Regiunea Europei Centrale si de Est (denumita in continuare ECE) se confrunta cu provocari semnificative in atingerea obiectivelor de eficienta energetica a cladirilor, care au fost stabilite de Uniunea Europeana, dupa cum arata un raport recent al EPG (Energy Policy Group). In pofida eforturilor considerabile de renovare a fondului de cladiri din regiune, rezultatele raman limitate, iar proiectele de renovare au adesea performante sub asteptari. Avand in vedere contributia mediului construit de aproape 40% din emisiile UE si dependenta continua de combustibilii fosili a tarilor ECE, imbunatatirea eficientei energetice a cladirilor prin renovare constituie o actiune esentiala pentru atingerea obiectivelor in materie de clima. Directiva EPBD stabileste un cadru pentru cresterea performantei energetice a cladirilor, inclusiv metodologii de calcul standardizate, cerinte minime de renovare si certificate de performanta energetica. In concordanta cu Green Deal, planul "Renovation Wave" vizeaza dublarea ratei de renovare energetica pana in 2030, reprezentand un pas esential catre atingerea obiectivelor de decarbonizare ale UE pana in 2050. 

 

Cea mai recenta forma a Directivei, adoptata in 2024, ridica stacheta eficientei energetice a cladirilor, prin standarde si obiective deosebit de ambitioase pentru cladirile publice. Avand in vedere tintele UE in materie de eficienta energetica, tarile ECE se confrunta cu provocari unice, constituite inclusiv un stoc imbatranit de cladiri, dependenta de combustibilii fosili si standarde de izolare inadecvate. Eforturile de decarbonizare sunt inconsecvente in intreaga regiune, depinzand adesea de initiative guvernamentale si de niveluri diferite de actiune in domeniul climei, iar ratele de renovare reflecta un ritm lent de actiune in domeniul protectiei climatice. In special lipsa monitorizarii impactului real al renovarilor implementate duce la potentiale intarzieri in atingerea obiectivelor propuse si la o utilizare ineficienta a fondurilor publice. Pentru a depasi aceste probleme, a atinge valorile propuse de eficienta energetica si a-si transforma stocul de cladiri, regiunea ECE trebuie sa invete din experientele anterioare si din cele mai bune practici, consolidand in acelasi timp cadrele de punere in aplicare pentru renovarea cladirilor. In acest sens, proiectul OUR-CEE (Overcoming Underperforming Renovations in Central and Eastern Europe) isi propune sa evidentieze decalajul dintre performanta energetica planificata si cea reala in cladirile publice renovate si sa recomande strategii-cheie pentru atenuarea sub-performantei. Scopul principal este de a identifica principalele bariere din calea renovarilor de cladiri in regiunea ECE. Documentul propune o analiza aprofundata a situatiei stocului de cladiri in patru tari din ECE (Bulgaria, Croatia, Polonia si Romania), evidentiaza provocarile comune si ofera recomandari pentru promovarea reformelor politice, imbunatatirea instrumentelor financiare si solutii inovatoare pentru accelerarea renovarilor durabile si eficiente din punct de vedere energetic. Prin punerea in aplicare a acestor strategii, regiunea ECE ar putea face pasi importanti pentru a depasi problema renovarilor neperformante, progresand astfel in atingerea obiectivelor sale climatice si maximizand, in acelasi timp, beneficiile conexe, precum dezvoltarea socio-economica si sanatatea publica.

 

Se estimeaza ca in Europa, aproape toate cladirile actuale vor fi inca functionale in 2050 si de aceea renovarea energetica este esentiala pentru tranzitia catre un nivel "net zero". O performanta mai buna este in general legata de cladirile noi, construite in conformitate cu standarde mai ridicate de eficienta, insa, in majoritatea tarilor comunitare, jumatate din stocul de locuinte a fost construit inainte de 1970, iar acestea prezinta au niveluri scazute de performanta energetica. De asemenea, studii recente arata ca 75% din cladirile realizate inainte de 1990 se incadreaza in clasele energetice inferioare, ceea ce inseamna ca au un potential mare de imbunatatire si necesita modernizari semnificative pentru a indeplini standardele actuale de eficienta energetica. Cu toate acestea, ratele actuale de renovare (cuprinse intre 0,4% si 1,2%, in functie de tara) sunt prea scazute pentru a exploata pe deplin acest potential. Aceste niveluri trebuie sa se tripleze, la nivel agregat, pentru ca sectorul constructiilor sa atinga obiectivele ridicate de eficienta energetica pana in 2050.

EPBD subliniaza rolul sectorului public din fiecare stat membru in stabilirea unor obiective mai ambitioase pentru cladirile ocupate de autoritatile publice, in incercarea de a lansa fondul de cladiri publice in fruntea proceselor de reabilitare. Tranzactia verde europeana se concentreaza pe promovarea eficientei energetice in fondul de cladiri al UE, strategia "Renovation Wave for Europe" vizand dublarea ratei anuale de renovare energetica a UE pana in 2030. Ca parte a ambitiosului pachet Fit-for-55 al UE, care operationalizeaza Green Deal, reformarea din 2021 a Directivei a consolidat aceste cerinte si a introdus altele noi, cum ar fi metodologia optima din punctul de vedere al costurilor, standardele minime de performanta energetica (MEP), cerintele pentru cladirile cu consum de energie aproape zero (NZEB), exigentele tehnice cu privire la sisteme, certificatele de performanta energetica (EPC) etc. De reamintit faptul ca, incepand cu 2021, in majoritatea tarilor UE, toate cladirile noi, precum si renovarile majore trebuie sa indeplineasca standardele NZEB. De altfel, toate eforturile legislative vizeaza realizarea unui stoc de cladiri cu emisii zero in Europa pana in 2050. EPBD nu sugereaza o abordare uniforma, permitand statelor membre sa isi adapteze politicile in functie de circumstantele lor specifice. Cu toate acestea, la nivel national, tarile din UE sunt mandatate sa adopte strategii de renovare pe termen lung care sunt puse in aplicare la nivel central, dar si local. 

 

Proiectul OUR-CEE se concentreaza pe identificarea si reducerea decalajului dintre performanta energetica planificata si cea obtinuta in cladirile din ECE, cu un accent deosebit pe renovarile neperformante. Deficitul este adesea rezultatul unor provocari numeroase si complexe care apar in timpul procesului de reabilitare, inclusiv lipsa monitorizarii, cadrele de reglementare inconsecvente, barierele financiare si dificultatile in colectarea datelor detaliate privind energia din cladiri. Aceste provocari creeaza un decalaj intre performanta energetica asteptata si cea reala. Desi s-au inregistrat progrese treptate, cu emisii mai scazute datorita politicilor UE si unei mai mari integrari a energiei regenerabile, ratele de renovare din ECE raman scazute, in medie de aproximativ 1% in fiecare an. In general, majoritatea tarilor ECE au un consum de energie mai ridicat al cladirilor lor, comparativ cu media UE, cu exceptia Romaniei si Bulgariei (13.258 kWh/ apartament, respectiv 10.700 kWh/ apartament in 2021, fata de media europeana de 15.584 kWh/ apartament). Raportat la unitatea de suprafata, majoritatea statelor analizate au un consum mai mare de energie primara in cladirile rezidentiale si publice deopotriva (peste 200 kWh/mp) fata de statele occidentale, precum Germania si Austria (sub 200 kWh/mp). Statisticile privind consumul de energie pe locuinta releva variatii semnificative intre tarile din regiunea ECE, subliniind importanta initiativelor orientate spre economisirea energiei. Datele evidentiaza importanta programelor de renovare specifice, in special in tarile in curs de dezvoltare rapida, cu o dependenta mai mare de combustibilii fosili. In pofida unei reduceri semnificative a consumului de carbune si petrol in alte sectoare, sectorul cladirilor din ECE a inregistrat o scadere mai lenta a dependentei de combustibilii fosili, cu o reducere de 35% in ultimul deceniu. Utilizarea preponderenta a gazelor naturale pentru incalzirea locuintelor evidentiaza o provocare critica. In regiunea respectiva, a avut loc un boom al constructiilor intre sfarsitul anilor 1940 si inceputul anilor 1990, in timpul regimului comunist. In Bulgaria, Croatia, Polonia si Romania, peste 40% din fondul de cladiri a fost construit in a doua jumatate a secolului trecut. Marile ansambluri de locuinte constituie o componenta semnificativa, aproape emblematica, a fondului arhitectural al Europei de Est. Aceste blocuri mari de apartamente, realizate in principal cu prefabricate din beton, prezinta calitati si probleme similare, fiind subiectul dezbaterilor privind politica energetica. Anii 1970 si 1980 au reprezentat apogeul tehnologiei de constructie industrializata, aceasta fiind abordarea de constructie preferata. Tehnologia a fost inventata in Europa de Vest si a fost utilizata pe scara larga in Danemarca, Anglia, Franta si alte tari inainte ca URSS sa obtina drepturile de utilizare a acesteia si sa-si dezvolte propriile sisteme. Multe dintre cladirile respective sunt ineficiente din punct de vedere energetic din cauza sistemelor invechite de incalzire si racire, a izolatiei slabe, a materialelor de constructie de calitate scazuta si a intretinerii insuficiente. In comparatie cu Europa de Vest, fondul de cladiri din ECE necesita adesea transformari ample pentru a tine pasul si a indeplini standardele moderne de eficienta energetica, deoarece multe dintre acestea au fost concepute pentru a fi structuri de apartamente multifamiliale. In plus, exista o mare discrepanta intre mediul urban si cel rural, acesta din urma fiind dominat de case individuale, care sunt de obicei mai putin eficiente din punct de vedere energetic.

 

Implementarea renovarii profunde este impiedicata de mai multe bariere administrative si de reglementare, cea mai proeminenta fiind lipsa capacitatii institutiilor publice de a pune in aplicare masuri de remediere pentru fondul de cladiri ineficiente pe care il detin. Timp de mai multi ani, cadrul de reglementare pentru cladiri din tarile ECE a fost caracterizat de o lipsa de ambitie in ceea ce priveste eficienta energetica. In Bulgaria, chiar si dupa ce clasele energetice au fost introduse initial in legislatia nationala in 2009, clasa energetica C a fost considerata adecvata pentru renovarea cladirilor pana la sfarsitul anului 2022. Autoritatile locale, care joaca un rol vital in renovarea cladirilor publice, se confrunta adesea cu constrangeri de resurse si cu o lipsa de cunostinte tehnice privind renovarile complexe, in special pentru cladirile mai vechi si ineficiente din punct de vedere energetic. De asemenea, in tarile ECE exista cunostinte limitate referitoare la modul in care masurile de renovare contribuie la economisirea energiei si, invers, la prevalenta "renovarilor neperformante". In Romania, Planul National Integrat in Domeniul Energiei si Schimbarilor Climatice (PNIESC) constituie o componenta-cheie a legislatiei energetice. Documentul este in curs de actualizare, dupa cum prevad reglementarile UE la fiecare cinci ani. Autoritatile nu au prezentat inca planul revizuit, care trebuia finalizat pana la jumatatea anului 2024. Aceasta actualizare este considerata esentiala, deoarece urmareste sa remedieze deficientele existente si sa se alinieze la obiectivele Green Deal, in special in ceea ce priveste promovarea unui parc de cladiri eficiente si decarbonizate pana in 2050. PNRR este o strategie cuprinzatoare pentru redresare, axata pe reforme si investitii. Componenta 5 - Valul renovarii vizeaza cresterea numarului de renovari pentru cladirile publice, sporirea eficientei energetice si reducerea dependentei de combustibilii fosili. PNRR-ul Romaniei are a doua cea mai mare pondere a investitiilor legate de energie, dupa mobilitatea durabila. In ceea ce priveste Strategia de Renovare pe Termen Lung (SRTL), aceasta are ca tinta principala reabilitarea a 26% din stocul total de cladiri pana in 2030, realizarea de economii de energie de 0,05 Mtep (milioane tone echivalent petrol) si reducerea emisiilor de CO2 cu 0,25 Mtep. SRTL 2020 este implementata lent, cu multiple masuri propuse, cum ar fi aprobarea metodologiei de calcul al performantei energetice si dezvoltarea bazei de date privind fondul de cladiri. Cea mai recenta evaluare a planurilor nationale pentru energie si clima (NECP) a Comisiei Europene evidentiaza necesitatea de a imbunatati obiectivele de renovare, vizand o rata de 3-4% pentru obiectivele nationale de eficienta energetica si de decarbonizare. SRTL vizeaza, printre altele, abordarea riscului seismic si promovarea eficientei energetice in cladirile publice prin cerinte obligatorii si o metodologie pentru calcularea performantei energetice. Pasaportul pentru renovarea cladirilor (PRC) va fi inclus in suportul tehnic si procedural pentru documentatia de proiect si accesul la finantare. Propunerea NECP sugereaza un cadru de reglementare pentru societatile de servicii energetice (ESCO) si un cadru institutional pentru mecanismele financiare, inclusiv o institutie nationala sau regionala care sa fie responsabila pentru mobilizarea resurselor financiare, gestionarea fluxurilor si identificarea nevoilor. Schemele de finantare sunt oferite pentru diferite tipuri de cladiri, inclusiv cladiri publice si comerciale. Propunerea abordeaza, de asemenea, dilemele legate de stimulente in cazul renovarii cladirilor publice.

 

Actualmente, eforturile Romaniei de imbunatatire a performantei energetica a cladirilor se confrunta cu obstacole precum discrepantele in materie de politici, finantare si guvernanta, precum si cu lipsa unor date exacte privind stocul de imobile. Aceste elemente, combinate cu dificultatea de a corela intentiile nationale cu progresele reale si de a adera la directivele UE, limiteaza capacitatea sectorului de renovare de a atinge obiectivele de economisire a energiei si de reducere a GES. 

Un studiu realizat de MDLPA privind obtinerea certificarii NZEB in cadrul renovarilor in materie de eficienta energetica in Romania a concluzionat ca rezultatele reale nu corespund intotdeauna calculelor de performanta energetica. SRTL din Romania propune trei pachete de renovare optime din punct de vedere al costurilor pentru patru tipuri de cladiri, ultimele doua dintre acestea fiind considerate renovari profunde si asigurand o reducere cu peste 60% a consumului de energie. Se poate afirma ca, prin punerea in aplicare a unor strategii coerente, nu numai ca se va ajunge la imbunatatirea performantei reabilitarii cladirilor publice, dar se va asigura atingerea obiectivelor generale de eficienta energetica si durabilitate. Prin eforturi sustinute si investitii strategice, Romania, ca si celelalte state din Europa Centrala si de Est, poate realiza progrese substantiale in sectoarele lor de constructii, promovand in cele din urma un viitor mai eficient din punct de vedere energetic.