In opinia specialistilor europeni, problemele energetice generate de atacul Rusiei asupra Ucrainei nu ar fi existat daca programul actual de reabilitare termica a stocului de cladiri ar fi fost devansat cu un deceniu. De exemplu, o analiza a situatiei din Franta arata ca doua obiective propuse in 2008 au fost deja ratate, fiind vorba despre reducerea cu 38% a consumului de energie in cladirile existente pana in 2020, respectiv de realizarea anuala a 400.000 de renovari de mare anvergura. Daca aceste tinte ar fi fost atinse, consumul de gaze naturale ar fi putut fi redus cu aproximativ 100 TWh, echivalent cu importurile franceze de gaz natural rusesc in 2019. Comentand diversele politici pe care guvernul de la Paris le are in vedere in vedere in prezent, aceiasi experti atrag atentia asupra ineficientei inghetarii tarifelor la gaz si electricitate pentru toti consumatorii pentru a face fata crizei actuale, costurile aferente depasind 20 de miliarde euro numai 2022. Suma respectiva ar fi suficienta pentru a sustine un program ambitios de renovare cu o durata de 10 ani la nivel national care sa vizeze toate cladirile cu izolatie deficitara. Cu alte cuvinte, costul foarte mare suportat din resurse publice ridica intrebari importante privind sustenabilitatea bugetara, aducand in prim-plan doua probleme principale si anume:  propunerea de masuri eficiente si echitabile, care sa se refere atat la gospodariile individuale, cat si la intreprinderile cele mai vulnerabile, respectiv accelerarea masiva a politicilor de renovare energetica, care reprezinta singura modalitate de a diminua dependenta de combustibilii fosili in sectorul cladirilor. Actiunile  recente privind preturile, inclusiv inghetarea tarifelor la gaz si energie electrica si reducerea la 1,5 euro pe litru a preturilor la combustibil, prezinta avantajul vitezei si simplitatii, insa costul este considerabil, echivaland practic cu efortul financiar aferent tuturor cheltuielile publice din 2021 indreptate in directia protectiei climatice, inclusiv fondurile din PNRR. De asemenea, din perspectiva sociala, sprijinul prin reduceri de preturi echivaleaza cu dedicarea mai multor resurse financiare celor mai instarite gospodarii, deoarece acestea consuma mai multa energie, ignorand astfel principiul echitatii in care cel mai mare sprijin este indreptat catre categoriile defavorizate. Calculele indica faptul ca o gospodarie cu venituri mici, ce beneficiaza de un spatiu de locuit de 100 mp izolat necorespunzator, cu o incalzire pe gaz clasificata „F”, conform etichetei energetice europene (cu un consum de 330 kWh/mo*an), s-a confruntat cu o crestere a costului energiei de peste 700 euro in octombrie 2021 (data de implementare a inghetarii preturilor) fata de ianuarie 2019 si peste 1.200 de euro fata de ianuarie 2021. Pentru a face fata acestei cresteri, gospodaria a primit sprijin in valoare de 200 de euro prin voucherul de energie si alocatia de inflatie. Toate acestea demonstreaza ineficienta masurilor actuale, precum si necesitatea orientarii spre programe cu adevarat utile. Pentru informatii suplimentare, click aici