Impozitarea contractelor part-time la nivelul salariului minim pe economie va genera incetarea unui numar semnificativ de contracte de munca cu timp partial, ce va conduce implicit la cresterea ratei somajului, considera consultantii unei companii de profil.

Potrivit sursei citate, mediul de afaceri considera ca aceasta masura fiscala ignora realitatea pietei muncii si specificul multor domenii de activitate in conditiile in care legislatia muncii permite incheierea unor astfel de contracte de munca cu timp partial, flexibilitatea si libertatea de alegere a modului si a timpului de lucru reprezentand o preocupare importanta in ultimii ani pentru adaptarea la conditiile socio-economice actuale.

"Mediul de afaceri considera ca aceasta masura fiscala ignora realitatea pietei muncii si specificul multor domenii de activitate in conditiile in care legislatia muncii permite incheierea unor astfel de contracte de munca cu timp partial, flexibilitatea si libertatea de alegere a modului si a timpului de lucru reprezentand o preocupare importanta in ultimii ani pentru adaptarea la conditiile socio-economice actuale. Printre efectele ce nu intarzie sa apara, intrevedem incetarea unui numar semnificativ de contracte de munca cu timp partial ce va conduce implicit la cresterea ratei somajului. Asadar, nu este greu de anticipat ca supraimpozitarea contractelor de munca cu timp partial va avea efecte contrare celor asteptate de autoritati", a declarat pentru AGERPRES Serge R. Gonvers, country managing Partner, Baker Tilly Romania.

Consultantul a subliniat ca masura si-a dovedit deja ineficienta in conditiile in care a mai fost implementata in 2017 si eliminata dupa circa doi ani, in 2019. 

Mai mult, potrivit sursei citate, obligatia angajatorilor de a suporta diferenta de contributii daca acestea sunt mai mici decat cele raportate la salariul minim brut pe tara este de departe inechitabila intrucat acestia vor inregistra costuri aferente unui program de lucru cu norma intreaga, primind in schimb o contraprestatie partiala.

Potrivit Ordonantei 16/3022 pentru modificarea Codului Fiscal, incepand cu veniturile salariale aferente lunii august 2022, contributia de asigurari sociale si cea de sanatate, datorate de catre persoanele fizice angajate in baza unui contract individual de munca cu norma intreaga sau cu timp partial, nu pot fi sub nivelul celor aplicate la salariul de baza minim brut pe tara in vigoare in luna pentru care acestea se datoreaza.

Cat priveste eliminarea impozitului specific pentru sectorul HoReCa, masura care va intra in vigoare la inceputul anului viitor, Gonvers considera ca decizia reprezinta un avantaj in special pentru companiile mari din domeniu, care vor avea posibilitatea de a plati 1% impozit indiferent de nivelul veniturilor realizate.

"Societatile din sectorul HoReCa vor putea opta incepand cu anul viitor fie pentru plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor (1% din venituri), fie pentru plata impozitului pe profit (16% aplicat la diferenta dintre venituri si cheltuieli, dupa ajustarile fiscale corespunzatoare). Asteptarea rezonabila este ca marea majoritate sa opteze pentru impozitul de 1% pe veniturile microintreprinderilor - cu atat mai mult cu cat, spre deosebire de contribuabilii din alte domenii de activitate, societatile din sectorul HoReCa fac exceptie de la conditia de incadrare a veniturilor realizate in plafonul maxim de 500.000 euro valabil din 2023. Putem concluziona astfel ca societatile active in sectorul HoReCa, indeosebi cele mari, sunt avantajate fata de toate celelalte categorii de contribuabili, avand posibilitatea de a plati 1% impozit indiferent de nivelul veniturilor realizate", a explicat reprezentantul companiei de consultanta.

Un alt efect benefic al acestei modificari ar putea fi reprezentat de utilizarea unui sistem de impunere considerabil simplificat comparativ cu impozitul specific ce presupunea calcule cu variabile si coeficienti - dificil de gestionat in practica (atat din perspectiva contribuabililor, cat si a autoritatilor fiscale), mai ales daca societatea desfasura simultan activitati specifice HoReCa si activitati economice supuse impozitului pe profit.

O alta masura fiscala care se va aplica din 2023 este majorarea impozitului pe dividende la 8%. In context, Serge R. Gonvers estimeaza ca vor avea loc distribuiri semnificative de dividende in perioada ramasa pana la sfarsitul anului pentru a beneficia de impozitul de 5%, insa avertizeaza ca iesirile masive de lichidati intr-o perioada scurta de timp poate atrage riscul de decapitalizare.

"Iesirile masive de lichidati intr-o perioada scurta de timp poate atrage riscul de decapitalizare ce ar putea reprezenta un impediment pentru societatile romanesti in obtinerea de credite sau alte forme de finantare. Adiacent, decapitalizarea ar putea exclude posibilitatea de a beneficia de reducerile la impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microintreprinderilor pentru mentinerea capitalului propriu pozitiv (posibil destabilizat prin retragerile de dividende in 2022). Pe de alta parte, desi majorarea impozitului pe dividende va face ca tara noastra sa devina mai putin atractiva pentru investitorii straini decat tari precum Letonia (0%), Bulgaria (5%), Grecia (5%), Estonia (7%) si Slovacia (7%), Romania isi va pastra avantajul competitiv tinand cont de faptul ca noua cota de impozitare se afla totusi sub cele ale multor tari din Uniunea Europeana precum Croatia (10%), Cehia (15%), Lituania (15%), Ungaria (15%) sau Polonia (19%)", a mai precizat reprezentantul companiei de consultanta.

Cat priveste fondurile de pensii, care nu vor mai fi scutite de impozit pe dividende, Gonvers crede ca introducerea impozitului de 8% va afecta cu siguranta randamentul fondurilor de pensii private/facultative, ceea ce va avea impact inclusiv asupra participantilor la aceste fonduri.

"Mai mult, trebuie luate in considerare investitiile pe piata de capital din Romania realizate de fonduri de pensii din Uniunea Europeana ce ar putea migra catre alte piete, in contextul impozitarii dividendelor primite de la societatile romanesti", a mai afirmat sursa citata.

Pe de alta parte, referitor la cresterea gradului de colectare a TVA, reprezentantul Baker Tilly considera ca va mai trece o vreme pana ce se vor vedea rezultate notabile pe acest segment, chiar daca in ultimii ani se remarca o preocupare sporita a autoritatilor in sensul adoptarii unor masuri menite sa sustina imbunatatirea gradului de colectare.

Potrivit opiniei sale, printre masurile care ar putea determina o colectare mai buna se numara digitalizarea relatiei dintre autoritatile fiscale si contribuabili, directionarea resurselor cu atributii de control catre contribuabilii cu grad ridicat de risc fiscal si simplificarea procedurilor de administrare fiscala in vederea sprijinirii conformarii voluntare.

Consultantul citat aminteste ca dintre masurile aflate in curs de implementare, cea mai importanta este raportarea SAF-T, obligatorie momentan pentru marii contribuabili. Tot in decursul acestui an, au fost introduse RO e-Transport si RO e-Factura ce vizeaza produsele cu risc fiscal ridicat.

"Desi aceste initiative pot avea un real aport la imbunatatirea colectarii TVA prin identificarea facila a cazurilor de neconformare la declararea/plata TVA si aplicarea prompta a masurilor corespunzatoare, implementarea aproape simultana a acestora intr-o perioada de timp foarte scurta pune presiune considerabila asupra contribuabililor. Pe de alta parte, ramane de vazut in ce masura autoritatile fiscale vor avea capacitatea si resursele necesare pentru a analiza si actiona asupra unui volum colosal de informatii", a mai spus Gonvers.

Baker Tilly South East Europe, un membru independent al Baker Tilly International, opereaza in Romania din 2001 oferind servicii de contabilitate, fiscalitate, audit si consultanta.