Autoritatile romane intentioneaza sa acorde prioritate investitiilor in sectorul feroviar incepand din 2026, intr-o abordare care va favoriza reabilitarea cailor ferate in detrimentul infrastructurii rutiere, iar fondurile europene si institutiile financiare internationale sunt pregatite sa sprijine aceste proiecte majore.

Robert Dobre, director in cadrul Departamentului de Finantare pe Programe Europene din Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI), a declarat, in cadrul evenimentului Zilele Feroviare 2025, ce a avut loc recent la Bucuresti, ca "ceea ce urmeaza din punct de vedere al finantarii este dedicat caii ferate, in detrimentul rutierului, si cred ca este primul moment in care acest lucru se intampla. Toate sursele de finantare pe care noi le gestionam si le vom gestiona ating direct sau indirect sectorul feroviar, fie ca ne referim la infrastructura feroviara propriu-zisa, la materialul rulant, la tot ceea ce inseamna digitalizare sau cybersecurity, totul este atins de sursele de finantare. Programul de Coeziune inseamna inchiderea marilor coridoare feroviare TEN-T Core, TEN-T Comprehensive la standardele STI pe care le stim cu totii. PNRR-ul, intr-adevar, se inchide anul urmator, dar am reusit sa pornim cele doua mari lucrari de modernizare a CF Cluj-Napoca - Episcopia Bihor si Arad - Caransebes - si peste 1.000 de kilometri de lucrari de Quick Wins, acele lucrari de aducere a liniei la parametrii constructivi. Pornim centralizarile tot din PNRR si le transferam in Programul de Coeziune. SAFE-ul, noul mecanism de finantare legat de mobilitatea militara, are componente foarte importante de finantare pentru calea ferata", a declarat Robert Dobre.

 

 

De asemenea, oficialul a adus in discutie Fondul Social pentru Clima ca o oportunitate deosebita pentru Romania, in special pentru modernizarea liniilor secundare sau aflate in conservare. "Este un element de noutate pe care ar trebui sa-l stim cu totii, care vizeaza modernizarea liniilor secundare pentru care niciodata nu am gasit resurse, sau chiar unele aflate in conservare si, mai mult decat atat, exista o componenta absolut fabuloasa: din bani europeni sa se plateasca subventie. Fondul Social pentru Clima zilele acestea se discuta, este legat de certificatele verzi si este o oportunitate pentru Romania", a precizat Robert Dobre.

In ceea ce priveste Fondul pentru Modernizare, acesta este deja o certitudine, potrivit lui Robert Dobre, care a amintit ca prin aceasta facilitate trei sectoare scurte, dar importante, de cale ferata care au finantare pentru electrificare, respectiv CF Videle - Radulesti - Giurgiu, Constanta - Mangalia si o parte din centura feroviara dintre Chiajna si Jilava. "Mai mult decat atat, avem un program amplu de electrificare, ceea ce nu am reusit o perioada mare de timp. Am pornit studiile de fezabilitate pentru inchiderea acelor bucle sau a sectoarelor de cale ferata neelectrificata, dar care au o relevanta foarte mare pentru sectorul feroviar. Deci, sunt surse de finantare, unele noi, pe care le accesam", a adaugat reprezentantul MTI.

 

 

Mihai Frumosu, expert senior in transporturi la Banca Europeana de Investitii (BEI), a anuntat ca institutia are "foarte multe miliarde gata sa sprijine Romania in dezvoltarea sistemului feroviar". El a subliniat ca doar pentru trei proiecte, respectiv Episcopia Bihor - Cluj, Arad - Caransebes si Brasov - Sighisoara, BEI a alocat aproape 3 miliarde euro pentru reabilitare si modernizare. Pe langa finantare, BEI asigura si sprijin tehnic prin initiative precum PASSA si Jaspers, menite sa faciliteze pregatirea si implementarea proiectelor feroviare. 

"Cand vorbim de imbunatatirea conditiilor climatice, trecerea de la alte sisteme de transport catre sistemul feroviar este foarte importanta pentru imbunatatirea reducerii emisiilor de carbon. Deci, pentru noi, sistemul feroviar este un subiect de suflet pe care il sprijinim atat din punct de vedere al asistentei tehnice, cat si din punct de vede al banilor. (...) Noi avem foarte multe miliarde gata sa sprijine Romania in dezvoltarea sistemului feroviar si ne dorim sa fim in continuare alaturi dupa multi ani de zile. Noi suntem de peste 30 de ani prezenti in Romania, ne dorim sa-i fim in continuare alaturi. (...) O initiativa a Romaniei pe care noi am sprijinit-o din punct de vedere tehnic si care speram ca va duce Romania pe o alta treapta a dezvoltarii feroviare este introducerea unor linii de mare viteza", a mai adaugat Mihai Frumosu, in cadrul interventiei sale la Zilele Feroviare 2025.

 

 

La randul sau, Mihai Barbu, presedintele Autoritatii pentru Reforma Feroviara (ARF), a atras atentia ca, desi metroul romanesc este la standarde competitive, trenurile nu pot fi inca un motiv de mandrie. El a precizat ca pana anul viitor vor fi livrate in Romania 140 de trenuri noi, insa acestea vor putea circula doar pe reteaua electrificata, care reprezinta in prezent circa 38% din total. Pentru restul de 62% din reteaua neelectrificata, reprezentantul ARF a indicat necesitatea adoptarii solutiilor alternative - trenuri alimentate cu hidrogen, baterii sau rulate - pentru a asigura modernizarea intregii retele feroviare. 

"Ar trebui un sprijin total al industriei feroviare din Romania, nu numai al celor de la CFR SA, al producatorilor, furnizorilor, comerciantilor, dar bineinteles ca e nevoie sa aiba bani, altfel nu se poate. Eu cred ca in perioada urmatoare vor fi bani sa reabilitam calea ferata in Romania, sa electrificam cat mai mult, sa cumparam trenuri noi, dar totusi ramanem cu 62% din reteaua feroviara din Romania pentru care nu vom avea trenuri noi. Aici nu avem multe variante, doar cateva - hidrogen, baterii sau rulate, asa cum au toti privatii", a previzat Mihai Barbu.