La aproape cinci ani de la intrarea in vigoare a cerintelor pentru cladiri cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB), Romania ramane departe de tintele europene privind eficienta energetica in constructii. Desi legislatia este clara si standardele sunt stabilite, aplicarea lor in teren intampina numeroase obstacole, avertizeaza reprezentantii organizatiilor din domeniu. "Atingerea standardului nZEB in Romania intampina o serie de provocari, cum ar fi lipsa de specializare a profesionistilor implicati in lantul proceselor de proiectare si executie", subliniaza Mihai Moia, director executiv al ROENEF. Acesta indica lipsuri la nivelul arhitectilor, proiectantilor, auditorilor energetici, constructorilor si chiar al functionarilor cu rol de verificare si autorizare. Pe langa resursa umana nepregatita, Mihai Moia atrage atentia asupra unui deficit critic: lipsa unui sistem real de control al lucrarilor de eficientizare energetica. In absenta unor mecanisme institutionalizate, responsabilitatea respectarii cerintelor nZEB cade in mare parte pe dezvoltator si constructor, iar aplicarea masurilor corespunzatoare nu este verificata.

In timp ce sectorul privat face pasi spre adaptare, beneficiarii casnici raman slab sprijiniti. "Fara sprijin real - de indrumare si finantare -, acestia nu vor putea contribui la decarbonizarea sectorului", avertizeaza Mihai Moia. Lipsa campaniilor de informare agraveaza situatia, chiar daca renovarile aprofundate promit reducerea costurilor pe termen lung.

Potrivit prof. dr. ing. Emilia-Cerna Mladin, prese­dinta Asociatiei Auditorilor Energetici pentru Cladiri din Romania (AAECR), standardele nZEB au adus transformari semnificative in industrie: de la utilizarea materialelor performante, la cresterea cererii pentru ventilare mecanica cu recuperare de caldura, pompe de caldura si solutii fotovoltaice. Au aparut noi specializari, servicii de consultanta energetica, testari precum "blower-door test" si simulari energetice integrate. In acelasi timp, costurile initiale au cres­cut, dar sunt compensate prin scaderea cheltuie­lilor de exploatare - cel putin teoretic, liberalizarea pietei energiei diminuand momentan avantajele financiare anticipate. Totusi, presiunea pe lantul de aprovizionare si deficitul de meserii specializate raman probleme acute, la fel ca adaptarea lenta a administratiei publice la noile cerinte tehnice.

Romania a transpus directivele europene privind nZEB prin Legile 372/2005 si 101/2020, completate de actualizari tehnice succesive, inclusiv metodologia MC 001/2022. Standardele prevad, printre altele, cel putin 30% energie regenerabila produsa local. Cu toate acestea, implementarea reala ramane inconsistenta. "Pe foaie, cerintele nZEB sunt prevazute in proiecte. In realitate, aplicarea lor nu este verificata", spune Mihai Moia, care avertizeaza ca fara sprijin institutional si stimulente clare, Romania risca sa rateze obiectivele de eficienta energetica asumate la nivel european.

Expertii subliniaza ca succesul tranzitiei catre cladiri eficiente energetic depinde de trei piloni principali: profesionalizarea fortei de munca pe intreg lantul constructiilor, implementarea unui sistem robust de verificare si control si promovarea unor programe sustenabile de sprijin financiar si informare pentru populatie. Pana atunci, piata privata ramane principalul motor al schimbarii, iar conformarea reala la standardele nZEB depinde in mare masura de responsabilitatea dezvoltatorilor - si, adesea, de presiunea economica asupra consumatorilor finali.

Piata materialelor si tehnologiilor destinate construc­tiilor eficiente energetic din Romania este intr-o etapa de tranzitie rapida, cu o oferta in crestere si preturi tot mai accesibile, insa lipsa unui control riguros al calitatii si deficitul de forta de munca specializata franeaza adoptarea pe scara larga. Aceasta este concluzia desprinsa din opiniile reprezentantilor industriei, exprimate in contextul discutiilor privind dezvoltarea sectorului nZEB. Mihai Moia, directorul executiv al ROENEF, subliniaza ca piata locala este polarizata intre companii serioase si furnizori care profita de lipsa unor mecanisme ferme de control. "Piata constructiilor este afectata de existenta unor produse neconforme, carora li se permite comercializarea si a caror calitate indoielnica afecteaza negativ atingerea standardelor de performanta energetica", avertizeaza Mihai Moia. Totusi, specialistul subliniaza ca proiectele de renovare aprofundata devin tot mai fezabile, in conditiile unor beneficii clare si al sprijinului financiar din partea statului sau prin programe de creditare avantajoase.

O perspectiva similara are si prof. dr. ing. Emilia-Cerna Mladin, care sustine ca materialele conforme cerintelor nZEB sunt disponibile, iar cererea este in crestere, insa costurile raman un obstacol semnificativ. "Este greu sa argumentezi cu costuri reduse pentru durata de utilizare a cladirii in conditiile in care cresc continuu tarifele la energia electrica si reducerile promise in facturi nu se concretizeaza", puncteaza Emilia Mladin. Specialista considera ca piata nu este inca matura si ca executia si proiectarea optima joaca un rol decisiv in eficienta investitiilor. Optimist, dar realist, este si Marius Soflete, inginer specializat in case pasive: "Piata romaneasca ofera astazi toate solutiile necesare pentru realizarea de cladiri nZEB", iar evolutia tehnologiilor a adus scaderi considerabile de pret. Marius Soflete aminteste ca sistemele de ventilatie cu recuperare de caldura au ajuns sa coste de zece ori mai putin in ultimii ani. Cu toate acestea, provocarea majora ramane deficitul de meseriasi calificati: "Manopera ajunge sa coste mai mult decat materialele, mai ales din cauza erorilor de montaj". In ansamblu, piata pentru solutii nZEB din Romania avanseaza accelerat, dar ramane dependenta de consolidarea cadrului de reglementare, profesionalizarea executiei si extinderea programelor de sprijin financiar. Daca aceste conditii sunt indeplinite, specialistii estimeaza ca accesibilitatea si adoptarea tehnologiilor verzi vor continua sa creasca, transformand treptat standardele nZEB din optiune premium intr-o norma a constructiilor moderne.

Romania risca sa rateze obiectivele europene privind eficienta energetica si decarbonizarea cladirilor daca autoritatile nu accelereaza si nu isi coordoneaza eforturile, mai avertizeaza reprezentanti ai industriei si ai mediului academic. Desi programe precum PNRR - Valul Renovarii, Casa Verde sau Fondul de Modernizare au oferit un impuls semnificativ in ultimii ani, efectele sunt inca insuficiente, iar ritmul renovarilor ramane lent. "Tintele nationale privind decarbonizarea cladirilor sunt extrem de ambitioase, iar majoritatea imobilelor din Romania se afla intr-o stare precara din punct de vedere energetic", subliniaza Mihai Moia, directorul executiv al ROENEF. Potrivit acestuia, autoritatile trebuie sa adopte strategii coerente, care sa includa finantarea gospodariilor - in special a celor vulnerabile -, facilitati fiscale pentru investitii in eficienta energetica, campanii de informare, formarea specialistilor implicati in renovari si mecanisme stricte de control al calitatii lucrarilor.

Si prof. dr. ing. Emilia-Cerna Mladin, presedinta AAECR, subliniaza necesitatea unei viziuni strategice pe termen lung si a trecerii de la programe fragmentate la un cadru unitar, corelat cu Planul National Integrat Energie Schimbari Climatice (PNIESC). Ea atrage atentia asupra problemelor recurente din piata: lipsa competentelor tehnice, control insuficient al calitatii si renovari partiale, care nu ating standardul nZEB. "Sunt necesare simplificarea accesului la finantare, digitalizarea procedurilor, proiecte integrate la nivel de comunitate si transparenta prin monitorizarea publica anuala a consumurilor si emisiilor. Eficienta energetica trebuie privita nu ca o obligatie administrativa, ci ca un instrument esential pentru calitatea locuirii si competitivitatea economica", a precizat presedinta AAECR.

La randul sau, expertul in constructii sustenabile, ing. Marius Soflete pledeaza pentru trecerea de la evaluarea pe baza documentelor la verificari tehnice reale: "Receptia cladirilor nZEB trebuie sa includa teste obligatorii de etanseitate, verificarea sistemelor si masurarea performantelor. Bonusurile trebuie acordate pentru rezultate masurabile, nu doar pentru echipamente cumparate". El sustine, totodata, crearea unui dosar digital al cladirii, bazat pe modele BIM, pentru o monitorizare transparenta pe tot ciclul de viata al constructiei.

Pe componenta de comunicare si formare, arh. Elena Stefanescu, fondatoarea Studio ae, subliniaza rolul educatiei publicului si al arhitectilor-sefi in promovarea bunelor practici: "Schimbarea reala vine prin exemple si ghiduri clare, nu doar prin sanctiuni. Beneficiarii trebuie ajutati sa inteleaga avantajele: facturi mai mici, sanatate in locuinte, durabilitate", subliniaza specialista.

In ceea ce priveste finantarea, Mihai Moia estimeaza ca Romania are o nevoie financiara pentru renovarea aprofundata de peste 20 miliarde euro, iar fondurile actuale acopera sub 20% din necesar. Aceasta situatie impune deblocarea rapida a programelor existente si lansarea celor noi, inclusiv prin Fondul Social pentru Clima, pentru a evita blocajele si intarzierile in tranzitia energetica.

In contextul noilor obligatii impuse de Directiva europeana privind performanta energetica a cladirilor (EPBD), ce trebuie transpusa pana in 2026, mesajul specialistilor este clar: fara politici integrate, finantare predictibila, control riguros si educare publica, Romania risca sa se indeparteze de obiectivele europene si sa suporte costuri economice si sociale ridicate pe termen lung.

In ansamblu, tranzitia Romaniei catre standardul nZEB avanseaza lent si incomplet, in ciuda presiunilor europene si a finantarilor prin PNRR. Specialistii din domeniu atrag atentia ca decalajul dintre cerintele legale si realitatea din santiere ramane semnificativ, iar respectarea normelor este adesea superficiala. "Performanta reala este sub exigentele impuse de legislatie, atat pentru cladiri noi, cat si pentru renovari", spune prof. dr. ing. Emilia-Cerna Mladin. Potrivit acesteia, principalele probleme apar pe lantul proiectare - executie - exploatare, unde "echipele de proiectare sunt obisnuite cu modele vechi de abordare", iar nivelul de calificare in executie este insuficient. Mai mult, utilizatorii nu sunt suficient responsabilizati in privinta economiei de energie, contribuind la pierderea performantei energetice in exploatare. O alta problema majora vizeaza aprobarea proiectelor nZEB fara verificari riguroase: "Autoritatile locale emit autorizatii si pentru proiecte in care raportul de conformare indica neindeplinirea standardelor", afirma reprezentanta AAECR, subliniind necesitatea responsabilizarii auditorilor energetici si a consolidarii mecanismelor de control.

Pe de alta parte, arh. Elena Stefanescu, fondatoarea Studio ae, indica instabilitatea legislativa drept o bariera importanta: "In cinci ani au fost trei modificari si urmeaza alta in 2026". Ea atrage atentia si asupra lipsei unui control real in executie, dar si asupra faptului ca mecanismul de verificare prevazut de Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC) nu functioneaza eficient. In opinia sa, desi proiectele publice au inceput sa integreze cerintele nZEB, decalajul intre teorie si realitate ramane semnificativ, iar schimbarea dureaza.

In practica, diferenta dintre proiect si santier ramane marea provocare, puncteaza si ing. Marius Soflete: "Pe hartie multe proiecte sunt conforme, insa in teren detaliile se pierd: punti termice, lipsa etanseitatii, montaj defectuos al sistemelor". Testele de tip Blower Door sau verificarile instalatiilor sunt rareori efectuate, iar receptiile se bazeaza mai mult pe documente decat pe masuratori reale. In plus, auditarea energetica este inca neuniforma, cu evaluari realizate din birou, fara masuratori.

In ciuda progreselor aduse de finantarile europene, expertii considera ca accelerarea implementarii nZEB depinde de trei elemente-cheie: stabilitate legislativa, formare profesionala si controale riguroase in teren. Fara acestea, Romania risca sa ramana in urma in cursa pentru transformarea sectorului constructiilor intr-unul eficient energetic si sustenabil.

Interesul pentru cladirile pasive in Romania a trecut, in ultimii ani, de la stadiul de curiozitate tehnica la o directie solida de dezvoltare in constructii sustenabile. Daca in 2016 existau doar cateva proiecte experimentale, astazi Romania numara 35 de cladiri certificate Passivhaus, cu o suprafata utila cumulata de peste 8.500 mp, majoritatea locuinte, dar si doua proiecte nerezidentiale si doua renovari cu standard EnerPHit. In plus, peste 80 de cladiri sunt in prezent in proces de proiectare sau executie, inscrise pentru verificare si certificare.

"Evolutia este una naturala, constanta si sanatoasa. Atat complexitatea, cat si scara proiectelor sunt in crestere", explica arhitectul Dragos Arnautu, specialist in domeniul caselor pasive si membru al Passivhaus Institut (PHI) Darmstadt. El subliniaza ca pe langa proiectele certificate exista si multe altele realizate dupa aceleasi principii, dar fara certificare oficiala, ceea ce confirma maturizarea pietei.

Potrivit arh. Dragos Arnautu, diferenta majora dintre o cladire eficienta energetic si una pasiva este rigurozitatea procesului. O cladire pasiva certificata presupune proiectare integrata verificata stiintific, calcul energetic detaliat si validare prin teste pe santier, in timp ce o cladire eficienta energetic poate combina masuri disparate - izolatie mai buna, ferestre performante - fara a garanta confort si consum redus. In plus, succesul unei cladiri pasive depinde de colaborarea stransa dintre arhitect, inginer, constructor si consultant. "Performanta se proiecteaza, nu se cumpara", avertizeaza arh. Dragos Arnautu. Cele mai frecvente probleme apar din detalii aparent minore: etanseitate deficitara, montaj incorect al ferestrelor, intreruperi in stratul termoizolant. Aceste detalii fac diferenta dintre o cladire cu adevarat performanta si una doar "corecta".

In prezent, peste 150 de proiectanti si consultanti certificati, 120 de mesteri calificati si trei certificatori activi formeaza reteaua nationala dedicata constructiilor pasive. Organizatii precum URBAN INCERC, Ordinul Arhitectilor din Romania, PHAR si platforma Soflete Online contribuie la formarea continua si diseminarea informatiilor. "Cladirile pasive nu mai sunt exceptii, ci tot mai des exemple de bune practici", concluzioneaza arh. Dragos Arnautu.

Pe masura ce tot mai multe proiecte devin vizibile si experienta profesionala se acumuleaza, specialistii estimeaza o adoptie din ce in ce mai fireasca a standardului Passivhaus in constructiile noi si in renovari majore. Romania pare pregatita sa continue drumul spre eficienta energetica reala, acolo unde performanta nu este promisiune, ci dovada masurabila - in beneficiul mediului, al economiei si, mai ales, al celor care locuiesc in aceste cladiri.

***

Analiza pietei de produse pentru cladiri nZEB reprezinta una dintre temele centrale ale editiei Octombrie 2025 a revistei Agenda Constructiilor. Pe langa datele introductive ce prezinta situatia actuala in domeniul cladirilor nZEB, analiza mai include date despre legislatia in vigoare si cele mai recente reglementari, dar si despre tendintele de eludare a legii prezente pe unele santiere, provocarile legate de costurile initiale mari de investitie, nevoia de educare a pietei in directia sustenabilitatii, dar si oportunitatile generate de acest sector pentru industria de constructii. De asemenea, analiza integreaza si opiniile reprezentantilor pietei nZEB care au contribuit la realizarea studiului cuprinzator, respectiv:

• Mihai Moia, directorul executiv al ROENEF;

• Cristina Cuceu, director general, Cubicon Invest;

• Prof. dr. ing. Emilia-Cerna Mladin, presedinta Asociatiei Auditorilor Energetici pentru Cladiri din Romania (AAECR);

• Dragos Arnautu, membru al Passivhaus Institut (PHI) Darmstadt;

• Arh. Norana Petre, fondatoarea Atelier 1 Case Pasive;

• Marius Soflete, inginer specializat in Case Pasive, fondatorul brandului Soflete.ro si co-fondator al biroului de proiectare Inginerie Creativa;

• Arh. Elena Stefanescu, fondatoarea Studio ae;

• Cristina Pitesteanu, Marketing Manager DVI Production - FORTEM;

• Alexandru Oancea, Marketing & Market Development Manager VEKA Romania.

Analiza este disponibila GRATUIT pentru abonatii revistelor Agenda Constructiilor & Fereastra.