Agenda Constructiilor
Miercuri, 16 Octombrie 2019
Teraplast 2019
Home - Stiri - Oportunitati & Comunicate - CERERE in crestere de competente digitale avansate pentru toate sectoarele
CERERE in crestere de competente digitale avansate pentru toate sectoarele
Oportunitati & Comunicate Publicat de Stelian DINCA 12 Iun 2019 10:00
Romania se situeaza pe locul 27 din cele 28 de state membre ale UE in cadrul Indicelui economiei si societatii digitale (DESI) pentru 2019 al Comisiei Europene, publicat astazi, 11 iunie. Indicele monitorizeaza performanta digitala globala din Europa si urmareste progresele inregistrate de tarile UE in ceea ce priveste competitivitatea digitala.
Tarile care si-au stabilit obiective ambitioase in conformitate cu Strategia privind piata unica digitala a UE si le-au combinat cu investitii adaptate au obtinut performante mai bune intr-o perioada de timp relativ scurta. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale indicelui economiei si societatii digitale (DESI) din acest an. Cu toate acestea, faptul ca cele mai mari economii din UE nu sunt lideri digitali indica necesitatea accelerarii procesului de transformare digitala, astfel incat UE sa ramana competitiva la nivel mondial.
Vicepresedintele pentru piata unica digitala, Andrus Ansip, a declarat: „La sfarsitul anului 2014, cand am inceput sa elaboram un plan pentru piata unica digitala, am dorit sa construim o strategie pe termen lung pentru a stimula mediul digital in Europa, pentru a reduce la minimum insecuritatea juridica si pentru a crea conditii echitabile pentru toti. Avand in vedere ca UE a convenit asupra a 28 din cele 30 de propuneri legislative, creand astfel 35 de noi drepturi si libertati digitale, punerea in aplicare cu succes a pietei unice digitale poate contribui in mod semnificativ la imbunatatirea continua a rezultatelor la nivel national. Este imperios necesar sa se introduca reguli noi in vederea sporirii conectivitatii, a economiei bazate pe date si a serviciilor publice digitale, dar si pentru a ajuta statele membre sa asigure dobandirea de catre cetateni si intreprinderi a competentelor digitale adaptate la nevoile pietei de munca moderne.”
Comisarul pentru economie digitala si societate digitala, Mariya Gabriel, a adaugat: „Indicele economiei si societatii digitale din acest an demonstreaza ca viteza transformarii digitale trebuie sa creasca, astfel incat UE sa ramana competitiva la nivel mondial. Pentru a reusi acest lucru, trebuie sa continuam sa colaboram in vederea unei economii digitale mai incluzive si sa garantam tuturor cetatenilor UE accesul neingradit la competente digitale, pentru ne bucura de prosperitate si pentru a construi o Europa mai digitala.”
Statisticile DESI din ultimii 5 ani arata ca investitiile bine directionate si politicile digitale solide pot avea un impact semnificativ asupra performantei tarilor individuale. Se poate lua ca exemplu cazul Spanieiin ceea ce priveste banda larga de foarte mare viteza si cel al Ciprului in ceea ce priveste conectivitatea, cel al Irlandei in ceea ce priveste digitalizarea intreprinderilor si cel al Letoniei si Lituaniei in ceea ce priveste serviciile publice digitale.
Conectivitatea s-a imbunatatit, dar este inca insuficienta pentru a raspunde cresterii rapide a nevoilor din acest domeniu. Indicatorii DESI arata ca cererea de banda larga de mare si foarte mare viteza este in crestere si se preconizeaza ca va continua sa creasca si in urmatorii ani, avand in vedere caracterul tot mai sofisticat al serviciilor de internet si al nevoilor intreprinderilor. 60 % din gospodarii au acces la conectivitate de foarte mare viteza, de cel putin 100 Mbps, iar numarul de abonamente la astfel de servicii creste. 20 % dintre locuinte utilizeaza banda larga ultrarapida, o cifra de patru ori mai mare decat in 2014.
UE a convenit asupra unei reforme a normelor UE din domeniul telecomunicatiilor, prin care isi propune sa raspunda nevoilor crescande in materie de conectivitate ale europenilor si sa stimuleze investitiile. Suedia si Portugalia inregistreaza cel mai ridicat nivel de utilizare de banda larga de foarte mare viteza, iar Finlanda si Italia sunt cele mai avansate in ceea ce priveste alocarea spectrului 5G.
Mai mult de o treime dintre cetatenii europeni in cadrul fortei de munca active nu au competente digitale elementare, cu toate ca majoritatea locurilor de munca necesita cel putin competente elementare, si doar 31 % au competente avansate in utilizarea internetului. In acelasi timp, exista o cerere tot mai mare de competente digitale avansate in toate sectoarele economiei, datorita cresterii numarului de specialisti in tehnologia informatiei si comunicatiilor (TIC) cu 2 milioane in ultimii 5 ani in UE. Finlanda, Suedia, Luxemburg si Estonia sunt lideri la aceasta dimensiune a indicelui.
83 % din cetatenii europeni acceseaza internetul cel putin o data pe saptamana (in crestere fata de 75 % in 2014). Pe de alta parte, numai 11 % din populatia UE nu a fost niciodata online (in scadere de la 18 % in 2014).
Utilizarea de apeluri video si servicii video la cerere, disponibila pe diferite programe informatice si aplicatii pentru telefoane inteligente, a cunoscut cea mai mare crestere. Pentru a pastra increderea utilizatorilor in mediul online, la 25 mai 2018 au intrat in vigoare noi norme ale UE privind protectia datelor.
Tehnologiile digitale sunt mai prezente in intreprinderi, dar comertul electronic inregistreaza o crestere lenta. In general, cele mai performante tari din UE in acest domeniu sunt Irlanda, Tarile de Jos, Belgia si Danemarca, in timp ce Ungaria, Romania, Bulgaria si Polonia trebuie sa recupereze decalajul.
Un numar tot mai mare de intreprinderi utilizeaza servicii de cloud (18 % in comparatie cu 11 % in 2014) si platforme de comunicare sociala pentru a interactiona cu clientii lor si cu alte parti interesate (21 % in comparatie cu 15 % in 2013). Cu toate acestea, numarul IMM-urilor care isi vand bunurile si serviciile in mediul online a stagnat, mentinandu-se in ultimii ani la 17 %.
Pentru a impulsiona comertul electronic in UE, Uniunea a propus o serie de masuri, de la sporirea transparentei preturilor de livrare a coletelor la simplificarea normelor privind TVA si contractele digitale. Incepand cu 3 decembrie 2018, consumatorii si intreprinderile pot identifica cele mai bune oferte online in intreaga UE fara a fi discriminati in functie de cetatenie sau de resedinta. In ceea ce priveste serviciile publice digitale, ce intra sub incidenta reglementarilor UE, se observa o tendinta de convergenta intre statele membre pentru perioada 2014-2019.
64 % dintre utilizatorii de internet care trimit formulare administratiei lor publice utilizeaza acum canalele online (fata de 57 % in 2014), ceea ce demonstreaza avantajul procedurilor online fata de alte proceduri care implica mai multa birocratie.
In aprilie 2018, Comisia a adoptat initiative referitoare la reutilizarea informatiilor din sectorul public si la e-sanatate, care vor imbunatati semnificativ serviciile publice online transfrontaliere in UE. In ceea ce priveste utilizarea serviciilor publice digitale, inclusiv a serviciilor de e-sanatate si de guvernare electronica, Finlanda si Estonia au inregistrat cele mai mari punctaje in cadrul indicelui.
A mai fost facut public si Tabloul de bord privind femeile in domeniul digital, care demonstreaza ca tarile UE competitive in domeniul digital sunt de asemenea lideri in participarea femeilor la economia digitala.
Finlanda, Suedia, Luxemburg si Danemarca au cele mai mari punctaje in ceea ce priveste participarea femeilor la economia digitala. Cu toate acestea, disparitatea de gen persista la nivelul UE in ceea ce priveste utilizarea internetului, competentele digitale, precum si competentele de specialitate si ocuparea unui loc de munca in sectorul TIC, cele mai mari inegalitati observandu-se la acestea din urma: numai 17 % dintre specialistii in domeniul TIC sunt femei, iar acestea castiga in continuare cu 19 % mai putin decat barbatii. In plus, numai 34 % dintre ´absolventii de STIM (stiinte, tehnologie, inginerie si matematica) sunt femei, un numar care trebuie sa creasca in urmatorii ani. Pentru raportul complet, click aici!
 
ABONARE (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
Licente bimghid_proiectareACAD

Autentificare

Revista Agenda Constructiilor editia nr. 146 (Octombrie 2019)
ROCKWOOL 196
GHID de INSTALARE
romania fara hospice
EURO-Constructii 2020
PIATA de CONSTRUCTII: Analiza 2018-2019 & Perspective 2020-2023
Carpatcement 196
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2018-2019 & Perspective 2020-2023

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere