice? Ce măsuri concrete luați pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă?
- Nu am ascuns o dorință mai veche de-a mea și nu am să o fac nici acum: îmi doresc ca Hunedoara să arate ca un oraș de dimensiuni medii sau mici din Austria. Cu zone rezidențiale liniștite și curate, străzi asfaltate, spații verzi, zone de relaxare și agrement, arii pietonale, piste de biciclete, trafic auto aerisit și foarte bine sistematizat și cu zone industriale care să fie ușor accesibile, dar să nu aibă niciun impact negativ asupra vieții de zi cu zi a locuitorilor. Până acum am reabilitat rețeaua stradală în aproape toate cartierele cu blocuri ale orașului. Mai avem de rezolvat această problemă în cartierele de case. Prin proiectele din ultimii patru ani, dar și prin cele din următorii trei ani, dezvoltăm și zone de relaxare și agrement. Tot în ultimii patru ani am crescut de patru ori lungimea pistelor de biciclete. Avem chiar și un sistem de închiriere automatizată a bicicletelor în oraș. Cu traficul auto ne luptăm pentru că, repet, orașul nu a fost niciodată gândit pentru un număr atât de mare de mașini, iar cea mai mare parte a Hunedoarei a fost proiectată, din punct de vedere urbanistic, în anii ’60, odată cu dezvoltarea accelerată a combinatului siderurgic. Acum, combinat siderurgic nu mai avem, ci mai există doar o mică parte din ce a fost odată. Avem însă o moștenire de consolare: un raport bun în ceea ce privește zona verde pe locuitor. Norma minimă europeană este de 26 mp/locuitor și foarte puține orașe din România o îndeplinesc. La Hunedoara avem cel puțin 28 mp de zonă verde pe locuitor.
