Sectorul construcțiilor își consolidează poziția de principal vector de creștere economică în România, potrivit celei mai recente Prognoze de Primăvară 2026-2029 publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP). După un avans estimat la 6,9% în 2025, piața va continua să crească cu 5,5% în 2026, ca valoare adăugată brută (VAB), depășind semnificativ ritmul general al economiei, care este prognozat la doar 0,1%, în acest an. Pe termen mediu, dinamica rămâne favorabilă, cu evoluții estimate de 2,1% în 2027, 3,3% în 2028 și 3,1% în 2029.
În termeni nominali, VAB din sectorul construcțiilor s-a situat, la finalul anului 2025, la 165,4 miliarde lei (circa 31 miliarde euro), fiind în creștere cu 18,7% față de nivelul de 139,7 miliarde lei din 2024. Prognoza pentru 2026 indică un nivel al VAB în construcții de 189,5 miliarde lei (circa 36 miliarde euro), respectiv o majorare de 14,5% față de nivelul anului trecut. Conform prognozei, valoarea brută a pieței de construcții va depăși pragul de 200 de miliarde de lei în 2027, urmând ca la finalul perioadei de prognoză, respectiv în 2029, să ajungă la 243,4 miliarde lei.
În ceea ce privește producția din construcții, datele CNSP indică o creștere de 7,8% în 2025, cu prognoze de +5,3% în 2026, +2% în 2027, +3,2% în 2028 și +3% în 2029.
Datele CNSP arată că sectorul construcțiilor va avea una dintre cele mai importante contribuții la formarea PIB în următorii ani. În 2026, construcțiile vor aduce o contribuție de 0,5 puncte procentuale la creșterea economică reală, fiind unul dintre puținele domenii care susțin avansul economiei naționale într-un context caracterizat de încetinirea consumului și a serviciilor. Contribuția la creșterea PIB este prognozată, însă, să se tempereze pe termen mediu, urmând a ajunge la 0,2% în 2027 și la 0,3% anual, în 2028 și 2029.
Mai mult, ponderea construcțiilor în PIB este prognozată să urce de la 8,6% în 2025 la 9,2% în acest an, tendința ascendentă urmând a se menține și în anii care urmează, până la 9,8% în 2029, confirmând rolul tot mai important al sectorului în economia românească.
Lucrările inginerești conduc piața
Analiza volumului lucrărilor de construcții indică o evoluție diferențiată între segmente. Cel mai puternic avans este așteptat în zona construcțiilor inginerești, unde volumul lucrărilor va crește cu 10% în 2026, după un plus de 4,5% în anul anterior. Această categorie beneficiază de continuarea proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri europene și din programele naționale de investiții, devenind principalul motor al pieței. Datele CNSP indică, însă, o temperare a tendinței de creștere a volumului de lucrări inginerești în următorii ani, sectorul urmând a evolua cu +2,7 în 2027, +4,1% în 2028 și +3,9% în 2029.
În schimb, segmentul clădirilor va avea o evoluție modestă, cu o creștere totală de doar 0,3% în 2026. Diferențele dintre subsectoare sunt însă semnificative: clădirile rezidențiale vor avansa cu 8,8%, iar cele nerezidențiale vor înregistra o scădere de 5,2%. Estimările referitoare la evoluția volumului de construcții de clădiri vor rămâne la niveluri reduse și în anii următori, menținându-se într-un interval de 1%-2% pe an în perioada 2027-2029.
Din perspectiva structurii lucrărilor, construcțiile noi continuă să genereze cea mai mare parte a activității din sector. Pentru 2026, CNSP estimează o creștere de 5,2% a lucrărilor de construcții noi, în timp ce lucrările de întreținere și reparații curente vor urca cu 11,1%, iar cele de reparații capitale vor stagna practic, cu un avans marginal de 0,1%. Dinamica de creștere a lucrărilor de construcții noi se va tempera, însă, în anii următori: +2% în 2027, +3,1% în 2028 și +3% în 2029. Evoluții moderate sunt prognozate și în ceea ce privește evoluția lucrărilor de reparații capitale (+2%-3% în 2027-2029), dar și a celor de întreținere și reparații curente (+2-3,6% în 2027-2029).
Investițiile susțin cererea din sector
Perspectivele favorabile pentru construcții sunt susținute și de evoluția investițiilor. Formarea brută de capital fix, indicator care reflectă investițiile în economie, este estimată să crească cu 4,2% în 2026, după un avans de 3,4% în 2025. De asemenea, ponderea investițiilor în PIB va continua să se majoreze, de la 25,6% în 2025 la 27% în 2029, ceea ce creează premise favorabile pentru menținerea unui volum ridicat de lucrări în infrastructură, industrie și dezvoltări imobiliare.
Unul dintre principalele provocări pentru companii rămâne evoluția costurilor. CNSP estimează că costul în construcții va crește cu 7,5% în 2026, peste nivelul prognozat al inflației de consum. Ritmul de creștere al costurilor se va reduce gradual în anii următori, la 5,9% în 2027, 4,8% în 2028 și 4,1% în 2029.
În paralel, salariul mediu brut pe economie va ajunge la 9.217 lei lunar în 2026, în creștere cu 5,8% față de anul anterior, ceea ce va continua să exercite presiuni asupra costurilor cu forța de muncă din construcții.
Prognoza CNSP confirmă faptul că piața construcțiilor va continua să performeze peste media economiei în intervalul 2026-2029. Creșterea va fi alimentată în principal de proiectele de infrastructură și de investițiile publice și private, în timp ce segmentul clădirilor nerezidențiale va traversa o perioadă de ajustare. În aceste condiții, constructorii implicați în lucrări inginerești, infrastructură rutieră, feroviară și energetică sunt așteptați să beneficieze de cele mai multe oportunități de dezvoltare în următorii ani, într-un context în care contribuția sectorului la PIB și la investițiile naționale continuă să crească.
Început bun de 2026 pentru piața de construcții
Activitatea din construcții a consemnat o creștere de 8,2% în primul trimestru din 2026, susținută de evoluții pozitive în segmentele principale ale sectorului, în pofida unui început de an mai slab, influențat de un efect de bază ridicat. Din punct de vedere structural, dinamica a fost determinată în principal de construcțiile noi (+9,8%), finanțate atât din resurse interne, cât și din fonduri europene, precum și de lucrările de întreținere și reparații curente (+7,0%), în timp ce pe tipuri de obiective s-au remarcat creșterile din segmentul rezidențial (+16,1%) și din construcțiile inginerești (+8,5%).
Creștere economică de 0,1%, în scădere cu 0,9% față de prognoza anterioară
CNSP estimează pentru anul 2026 o scădere a creșterii economice cu 0,9 puncte procentuale, de la 1% în prognoza anterioară la 0,1%, ca urmare a condițiilor macroeconomice actuale. Astfel, pentru 2026, Produsul Intern Brut este preconizat la 2.056 miliarde lei, față de 1.916 miliarde lei în 2025.
"Perspectivele macroeconomice pe termen mediu au fost elaborate într-un context geopolitic dificil, cu incertitudini amplificate de intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu, care a condus la un șoc energetic major pe piața globală. Efectul inflaționist produs de creșterea prețurilor la combustibili s-a suprapus peste eforturile interne de corecție a dezechilibrelor macroeconomice prin continuarea aplicării măsurilor de consolidare bugetară, ceea ce a generat o deteriorare a perspectivelor pentru anul curent. O altă cauză a ajustării negative a prognozelor o constituie datele semnal publicate de Institutul Național de Statistică privind contracția PIB-ului din trimestrul I cu 1,7% față de trimestrul corespunzător din anul anterior ca serie brută și cu 0,2% comparativ cu ultimul trimestru din 2025 ca serie ajustată sezonier. La acestea se adaugă rezultatele sub așteptări ale unor indicatori cu frecvență ridicată din primele trei luni ale anului, în special pentru cei care reflectă consumul gospodăriilor populației (comerțul cu amănuntul, serviciile populației, câștigurile salariale etc.)", se menționează în Nota care însoțește Prognoza de Primăvară 2026 a CNSP.
Evoluții nefavorabile prognozate în industrie și servicii
Potrivit CNSP, pe latura ofertei, cvasi-stagnarea economică prevăzută pentru anul în curs a avut în vedere o continuare a tendinței de restrângere a valorii adăugate brute în industrie, manifestată în ultimii 4 ani, pierderile de competitivitate ca urmare a majorării costurilor, în special cele energetice, conducând la întârzierea procesului de revenire în teritoriu pozitiv. Și pentru sectorul serviciilor se estimează o evoluție nefavorabilă, impactul măsurilor de consolidare fiscală fiind mai pregnant la anumite categorii de servicii, în special cele destinate consumatorilor casnici.
În același timp, construcțiile confirmă poziția de cel mai dinamic sector, susținut în special de componenta construcțiilor inginerești, stimulate de absorbția fondurilor europene, cât și de o revenire a construcțiilor rezidențiale înregistrată în prima parte a anului.
Pe partea de cheltuieli, având în vedere efectele mai pronunțate induse de aplicarea măsurilor de consolidare fiscală, peste care s-a suprapus impactul inflaționist al conflictului din Orientul Mijlociu, s-a estimat o temperare a consumului privat în anul 2026 mai pronunțată decât cea prognozată anterior, determinând o contribuție negativă asupra creșterii economice. În contextul încheierii Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în luna august, se menține ipoteza unei accelerări de ritm în ceea ce privește absorbția fondurilor alocate prin instrumentul Next Generation EU care, printr-o gestionare responsabilă, va genera un avans de 4,2% al investițiilor brute. Formarea brută de capital rămâne, în continuare, principalul susținător al cererii interne. Cu toate acestea, persistă riscul materializării unei utilizări insuficiente a fondurilor europene, ceea ce ar constitui o vulnerabilitate asupra evoluției procesului investițional și, implicit, asupra creșterii economice.
Creștere de 2,2% a PIB, prognozată pentru 2027
Pe termen mediu, se mențin neschimbate estimările pentru creșterea economică, pe ansamblul perioadei 2027-2029, ritmul mediu anual pentru PIB fiind de 2,2%, susținut, în principal, de continuarea dezvoltării procesului investițional. Pe partea ofertei, creșterea se bazează pe o evoluție peste nivelul PIB a construcțiilor, dinamica medie anuală fiind de 2,8%. Concomitent, se așteaptă redresarea treptată a sectorului industrial și intrarea în teritoriu pozitiv, susținând astfel avansul economiei. Pentru sectorul terțiar se prevede o revigorare după evoluțiile modeste din perioada 2025-2026 prin dezvoltarea cu precădere a activităților moderne cu plusvaloare ridicată, fiind estimat un ritm mediu anual de 2,1% și cel mai mare aport la creșterea economică.
Pe partea cererii, investițiile brute, cu un ritm mediu anul de 2,7%, vor continua să reprezinte pilonul de susținere a creșterii economice, o atenție deosebită acordându-se alocării resurselor disponibile, atât din fonduri europene, cât și guvernamentale și private, pentru finalizarea proiectelor majore de infrastructură. Consumul privat, după declinul din 2026, va avansa cu un ritm mediu anual peste cel al PIB, ca urmare a reducerii treptate a efectelor consolidării bugetare.
Conform prognozei CNSP, exportul net va avea, pe termen mediu, o contribuție ușor negativă la creșterea economică, dinamica medie a importului de bunuri și servicii devansând-o pe cea a exportului de bunuri și servicii în urma revenirii cererii interne.
CNSP avertizează, însă, că prognoza macroeconomică este supusă unui grad ridicat de incertitudine, persistența conflictului din Orientul Mijlociu, abaterea de la reformele privind consolidarea bugetară sau înăsprirea politicilor comerciale internaționale constituind riscuri de deteriorare a echilibrelor macroeconomice.
Pentru 2027, CNSP estimează un PIB de 2.201 miliarde lei, respectiv un avans al economiei de 2,2%. Relansarea din 2027 va fi susținută de reducerea inflației și de condițiile de finanțare mai favorabile, se arată în prognoză. Creșterea va continua în următorii ani, aceasta urmând să fie de 2,4% în 2028 și 2,1% în 2029.
Inflația medie anuală, prognozată la 7,9% în 2026
CNSP a revizuit în urcare, la 7,9%, estimările privind inflația medie anuală în 2026, cu 1,4% în creștere față de previziunile din toamnă, ca urmare a intensificării conflictului din Orientul Mijlociu. Totodată, estimările privind inflația în anul curent s-au revizuit ascendent, cu 1,7% pentru sfârșitul anului și cu 1,4% ca medie anuală, ca urmare a intensificării conflictului din Orientul Mijlociu. Impactul s-a resimțit în prima etapă la nivelul grupei de combustibili, urmând ca efectele de runda a doua să se regăsească treptat și în prețul celorlalte categorii de bunuri și servicii, în special cele de transport.
Potrivit CNSP, traiectoria dezinflaționistă, întreruptă în luna martie, este de așteptat a se relua din trimestrul al III-lea, odată cu eliminarea efectelor statistice ale creșterii tarifelor la energia electrică și aplicarea noilor cote de TVA și accize.
În scenariul actual, s-a modificat și prognoza pentru cursul de schimb, luându-se în calcul majorările consistente din luna mai. "Trendul descendent al inflației se menține pe orizontul de prognoză, dar majorările din acest an se vor regăsi și în media anuală a anului următor. Persistă însă riscul exercitării unor presiuni suplimentare asupra creșterii prețurilor de consum pentru anul 2027, provenind din reliberalizarea prețurilor pentru gazele naturale și renunțarea la plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază. Aceste șocuri ar putea produce o temperare a procesului dezinflaționist și o inhibare a consumului gospodăriilor populației", se arată în Nota care însoțește Prognoza de Primăvară a CNSP.
Totodată, au fost operate corecții și în cazul prețurilor produselor industriale și costului în construcții, ca urmare a evoluțiilor din primele luni ale anului curent și sub presiunea prețurilor energetice și a materiilor prime. Aceste majorări, alături de creșterea inflației, au condus la corecția ascendentă a deflatorului PIB.
Presiunile inflaționiste s-au intensificat în 2026
Conform CNSP, presiunile inflaționiste au înregistrat o intensificare semnificativă la începutul anului 2026. După o medie de 9,6% în primul trimestru, traiectoria ascendentă a prețurilor a depășit pragul de 10% în luna aprilie, ajungând la un avans anual de 10,7%, pe fondul efectului cumulat al majorărilor de preț din ultimele 12 luni, care includ liberalizarea pieței energiei electrice, creșterea cotelor de TVA și a accizelor, precum și scumpirea combustibililor, indusă de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu.
În structură, inflația anuală (aprilie 2026/ aprilie 2025) a fost susținută de majorarea prețurilor la servicii (+13%) și bunuri nealimentare (+12%), în timp ce alimentele au înregistrat o dinamică mai moderată (+7,4%), dar încă ridicată.
Cele mai importante creșteri anuale au fost consemnate la energia electrică (+54,2%), chirii (+43,8%) și combustibili, în special motorină (+32,7%) și benzină (+22,4%), reflectând impactul direct al costurilor energetice și al măsurilor fiscale asupra dinamicii prețurilor. În segmentul alimentar, cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la cafea (+21,8%), ouă (+14,8%), carne de bovine (+12,2%), fructe proaspete (+11,8%), lapte de vacă (+11%), în timp ce alte produse de bază au continuat să înregistreze creșteri mai moderate.
Pentru 2027, CNSP estimează o inflație medie anuală de 3,8% și de 3% pentru sfârșitul anului. În 2028, inflația medie anuală va coborî la 3%, iar în 2029 la 2,8%. Banca Națională a României (BNR) anticipează că rata anuală a inflației se va situa la 5,5% la sfârșitul anului curent, la 2,9% la finele anului 2027 și la 2,7% în luna martie 2028, conform Raportului trimestrial asupra inflației, ediția din mai 2026.
Previziuni OCDE: reformele fiscale și investițiile, cheia creșterii economice a României
România va traversa o perioadă economică dificilă în următorii doi ani, însă investițiile și reformele structurale pot crea premisele unei reveniri sustenabile, potrivit celor mai recente previziuni publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Instituția estimează o contracție a economiei românești cu 0,1% în 2026, urmată de o creștere de 2,5% în 2027, susținută în principal de investiții și de absorbția fondurilor europene.
Într-un raport publicat recent, OCDE atrage atenția că România are nevoie de o consolidare fiscală susținută după 2026 pentru a stabiliza datoria publică și pentru a reduce dezechilibrele externe. Organizația recomandă eficientizarea cheltuielilor publice, îmbunătățirea colectării taxelor și extinderea bazei de impozitare, măsuri care ar contribui la întărirea poziției fiscale a țării. Totodată, instituția evidențiază necesitatea creșterii participării pe piața muncii a tinerilor și femeilor, prin investiții în educație, servicii de îngrijire a copiilor, politici de ocupare incluzive și îmbunătățirea sistemului de sănătate. În paralel, câștigurile de productivitate depind de accelerarea inovării, adoptarea tehnologiilor digitale și dezvoltarea unui sector de afaceri mai dinamic.
Potrivit estimărilor OCDE, economia României ar urma să revină pe creștere în 2027, când PIB-ul va avansa cu aproximativ 2,5%, aproape de nivelul potențial. Investițiile vor reprezenta principalul motor al acestei evoluții, fiind susținute de o absorbție mai rapidă a fondurilor europene și de relansarea treptată a investițiilor private, pe fondul îmbunătățirii perspectivelor economice globale și al relaxării condițiilor de finanțare. Exporturile sunt așteptate să se redreseze gradual, pe măsură ce cererea externă se consolidează, în timp ce ritmul moderat al importurilor ar putea contribui la diminuarea deficitului de cont curent. În același timp, rata șomajului este estimată să se mențină în jurul nivelului de 6% pe termen scurt, înainte de a începe să scadă în 2027.
Raportul avertizează însă că întârzierile în absorbția fondurilor europene ar putea afecta investițiile și ritmul de creștere economică. De asemenea, o consolidare fiscală insuficientă și majorările salariale excesive riscă să alimenteze inflația și să accentueze dezechilibrele externe.
OCDE este o organizație interguvernamentală care reunește 38 de state membre și are ca obiectiv promovarea progresului economic și a bunăstării. România se află în prezent în proces de aderare la OCDE, iar recomandările formulate de organizație sunt considerate esențiale pentru consolidarea economiei și accelerarea convergenței cu statele dezvoltate.
BERD se așteaptă la un declin de 0,2% al PIB în acest an
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a înrăutățit previziunile privind evoluția economiei românești în acest an, indicând un declin de 0,2%, față de un avans 1,2% previzionat în februarie, potrivit raportului "Regional Economic Prospects", publicat de instituția financiară. În 2027, PIB al României ar urma să înregistreze o creștere de 1,8%, față de un avans de 2,2% previzionat anterior de BERD și avansat de CNSP.
Cu un nivel de 0,7%, creșterea economiei în 2025 a fost în mare parte în linie cu cea din 2024, deși s-a modificat structura creșterii. Consumul privat aproape a stagnat, deoarece creșterea salariilor reale s-a redus de la 8% în 2024 la un declin de 5% la mijlocul anului trecut. Cheltuielile guvernamentale au scăzut în ritm anual cu 11% în ultimul trimestru din 2025, afectând evoluția economiei. În contrast, investițiile publice au totalizat 7% din PIB și au crescut exporturile nete, pe fondul majorării exporturilor de capital și de bunuri intermediare, se arată în raport.
Inflația a accelerat semnificativ în semestrul al doilea din 2025, la aproximativ 9,5%, după eliminarea, în iulie 2025, a plafonării prețului electricității, implementat alături de majorarea TVA și a accizelor. În aprilie 2026, inflația a crescut din nou, la aproape 11%, în urma prețurilor mai ridicate la energie. Ca rezultat, BNR a menținut rata dobânzii la 6,5% la începutul lui 2026. Deficitul guvernamental general s-a redus de la 9,3 din PIB în 2024 la 7,95 din PIB în 2025 și ar urma să scadă la 6,2 din PIB în 2026, previzionează instituția financiară internațională.
CE: România a luat măsuri eficiente pentru corectarea deficitului excesiv
Comisia Europeană a concluzionat, în cadrul pachetului de primăvară al Semestrului European 2026, că România a luat măsuri eficiente pentru corectarea deficitului excesiv, alături de alte opt state membre, astfel că nu sunt necesare măsuri suplimentare în această etapă a procedurii de deficit excesiv. Totodată, CE a evaluat implementarea planului fiscal-structural pe termen mediu al României, care beneficiază de o perioadă extinsă de ajustare bugetară de șapte ani, și a apreciat că angajamentele asumate în materie de reforme și investiții au fost respectate în mod satisfăcător. Cu toate acestea, Executivul comunitar avertizează că România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive, întrucât vulnerabilitățile economice rămân grave. În același timp, Comisia a anunțat că statele membre vor putea solicita, în anumite condiții, o flexibilitate bugetară limitată pentru investiții care sporesc securitatea energetică și reduc dependența de combustibilii fosili importați, fără a afecta obiectivele privind sustenabilitatea finanțelor publice.
Consumul - cea mai mare scădere port-pandemie: BCR anticipează contracția retailului în 2026
Sectorul de retail din România traversează o perioadă de deteriorare accentuată, după ce vânzările cu amănuntul au înregistrat în aprilie cea mai abruptă scădere de la primul lockdown din pandemia COVID-19, potrivit unei analize BCR. Pe fondul inflației ridicate, al scăderii puterii de cumpărare și al unei piețe a muncii tot mai slabe, vânzările au coborât cu 6,3% față de aprilie 2025 și cu 2,6% comparativ cu luna precedentă. În acest context, BCR și-a revizuit în scădere estimarea pentru retail în 2026, de la un avans de 0,2% la o contracție de 0,1%, anticipând un consum redus pe parcursul întregului an. Potrivit economistului Rareș Racoviță, salariile reale continuă să scadă, afectate de inflația de două cifre, în timp ce incertitudinile externe și tensiunile politice interne amplifică presiunile asupra consumului. Toate categoriile de vânzări au consemnat scăderi în aprilie, inclusiv alimentele (-6,6% anual), produsele nealimentare (-7,9%) și carburanții (-2,1%), iar indicatorii de încredere ai consumatorilor rămân la niveluri asociate unei contracții economice, ceea ce susține perspectiva unei economii aflate sub presiune în perioada următoare.
Context internațional și riscuri
Conform Notei care însoțește Prognoza de Primăvară 2026 a CNSP, incertitudinile și riscurile negative la adresa perspectivelor economice s-au intensificat la începutul anului 2026 la nivel mondial și regional pe fondul conflictului prelungit din Ucraina și a escaladării unui nou conflict în Orientul Mijlociu. Acesta a generat un șoc energetic cu impact asupra tuturor statelor importatoare de petrol, gaze naturale și combustibili din regiune, perturbând, pe lângă aprovizionarea cu produse energetice, și lanțurile globale de îngrășăminte chimice și alte produse care tranzitează regiunea.
Impactul a fost resimțit cu precădere de țările asiatice dependente de petrolul și gazele naturale din zonă, prețurile produselor energetice având o reacție rapidă, atingând în al doilea trimestru al anului curent maxime istorice. Ulterior, efectul asupra creșterii prețurilor s-a propagat și în alte regiuni ale globului, așteptările instituțiilor internaționale fiind de decelerare a creșterii economice în majoritatea economiilor. Totodată, întreruperile în aprovizionarea cu îngrășăminte chimice pe rutele din regiune ar putea afecta producția agricolă din țările importatoare, punând o presiune suplimentară pe prețurile produselor agricole și alimentare.
În această situație, prognoza Băncii Mondiale pentru Europa Centrală publicată în luna aprilie a marcat corecții negative față de estimările de la începutul anului, cu 0,3 puncte procentuale pentru 2026-2027. Ajustările s-au aplicat tuturor țărilor din regiune (România, Croația, Bulgaria și Polonia). În luna ianuarie, Banca Mondială estima că economia mondială va crește cu 2,6% în 2026 și 2,7% în anul 2027, așteptările fiind ridicate pe fondul rezilienței semnificative a acesteia în anul 2025 în fața noii politici comerciale a Statelor Unite și a tensiunilor geopolitice. Pentru țările din Europa Centrală, se așteptă un avans de 2,7% în 2026 și menținerea unui nivel apropiat și în anul viitor.
Pentru România, Banca Mondială a prevăzut o creștere economică de 0,5% pentru acest an, cu 0,8 puncte procentuale sub nivelul estimat în luna ianuarie, urmând o revenire la 1,4% în 2027. Banca Mondială consideră că investițiile publice, inclusiv din surse UE, vor compensa parțial reducerea consumului, care a avut loc pe fondul eforturilor de ajustare fiscală ale guvernului.
Conform CNSP, riscurile sunt înclinate către ajustarea descendentă a perspectivelor economice și sunt legate în principal de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și de implicațiile acestuia asupra piețelor globale de energie. Un conflict prelungit și o redresare mai lentă a ofertei poate genera presiuni inflaționiste puternice și o creștere economică mai redusă. Persistența inflației pentru o perioadă mai lungă de timp poate determina reducerea și mai accentuată a consumului, în timp ce firmele vor fi și mai precaute în privința investițiilor.
Regiunea Golfului furnizează produse petroliere rafinate pentru transport și încălzire, putând genera efecte de propagare de-a lungul lanțurilor globale de producție și aprovizionare. Îngreunarea accesului la îngrășăminte poate afecta agricultura și industria alimentară, care pot fi perturbate și de apariția unor eventuale șocuri climatice.
Accelerarea implementării reformelor structurale care vizează competitivitatea și potențialul de creștere al UE rămâne principalul risc în sens ascendent pentru prognoză. Totodată, progrese ferme în tranziția energetică pot consolida suplimentar reziliența economică. Soluționarea războiului din Ucraina poate avea un impact pozitiv asupra creșterii globale și economiei statelor membre ale UE.
