Agenda Constructiilor
Miercuri, 25 Noiembrie 2020
Home - Stiri - Punct de vedere - OPINII BNR: Teorii conspirationiste legate de decizia S&P privind ratingul Romaniei
OPINII BNR: Teorii conspirationiste legate de decizia S&P privind ratingul Romaniei Imprimare Email
Punct de vedere Publicat de Elena Icleanu 15 Iun 2020 05:11
In media sociala au aparut unele afirmatii aiuritoare care doresc sa acrediteze ideea ca persoane din banca centrala (si nu numai) au actionat pentru retrogradarea ratingului de credit al Romaniei si ca acest plan a esuat. Enormitatea unor astfel de declaratii poate fi usor demontata printr-o lecturare rapida a ultimului raport al agentiei de rating Standard & Poor’s (S&P) referitor la tara noastra. In fapt, activitatea bancii centrale, ponderea scazuta a datoriei si evaluarea externa au fost singurele trei criterii de analiza care au imbunatatit punctajul acordat de agentie si au permis reconfirmarea ratingului de tara. Elementele relevante din raport care demonteaza realitatea alternativa ce se incearca a fi promovata in mass-media sunt prezentate mai jos.
 
Ce este un rating de credit?
Ratingurile de credit reprezinta opinii independente si orientate spre viitor ce privesc riscul de credit. Ele arata abilitatea unei entitati (stat, firma, municipalitate) de a-si onora obligatiile atunci cand devin scadente sau calitatea de credit a unei emisiuni de instrumente de datorie (de ex. obligatiuni de stat, corporatiste sau municipale). Evaluarile de risc de credit respective sunt oferite de firme specializate denumite agentii de rating. Piata notarii financiare este dominata de trei mari agentii, care actioneaza la nivel international: S&P, Moody’s si Fitch.
Fiecare firma de rating aplica o metodologie specifica pentru determinarea nivelului de risc de credit al unui debitor sau al unui instrument de datorie si isi face publice opiniile in aceasta privinta prin utilizarea unei scari de rating proprii. De regula, opiniile de rating sunt exprimate prin litere (majuscule si/sau minuscule) la care se adauga pentru gradarea riscului cifre sau operatori matematici (plus, minus). Agentia Standard&Poors (S&P) are o scara de notare cuprinsa intre AAA si D. In cazul marilor agentii de rating, desi scarile de notare sunt diferite, exista totusi o echivalenta intre ele, care faciliteaza comparatiile.
In practica pietelor financiare, emitentii sunt grupati in categoria “investment grade”, cuprinsa de la Baa3 (Moody’s), BBB- (S&P), BBB- (Fitch) in sus, sau in categoria “non-investment grade” (denumita si grad speculativ, junk, randament inalt), de la Ba1/BB+/BB+ in jos. Un rating din prima categorie (recomandat pentru investitii) asigura un acces bun la piata si termeni atractivi pentru instrumentele emise. Un rating din cea de a doua categorie (nerecomandat pentru investitii) e insotit de o serie de restrictii si de costuri financiare mai mari (dobanzi mai ridicate). In relatie cu conceptul de rating se afla si “perspectiva de rating” (pozitiva, stabila, negativa, in dezvoltare) care reprezinta o evaluare a directiei in care s-ar putea indrepta ratingul in timp.
 
Care sunt criteriile utilizate de S&P in acordarea ratingurilor suverane?
Agentia de rating S&P acorda ratinguri suverane (privesc riscul de credit al unui stat) cu respectarea unei metodologii care este publica si care incorporeaza o serie de factori care in viziunea agentiei de rating “afecteaza dorinta si abilitatea guvernelor tarilor suverane de a-si indeplini obligatiile financiare fata de creditori neoficiali, la timp si in intregime”.
Determinarea ratingului suveran se bazeaza pe factori grupati in cinci zone cheie de analiza, care la randul lor formeaza doua profile, dupa cum se arata in continuare:
 
1. Profilul economic si institutional
  • evaluare economica;
  • evaluare institutionala. 
2. Profilul flexibilitatii si performantei
  • evaluare externa;
  • evaluare fiscala;
  • evaluare monetara.
Evaluarea institutionala reflecta modul in care institutiile si politicile guvernamentale afecteaza riscul de credit prin asigurarea de finante publice sustenabile, promovarea cresterii economice echilibrate si raspunsurile la socurile economice si politice. De asemenea, evaluarea reflecta transparenta datelor, proceselor si institutiilor, istoricul platilor in contul datoriei si riscurile de securitate potentiale externe sau interne.
Evaluarea economica reflecta viziunea agentiei privind nivelele de venit ale tarii respective (masurate prin indicatorul PIB/ locuitor), perspectivele de crestere economica, precum si diversitatea economica si volatilitatea (expunerea constanta la dezastre naturale si la conditii adverse de clima).
Evaluarea externa are in vedere statutul monedei tarii in tranzactiile internationale, abilitatea tarii de a genera valuta necesara platii obligatiilor sale publice sau private catre non-rezidenti, precum si pozitia externa a tarii, care arata activele si pasivele (atat in valuta, cat si in moneda locala) fata de restul lumii.
Evaluarea fiscala reflecta viziunea agentiei privind sustenabilitatea deficitelor bugetare si a poverii datoriei tarii. Ea abordeaza flexibilitatea fiscala, trendurile si vulnerabilitatile fiscale pe termen lung, structura datoriei si accesul la finantare, precum si riscurile potentiale ce pot apare datorita pasivelor eventuale. Aceasta evaluare este impartita in doua segmente: “performanta fiscala si flexibilitate” si “povara datoriei”.
Evaluarea monetara reflecta viziunea agentiei in privinta “abilitatii autoritatii monetare (n.n. in cazul nostru, BNR) de a-si indeplini mandatul in acelasi timp cu sustinerea unei economii echilibrate si atenuarea oricaror socuri majore economice sau financiare”. Evaluarea monetara cuprinde analiza a doi factori: regimul valutar si credibilitatea politicii monetare.
 
Cum se stabileste ratingul final?
Cei cinci factori anterior mentionati sunt evaluati pe o scala de la 1 (cel mai puternic) la 6 (cel mai slab) si se obtine o valoare medie pentru Profilul institutional si economic si o alta valoare medie pentru Profilul flexibilitate si performanta. Aceste valori sunt confruntate cu un tabel, prezentat in Metodologia de rating, ce are pe coloane un punctaj specific cuprins intre 1 si 6 aferent primului profil si pe linii alt punctaj cuprins intre 1 si 6 aferent celui de al doilea profil. La intersectia liniei si coloanei corespunzand valorilor medii se afla nivelul de rating indicativ, care poate fi supus unei usoare modificari de catre agentia de rating in functie de existenta anumitor factori de ajustare suplimentari.
 
Evaluarea ratingului de credit al Romaniei
In cazul Romaniei, trei factori au obtinut punctajul de 3 (Evaluarea externa, Evaluarea fiscala: povara datoriei si Evaluarea monetara), ceilalti factori utilizati in analiza obtinand punctajul de 4. Ratingul indicativ rezultat a fost cel de BBB-, care nu a suferit nicio ajustare suplimentara. De asemenea, ratingul acordat a fost acelasi pentru datoriile in valuta si cele in moneda locala. Prin urmare, ratingul final a ramas BBB- (cu perspectiva negativa).
 
Ce spune agentia despre BNR
Exista numeroase referiri la banca centrala in textul raportului agentiei de rating. Una dintre cele mai relevante pentru scopul articolului nostru este urmatoarea: “ne asteptam ca BNR sa-si mentina credibilitatea, sa-si conserveindependenta si sa ancoreze cu succes asteptarile inflationiste asistand pietele autohtone sa digere cerintele de finantare ale guvernului in anul 2020. Cumpararile de obligatiuni pana la acest moment au adaugat lichiditate in piata si banca centrala detine o pozitie creditoare neta fata de sectorul bancar. Acestea fiind zise, data fiind marimea necesitatilor de finantare pe termen scurt ale guvernului si riscul ca s-ar putea largi daca veniturile fiscale dezamagesc, aceasta ar putea insemna ca BNR va trebui sa actioneze intr-o masura mult mai mare decat a prevazut initial. Ne asteptam ca BNR sa procedeze cu grija pentru a echilibra regimul sau de tintire a inflatiei si consideratiile privind cursul de schimb in conditiile unui program de relaxare cantitativa in expansiune”.
In fraza anterioara, agentia surprinde un aspect foarte important, necesitatea luarii in considerare nu numai a dobanzilor ci si a cursului de schimb in elaborarea politicilor bancii centrale, aspect pe unii prefera sa-l ignore. De altfel, agentia subliniaza in raportul sau ca “volatilitatea ridicata a cursului de schimb ar putea avea severe repercusiuni asupra bilanturilor sectorului public si privat deoarece aproximativ jumatate din datoria guvernului Romaniei este denominata in valuta. Mai mult, aproximativ 40% din depozitele sectorului financiar sunt denominate in valuta ca si aproximativ o treime din imprumuturile la scara sectorului”.
 
O relatie elastica cu adevarul
Decizia agentiei de rating a fost receptata in Romania in fel si chip, parerile sale legate de evaluarea riscului suveran de credit fiind rastalmacite adesea, in functie de interesele diferitelor persoane fizice si institutii autohtone. Un loc de frunte, daca nu chiar primul loc, intr-un clasament al deformarii adevarului il revendica o persoana, fost director al unui cotidian economic obscur, ce promoveaza pe blogul sau fantezii conspirationiste legate de un asa-zis plan esuat. Aceasta infiltreaza in mentalul colectiv enormitatea ca BNR a dus in mod deliberat o politica gresita, ce urmarea retrogradarea tarii intr-o categorie inferioara de rating (“junk”). In antiteza, agentia de rating, ce face o evaluare independenta, gaseste politica BNR drept credibila si ofera acesteia calificativ maxim (din cele acordate), calificativ ce contribuie la mentinerea ratingului. Cat de ridicol si fals suna in acest context, felicitarile retorice ale adeptului teoriei conspirationiste adresate agentiei de rating pentru ca nu a “achiesat la manevrele prin care tocmai cei ce gestioneaza criza in Romania ar fi vrut sa impinga economia la «junk» prin faptul ca nu a acordat un calificativ mai redus.
Sa ne punem intrebarea ce banca centrala din lume si-ar complica existenta (prin consecintele negative majore ce ar rezulta pentru economie, sistemul financiar si mandatul sau) si s-ar expune oprobiului public printr-o activitate indreptata deliberat spre o reducere a ratingului de tara, mai ales cand este vorba de trecerea in categoria “nerecomandat investitiilor”? Sa nu uitam si faptul ca activitatea bancii centrale este supusa unei analize detaliate a agentiei de rating (a se vedea paragraful de mai sus Evaluarea monetara) si face obiectul unui calificativ, ce sunt aduse la cunostinta publicului.
 
Cum ramane cu costul imprumuturilor Romaniei?
La pachet cu teoria planului esuat vin si afirmatiile ca "economia Romaniei ar trebui sa se imprumute la costuri printre cele mai mici din UE, avand in vedere datoria publica inca mica (40% din PIB)" si ca BNR este de vina ca acest deziderat nu se realizeaza. Mai recent, prin aparitii la mai multe posturi de televiziune, se supraliciteaza cu sloganul “avem toate conditiile sa platim dobanzi mult mai mici”, fiind gasit acelasi vinovat.
Intr-adevar datoria publica redusa este un punct forte al Romaniei si agentia de rating a tinut cont de aceasta atunci cand a acordat pentru acest criteriu punctajul de 3. Orice analist onest, care doreste sa informeze corect opinia publica, trebuie insa sa precizeze cum sta efectiv Romania la toate criteriile in functie de care se stabileste ratingul suveran de credit. Criteriile respective, prezentate in prima parte a acestui articol si dintre care cele mai multe nu au nicio legatura cu banca centrala, odata incorporate in rating influenteaza nivelul primelor de risc ce intra in componenta dobanzilor nominale cerute de investitori pentru imprumuturile acordate.
Daca Romania ar fi obtinut la toti factorii de rating scorul de 3, asa cum a obtinut BNR pentru activitatea sa, atunci ratingul tarii noastre ar fi fost A-, identic cu cel acordat Poloniei. Cum aceasta nu s-a intamplat, costurile aferente titlurilor de stat pe 10 ani sunt de 3,82% pentru Romania si de 1,38% pentru Polonia.
Nu putem decat sa constatam ca persoana bantuita de fantezii conspirationiste tace malc in privinta notelor obtinute de Romania la celelalte criterii de evaluare a ratingului de credit care au impact asupra costului imprumuturilor. De ce? Nu stie ca si acestea conteaza in stabilirea costurilor imprumuturilor sau referirea la scorul acestora ar strica intreaga sa argumentatie ce se vrea a fi incriminatoare la adresa bancii centrale?
 
In loc de concluzii
Spatiul nu ne permite sa analizam si alte afirmatii eronate (si sunt multe) ale persoanei respective. Sa nu incheiem, totusi, inainte de ne aminti ca aceasta a luat in deradere precizarile BNR privind implicarea acesteia in depasirea situatiei tensionate initiale din sistemul bancar legata de criza sanitara declansata de noul coronavirus. Agentia recunoaste insa aceasta realitate subliniind urmatoarele: “ca raspuns la socul de lichiditate indus de COVID-19, volatilitatea pietei financiare si un lant de licitatii de obligatiuni guvernamentale fara de succes, BNR a anuntat o serie de masuri. Acestea includ acordarea de lichiditate bancilor prin operatiuni de tip repo, reducerea ratei rezervelor minime si un angajament de cumparare nelimitata de obligatiuni de stat pe piata secundara”.
 
*** Punct de vedere de Cristian Bichi, Consilier guvernator, Cancelaria BNR
 
ABONARE (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
VideoConfAC-iulAUTODESKelmas_1octALLBIMCOVID-19
ROCKWOOL 196
A aparut editia
OCTOMBRIE 2020!

Autentificare

 
COVID-19
PIATA de CONSTRUCTII: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
GHID de INSTALARE
romania fara hospice
ERBASU CONSTRUCT
Acvatot 2019
rigips
hilti
CELCO 2020
ssab ag antrepriza generala
strabag nivel 1

Parteneri

HABITAT
FPSC_2019
C4E FORUM
AICPS_30
ROGBC 2016
ef-de-n
econet
AHK 2018
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere