Agenda Constructiilor
Vineri, 19 Aprilie 2024
hilti
Home - Stiri - Instalatii de apa & sisteme HVAC - ANAR beneficiaza in 2023 de un buget de 510 milioane de lei pentru investitii
ANAR beneficiaza in 2023 de un buget de 510 milioane de lei pentru investitii
Instalatii de apa & sisteme HVAC Publicat de Elena Icleanu 29 Mar 2023 06:25
Administratia Nationala "Apele Romane" dispune de un buget de investitii de 510 milioane de lei in 2023, pentru executia de lucrari de aparare impotriva inundatiilor, crearea de noi surse de apa, protectia mediului si combaterea eroziunii costiere. Implementarea lucrarilor se realizeaza prin Administratiile Bazinale de Apa, institutii cu personalitate juridica aflate in subordine. Totodata, ANAR a propus un buget suplimentar de investitii, in valoare de peste 338 milioane de lei, prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR). Printre investitiile prevazute se afla reconfigurarea actualului mecanism economic al ANAR in vederea asigurarii modernizarii si intretinerii sistemului de gospodarire a apei, precum si a implementarii corespunzatoare a Directivei Cadru Apa si a Directivei Inundatii. De asemenea, vor fi achizitionate servicii de proiectare pentru adaptarea la schimbarile climatice prin automatizarea si digitalizarea echipamentelor de evacuare si stocare a apei la acumulari existente pentru asigurarea debitului ecologic si cresterea sigurantei alimentarii cu apa a populatiei si reducerea riscului la inundatii.
ANAR administreaza apele din domeniul public al statului si infrastructura Sistemului National de Gospodarire a Apelor formata din lacuri de acumulare, diguri de aparare impotriva inundatiilor, canale, derivatii interbazinale, prize de apa si alte lucrari specifice, precum si infrastructura sistemelor nationale de veghe hidrologica, hidrogeologica si de monitorizare a calitatii resurselor de apa aflate in patrimoniul sau.
Intrviu cu ing. Sorin Lucaci (47 de ani), director general, ANAR. De profesie inginer de constructii civile, Sorin Lucaci ocupa functia actuala din august 2022. Anterior, a fost director general la Administratia Bazinala de Apa Banat si a ocupat mai multe functii de conducere in cadrul unor companii de infrastructura din mediu public si privat.
 
- Ce patrimoniu administrati, la ANAR, in acest moment? 
- Administratia Nationala "Apele Romane" are in administrare 78.905 km de cursuri de apa, 295.600 ha de suprafata de teren cu ape, 270 de lacuri de acumulare cu un volum total de 14,5 miliarde de metri cubi de apa, din care 114 sunt lacuri cu acumulare nepermanenta, 7.100 km reprezinta diguri pentru apararea localitatilor si a terenurilor agricole, 6.600 km sunt regularizari de rauri si 1.320 km sunt aparari si consolidari de maluri, 157 sunt canale de aductiune cu o lungime de 1.100 de km, 59 sunt statii de pompare a apei, 49 reprezinta prize de apa si noduri hidrotehnice, 178 sunt alte lucrari hidrotehnice si 122 sunt lacuri naturale.
In vederea realizarii scopului pentru care a fost constituita, ANAR poseda, foloseste si dispune in mod autonom de bunurile pe care le are in patrimoniul propriu si exercita, in conditiile legii, dreptul de administrator al bunurilor - proprietate publica a statului. Potrivit Statutului sau de organizare si functionare, institutia noastra are, printre atributiile sale principale, "elaborarea si tinerea la zi a cadastrului apelor", precum si "inventarierea si tinerea la zi a patrimoniului din domeniul public al statului aflat in administrare, precum si a patrimoniului propriu". Din aceste puncte de vedere, specialistii nostri efectueaza inspectii tehnice periodice si realizeaza inventarierea bunurilor imobile pe care le au in administrare. 
 
 
- Care sunt provocarile, in acest moment, in ceea ce priveste accesul la sursele de apa si protectia mediului, in contextul schimbarilor climatice? 
- Schimbarile climatice si degradarea mediului reprezinta o amenintare continua asupra planetei, efectele lor negative fiind resimtite atat in plan economic, cat si social. Comisia Europeana a elaborat "Pactul ecologic european - The European Green Deal", prin care se doreste ca Statele Membre ale Uniunii Europene sa devina neutre din punct de vedere al impactului asupra climei pana in anul 2050. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana impune, printre altele, orientarea politicii nationale in domeniul apelor in directia conformarii cu strategiile si politicile europene pe termen mediu si lung. Implementarea in Romania a noilor principii si reglementari europene are un aport hotarator la rezolvarea principalelor probleme de gospodarire a apelor.
In ceea ce priveste estimarea impactului potential al schimbarilor climatice, la nivelul debitelor medii multianuale in bazinele hidrografice analizate, simularile cu modelele hidrologice au indicat, in general, o tendinta de scadere de maximum -15% (valori mai mici fiind obtinute pentru bazinele hidrografice din nord-vestul tarii, maxim -5% si mai mari, pana la -40% in unele bazine din sudul Romaniei, cu exceptia bazinului raului Somes pentru care s-a obtinut o crestere a resursei de apa). In general, bazinele hidrografice mici, mai ales in zona montana, vor inregistra o crestere a debitelor maxime. In anumite zone ale Romaniei, bazinele hidrografice dezvoltate preponderent in arealul campiei sau bazinele hidrografice cu suprafete mari ar putea inregistra o reducere a debitelor maxime.
 
 
 
Impactul schimbarilor climatice asupra scurgerii minime este un subiect care prezinta, de asemenea, interes prin prisma problemelor de gospodarire a apelor specifice situatiilor de ape mici. Scaderea debitelor, ca efect al schimbarilor climatice cel mai probabil va influenta si atingerea obiectivelor de mediu ale Directivei Cadru a Apei. 
Impactul acestor schimbari climatice asupra corpurilor de apa consta in modificari la nivelul distributiei sezoniere a scurgerii, aparitia mai frecventa a situatiilor de debit scazut si a deficitului de apa, chiar cu posibilitatea de a deveni mai severe.
De asemenea, cresterea frecventei de producere a precipitatiilor cu caracter torential, atat la nivel local cat si regional, poate avea un impact negativ asupra biodiversitatii si ecosistemelor acvatice si terestre.
In ceea ce priveste analiza impactului schimbarilor climatice asupra sistemelor de gospodarire a apelor, exista preocupari privind optimizarea exploatarii acumularilor cu folosinta unica sau multipla (atenuarea viiturilor, producerea de energie electrica, alimentarea cu apa) in conditiile schimbarilor climatice.
Modificarea regimului hidrologic, ca efect al schimbarilor climatice va influenta dezvoltarea si gospodarirea resurselor de apa si drept urmare este necesar a se adapta modul de exploatare a lacurilor de acumulare. Adaptarea la schimbarile climatice a exploatarii lacurilor de acumulare trebuie realizata tinand cont de prognoza folosintelor si de cerintele de mediu - debitul ecologic necesar protectiei si conservarii ecosistemelor acvatice determinat prin aplicarea metodologiei recent aprobata prin Hotararea de Guvern nr. 148/28.02.2020.
 
 
- Care este, mai exact, impactul pe care aceste schimbari il va avea asupra resurselor de apa ale Romaniei?
- Se preconizeaza ca schimbarile climatice vor avea un impact major asupra resurselor de apa cu precadere in plan cantitativ, astfel ca gestionarea durabila a apelor reprezinta o provocare prioritara in acest context. Dintre tarile din bazinul Dunarii, Romania se numara printre tarile mai afectate de schimbarile climatice, in principal prin frecventa si amploarea inundatiilor, inclusiv inundatiile rapide, precum si prin intensitatea si durata secetelor cu repercursiuni negative asupra calitatii si biodiversitatii acvatice. 
Provocarile ridicate de efectele schimbarilor climatice ofera, astfel, o oportunitate unica de a consolida si dezvolta modul in care se gestioneaza resursele de apa, precum si riscurile aferente. Acestea sunt abordate in cadrul Planului national de management actualizat aferent portiunii din bazinul hidrografic international al fluviului Dunarea care este cuprinsa in teritoriul Romaniei, sinteza a celor 11 Planuri de management actualizate ale bazinelor/ spatiilor hidrografice, precum si in Planurile de management actualizate ale managementului riscului la inundatii
Planurile de Management sunt documente de planificare in domeniul gospodaririi apelor, pe cicluri de 6 ani, contin masuri de atenuare si adaptare pentru provocari in contextul schimbarilor climatice.
Schimbarile climatice au deja impact major asupra resurselor de apa din Romania, asa cum arata studiile realizate de-a lungul timpului de specialistii ANAR si cei ai Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor. Cum spuneam anterior, efectele imediate ale acestora sunt reprezentate de secete mai intense si de lunga durata, inundatii frecvente cu efecte agresive, dar si deteriorarea calitatii apelor prin amplificarea surselor de poluare, cu efecte negative directe atat asupra disponibilului apei, cat si asupra biodiversitatii acvatice. Pe termen lung pot aparea schimbari in distributia speciilor acvatice fiind posibila dezvoltarea unor specii invazive. 
 
 
- Ce strategie/ plan de actiune aveti in cazul unei secete precum cea din vara anului trecut, pentru a proteja populatia?
- Seceta nu poate fi evitata, insa putem sa ne adaptam atat prin masuri individuale, cat si prin altele colective, dedicate comunitatilor. Pentru a ne adapta schimbarilor climatice, este necesar sa continuam investitiile in modernizarea sistemelor de alimentare cu apa, distributie si epurare a apelor uzate urbane, sa aplicam metode noi de folosire a terenurilor in zonele cu deficit de apa, sa reutilizam apele uzate epurate in agricultura si sectoarele industriale si sa limitam, pe cat posibil, consumul si deteriorarea apelor subterane. Totodata, trebuie sa armonizam masurile structurale si cu cele verzi in proiectele de dezvoltare a infrastructurii prin imbunatatirea microclimatului si alimentarea freaticului. La randul sau, populatia trebuie sa incerce sa economiseasca apa cat de mult posibil, iar companiile de apa trebuie sa reduca pierderile in retelele de distributie, prin programe de modernizare. In plus, populatia care locuieste in case individuale poate colecta individual apa de ploaie (de pe acoperisurile cladirilor) si o pot folosi la udatul gradinilor.
La aceasta ora, coeficientul de umplere in cele 40 de lacuri de acumulare a ajuns la 80% si este mai mare cu 15% comparativ cu valorile inregistrate in ultimii trei ani. Prin urmare, nu se pune problema lipsei de apa pentru sistemele de alimentare centralizate din marile asezari urbane. Aceasta crestere, corespunzatoare acumularii unui volum de apa, se datoreaza regimului hidrologic excedentar si poate asigura necesarul de apa pentru toate folosintele, cu prioritate pentru alimentarea cu apa a populatiei. Cu toate acestea, sa nu uitam ca apa este o resursa naturala limitata. De aceea, este nevoie sa constientizam faptul ca in aceasta perioada trebuie sa economisim apa si sa apelam acolo unde avem aceasta posibilitate la alternative de stocare si recirculare a apei in activitatile casnice (gradinarit, spalat, imbaiere), dar si in sectorul industrial sau agricol.
 
 
- Ce recomandari aveti, in acest sens?
- Recomandarile noastre ar fi:
• Verificarea periodica a instalatiei de apa din locuinta, a vaselor de toaleta si a oricaror altor mijloace de consum apa, astfel incat sa fie in stare buna de functionare, iar daca se constata defectiuni sa fie reparate in regim de urgenta;
• Folosirea rationala a apei la baie si bucatarie, fara a lasa robinetul sa curga nejustificat (fara a face operatiuni de spalare);
• Folosirea, pe cat posibil, a fantanilor pentru udarea gradinilor sau folosirea unui sistem de irigare care minimizeaza consumul de apa (ex: prin picurare);
• Refolosirea apei in care se spala legumele si fructele pentru udarea plantelor;
• Intretinerea permanenta a piscinelor pe tot sezonul de vara, pentru evitarea golirii si reumplerii acestora;
• Montarea economizoarelor de apa la robinete;
• Utilizarea masinilor de spalat (rufe si vase) in perioadele din zi cand este consum mic de apa;
• Folosirea/ inmagazinarea apei din precipitatii;
• Adancirea/ denisiparea fantanilor/ forajelor.
 
 
- Ce proiecte de investitii aveti in derulare si / sau planificate pentru intervalul urmator?
- Specificul lucrarilor derulate de ANAR este de aparare impotriva inundatiilor, crearea de noi surse de apa, de protectie a mediului si combaterea eroziunii costiere. Implementarea lucrarilor se realizeaza de catre ANAR prin Administratiile Bazinale de Apa (A.B.A), institutii cu personalitate juridica aflate in subordine. Finantarea obiectivelor de investitii este asigurata de la bugetul de stat si din surse proprii ale ANAR, iar termenul de finalizare al lucrarilor, care de regula poate fi de la doi la patru ani, este conditionat de nivelul resurselor financiare aprobat prin legile anuale ale bugetului de stat. Fondurile prevazute pentru implementarea proiectelor in anul 2023 sunt in valoare de circa 510 milioane de lei.
Din programul alocat pentru anul 2023 al ANAR, obiectivele de investitii finantate vizeaza atat lucrari de protectie impotriva inundatiilor, cat si lucrari de protectie a mediului.
Printre lucrarile de protectie impotriva inundatiilor care vor fi realizate in acest an se afla: amenajarea raului Gilort in zona localitatii Novaci, judetul Dolj (A.B.A. JIU), reabilitarea conductei de aductiune priza de apa Campul lui Neag-Baraj, Valea de Pesti, judetul Hunedoara (A.B.A. JIU), amenajarea raului Trotus si afluenti pe tronsonul Ghimes - Urechesti, judetul Bacau (A.B.A. SIRET), punerea in siguranta si reabilitarea amenajarilor de la nodul hidrotehnic Stanca Costesti (A.B.A. PRUT – BARLAD), punerea in siguranta a acumularii Parcovaci pe raul Bahlui, jud. Iasi (A.B.A. PRUT - BARLAD). 
 
 
In ceea ce priveste lucrarile de protectie a mediului estimate a fi finalizate in acest an, acestea au in vedere montarea de echipamente pentru indepartarea plutitorilor pe cursurile de apa din B.H. Crisuri (A.B.A. CRISURI), precum si realizarea unor sectiuni de interventie la plutitori pe cursurile de apa administrate de A.B.A. SOMES - TISA (A.B.A. SOMES – TISA).
Pentru proiectele finantate prin PNRR, ANAR a propus un buget pentru anul 2023 de peste 338 milioane de lei. Printre investitiile prevazute in acest buget, se afla reconfigurarea actualului mecanism economic al ANAR in vederea asigurarii modernizarii si intretinerii sistemului de gospodarire a apei, precum si a implementarii corespunzatoare a Directivei Cadru Apa si a Directivei Inundatii. De asemenea, vor fi achizitionate servicii de proiectare pentru adaptarea la schimbarile climatice prin automatizarea si digitalizarea echipamentelor de evacuare si stocare a apei la acumulari existente pentru asigurarea debitului ecologic si cresterea sigurantei alimentarii cu apa a populatiei si reducerea riscului la inundatii.
Totodata, administratiile bazinale vor fi dotate adecvat pentru monitorizarea infrastructurii, prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta, iar obstacolele din cursurile de apa vor fi eliminate in scopul facilitarii refacerii conectivitatii habitatelor si speciilor dependente de apa. 
Bugetul ANAR aprobat prevede si implementarea a 400 km trasee cicloturistice amplasate pe digurile de aparare la inundatii.
 
 
- Ce ne puteti spune despre platforma inundatii.ro si cat de mult ne ajuta la planificarea riscului de inundatii? 
- La nivelul Ministerului Mediului Apelor si Padurilor, incepand cu data de 17 noiembrie 2019, se afla in derulare proiectul "Intarirea capacitatii autoritatii publice centrale in domeniul apelor in scopul implementarii etapelor a 2-a si a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundatii - R0-FLOODS". Proiectul se implementeaza de catre MMAP, in calitate de beneficiar, ANAR fiind partener. Implementarea proiectului se va realiza cu sprijinul Bancii Mondiale, institutie cu care MMAP a incheiat, in acest sens, un acord de prestari Servicii de Asistenta Tehnica Rambursabile pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundatii pentru Romania.
Pentru ca informatiile generate la nivel de proiect sa poata ajunge la un numar mare de persoane si sa poata spori gradul de constientizare a riscului la inundatii din Romania, era necesara o abordare moderna si actualizata. Prima etapa a procesului de implementare a strategiei, in cadrul pilonului de informare, a fost aceea de a dezvolta o marca pentru managementul riscului la inundatii in Romania - inundatii.ro. Procesul de branding a avut drept rezultat un pachet de identitate vizuala, care a castigat ulterior si un PREMIU10, ce include logo-urile, caracterele si paleta de culori dedicate, precum si numeroase alte elemente de identitate digitala.
 
 
Site-ul web informeaza publicul larg utilizand un limbaj accesibil si simplu cu privire la:
• Inundatii si managementul riscului la inundatii in general;
• Impactul schimbarilor climatice asupra riscului la inundatii;
• Importanta solutiilor bazate pe natura si a infrastructurii verzi pentru managementul riscului la inundatii;
• Activitati si proiecte ale autoritatilor nationale din Romania;
• Aplicarea cerintelor Directivei UE privind Inundatiile;
• Proiectul RAS si Asistenta Tehnica aferenta oferita de catre Banca Mondiala cu privire la asigurari si integrarea aspectelor legate de urbanism si planificare spatiala in cadrul procesului de management al inundatiilor. In plus, noul site web include Vizualizatorul Web GIS pentru revizuirea noilor Harti de Hazard si de Risc la Inundatii, ofera resurse, ghiduri si documente destinate publicului larg, inclusiv copii, iar pentru partile interesate, intelegerea tehnica; de asemenea, acesta faciliteaza implicarea partilor interesate si include link-uri catre alertele meteorologice si hidrologice emise de catre ANM si INHGA. 
Site-ul web a fost lansat la inceputul anului 2022 si este administrat de catre ANAR. Pentru completarea canalelor de comunicare si a planurilor anuale deja existente ale MMAP si respectiv ale ANAR, a fost creata o pagina de Facebook dedicata, un canal de YouTube si un pachet de comunicare pe social medial.
 
 
- Ce prevede noul proiect ANAR privind reconfigurarea mecanismului economic pentru finantarea sustenabila a infrastructurii de apa din Romania?
- Guvernul Romaniei s-a angajat sa sustina reformele si imbunatatirile in sectorul apei, iar ANAR, ca institutie responsabila de managementul resurselor de apa, urmareste sa-si imbunatateasca performanta si resursele pentru a face fata provocarilor tot mai mari. Prin intermediul asistentei tehnice, ANAR isi propune reconfigurarea mecanismului economic, prin imbunatatirea eficientei costurilor si optimizarea resurselor necesare, pentru o gestionare durabila a infrastructurii de apa existente si dezvoltarea noii infrastructuri in contextul schimbarilor climatice. In acest fel, sunt asigurate atat resursele de apa necesare, cat si reducerea riscului la inundatii pentru intreaga populatie a Romaniei. Asistenta tehnica include urmatoarele componente:
• Componenta 1: Sprijin tehnic pentru reconfigurarea (consolidarea) mecanismului economic al ANAR;
• Componenta 2: Sprijin tehnic pentru imbunatatirea performantei economice si a practicilor de management al activelor, in conformitate cu bunele practici internationale.
Proiectul de asistenta tehnica este realizat in cadrul PNRR, Pilonul I Tranzitie verde - Componenta C1: Managementul apei, care include proiectul de reforma: R2. Reconfigurarea actualului mecanism economic al ANAR in vederea asigurarii modernizarii si intretinerii sistemului national de gospodarire a apelor, precum si a implementarii corespunzatoare a Directivei-cadru privind apa si a Directivei privind inundatiile.
Termenul de implementare al proiectului de reforma, respectiv intrarea in vigoare a noului mecanism economic al ANAR prin modificarea Legii Apelor nr. 107/1996 este trimestrul al treilea al anului 2024.
 
 
- Cum caracterizati, pe scurt, domeniul exploatarilor de agregate minerale din Romania? Cate controale specializate ati desfasurat in 2022 si care au fost rezultatele acestora?
- Toti agentii economici care nu respecta legislatia in domeniul apelor si prin ale caror activitati incalca prevederile legale din domeniu afecteaza semnificativ mediul si contribuie la deteriorarea corpurilor de apa de suprafata si subterane, din punct de vedere cantitativ si calitativ. Mai mult, prin activitatile necorespunzatoare de exploatare a agregatelor minerale, pot provoca fenomene erozionale la poduri, dar si la infrastructura de aparare impotriva inundatiilor punand astfel in pericol locuitorii din zona si pe cei din aval. 
Pe tot parcursul anului 2022, Inspectia Nationala a Apelor a efectuat 10.869 de controale, in urma carora a aplicat sanctiuni contraventionale in valoare de 14,35 milioane de lei, tuturor operatorilor economici care nu au respectat actele de reglementare in domeniul apelor. Din cuantumul total al amenzilor aplicate, peste jumatate (7,75 milioane de lei), adica 54%, au vizat exploatarea necorespunzatoare a agregatelor minerale. De asemenea, in 25 de cazuri au fost sesizate organele de cercetare penala, iar dintre acestea, peste jumatate au vizat exploatarea agregatelor minerale. 
Defalcate pe categorii, sanctiunile contraventionale aplicate se prezinta astfel: 
• 7,75 milioane de lei, aplicate in cadrul a 1.763 de controale, au vizat exploatarea agregatelor minerale (balastiere) fara respectarea actelor de reglementare sau in afara perimetrului. Actiunile de verificare si control ale balastierelor au fost organizate de catre Inspectia Nationala a Apelor Romane, o parte din acestea fiind in comun cu reprezentantii Garzii de Mediu si Inspectoratele Judetene de Politie in baza protocoalelor de colaborare incheiate intre institutiile competente;
• 695.000 de lei, aplicate pentru exploatarea necorespunzatoare a barajelor de tip C+D in cadrul a 1.771 de controale; s-a efectuat o sesizare penala catre institutiile abilitate; 
• 678.000 de lei, aplicate in cadrul a 1.031 de controale pentru nerespectarea prevederilor legale in domeniul gospodaririi apelor cu privire la statiile de epurare si alimentare cu apa; 
• 400.000 lei aplicate in cazul a 49 de poluari accidentale operatorilor economici care au incalcat prevederile legal; in cadrul actiunilor de control, inspectorii stabilesc masuri care vizeaza readucerea apelor si a lucrarilor afectate la starea initiala prin aplicarea principiului "poluatorul plateste";
• 372.500 de lei au fost aplicate pentru intretinerea necorespunzatoare a curateniei cursurilor de apa si a malurilor in interiorul si in jurul localitatii, fiind efectuate 1.566 de controale; 
• 145.000 de lei au fost aplicate in cadrul a 86 de controale detinatorilor de iazuri de decantare si miniere pentru nerespectarea prevederilor legale; 
• 4,3 milioane de lei au fost aplicate in cadrul a 4.603 de controale pentru alte abateri din domeniul gospodaririi apelor. 
Inspectorii de specialitate in gospodarirea apelor din cadrul ANAR (de la nivel central si al celor 11 Administratii Bazinale de Apa) continua si in acest an monitorizarea si controalele la agentii economici conform Planului de activitate, a competentelor si obligatiilor ce le revin.
 
- Care sunt obiectivele ANAR, pe termen scurt, mediu si lung?
- Avand in vedere ca in acest an majorarea bugetului de venituri al ANAR cu peste 23% fata de anul trecut, acest lucru este extrem de important, atat pentru derularea investitiilor in managementul apei prevazute in Planul National de Redresare si Rezilienta, cat si pentru realizarea lucrarilor de protectie impotriva inundatiilor. 
Aceste lucrari sunt esentiale pentru asigurarea modernizarii si intretinerii sistemului national de gospodarire a apelor, dar si pentru implementarea corespunzatoare a Directivei-cadru privind apa si a Directivei privind inundatiile. Totodata, adaptarea la schimbarile climatice si reducerea riscului la inundatii sunt prioritatile noastre permanente.
 
Agenda Investitiilor
ABONARE REVISTA (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
ALLBIMRAWLPLUGABONARE REVISTESISECAM
ROCKWOOL 196
Editia
MARTIE/APRILIE 2024!
- pe site -
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 181 (Martie-Aprilie 2024)
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
CDS
Acvatot 2019
theda mar
quadratum
MAKITA
noark
ness project
ERBASU CONSTRUCT
concelex
Ubitech
siniat
EDIT-Structural
strabag nivel 1
leviatan
viarom
rigips
CONCEPT STRUCTURE

Parteneri

AHK 2022
top 500
HABITAT
FPSC_2019
top 500
ef-de-n
top 500
AICPS_30
ROGBC 2016
econet

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigeretamplarie aluminiu Termopan Salamander