Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)

Piața de energie din România traversează o etapă în care presiunea investițională, integrarea accelerată a surselor regenerabile, dezvoltarea prosumatorilor și limitele infrastructurii de rețea modifică raportul dintre producție, consum, distribuție și reglementare. După perioada măsurilor excepționale de plafonare a prețurilor, sistemul energetic revine treptat la logica unei piețe concurențiale, dar într-un context tehnic mult mai complex, în care flexibilitatea, digitalizarea, stocarea și disciplina proiectelor de racordare devin elemente centrale. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) are, în acest cadru, rolul de a asigura echilibrul dintre funcționarea pieței, protecția consumatorilor, accesul la rețea și dezvoltarea investițiilor viabile. Mizele sunt cu atât mai importante pentru sectorul construcțiilor, al dezvoltărilor imobiliare și al proiectelor industriale, unde capacitatea energetică disponibilă trebuie integrată încă din fazele inițiale ale investiției. În acest context, George Sergiu Niculescu, președintele ANRE, oferă perspectiva instituțională asupra direcțiilor de reglementare, asupra rolului stocării și al digitalizării, precum și asupra condițiilor în care infrastructura energetică poate susține dezvoltarea economică în următorii ani.

- Cum evaluați evoluția pieței de energie din România în 2025 și care sunt principalele direcții de reglementare pe care ANRE le are în vedere pentru 2026?
- Anul 2025 a reprezentat, din perspectiva pieței cu amănuntul de energie electrică, o etapă de recalibrare, în care s-a făcut trecerea de la mecanismele excepționale de intervenție prin plafonarea prețurilor către funcționarea pieței pe principii concurențiale. Accentul a fost pus pe informarea corectă a consumatorilor și pe consolidarea instrumentelor care susțin participarea activă în piață. În linie cu această abordare, ANRE a urmărit creșterea transparenței, simplificarea relației contractuale și operaționale dintre consumator și furnizor, precum și consolidarea mecanismelor care permit compararea ofertelor și schimbarea rapidă a furnizorului. Evoluția pieței arată o revenire treptată la dinamica concurențială, în paralel cu evaluarea unor măsuri de protecție acolo unde contextul o impune. Pentru 2026, direcția este una clară: consolidarea unei piețe cu amănuntul de energie electrică funcționale, în care consumatorul rămâne bine informat, activ și protejat în ceea ce privește drepturile sale prevăzute în reglementările ANRE. Reglementările vor continua să urmărească creșterea gradului de transparență, eficientizarea interacțiunii cu clienții finali și adaptarea cadrului la noile realități din sistem, obiectivul rămânând acela de a asigura un echilibru solid între funcționarea pieței concurențiale și protecția consumatorului. În sectorul angro de energie electrică, piețele administrate de cei doi operatori (OPCOM și BRM) au rămas relativ lichide. Spre exemplu, în cazul OPCOM, cantitățile contractate pe piețele de energie electrică totalizează aproximativ 35 TWh, iar pe Piața pentru Ziua Următoare volumul anual a ajuns la aproape 15,7 TWh, adică aproximativ 32% din consumul intern anual. Tot în 2025, modelul pieței s-a modificat prin integrarea granițelor României în licitațiile intrazilnice IDA (Intraday Auctions - licitații intrazilnice) și prin implementarea produselor de 15 minute în SDAC (Single Day-Ahead Coupling - Piața pentru ziua următoare cuplată), de la 1 octombrie 2025, ceea ce este esențial într-un sistem cu tot mai multe surse de energie solară și eoliană. Pentru 2026, direcțiile de reglementare care se conturează cel mai clar sunt consolidarea cadrului pentru flexibilitate, precum și implementarea coerentă a noilor drepturi introduse pentru autoconsum, stocare și comunități de energie. Această orientare rezultă atât din modificările legislative adoptate la finalul anului 2025, având ca efect implicit modificarea cadrului legislativ secundar, cât și din proiectele de reglementare puse deja în consultare.

- În contextul accelerării investițiilor în regenerabile și al creșterii numărului de prosumatori, ce măsuri pregătește ANRE pentru a asigura stabilitatea și echilibrul Sistemului Energetic Național?
- Problema majoră nu este dacă se pot instala noi capacități, ci, mai degrabă, provocarea rămâne integrarea acestora în condiții de siguranță și eficiență economică. Datele comunicate public la începutul anului 2026 arată că, la 31 decembrie 2025, România ajunsese la aproximativ 294.000 de prosumatori, cu circa 3.400 MW instalați, iar ritmul de adoptare a bateriilor la prosumatori a crescut puternic. Măsurile pe care ANRE le pregătește sau pe care le va accelera în 2026 sunt, în esență, stimularea flexibilității consumului și a agregării, delimitarea mai clară a responsabilităților privind dezechilibrele și extinderea utilizării măsurării inteligente. Un bun exemplu îl constituie faptul că Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei a propus recent modificarea Regulamentului de racordare la rețelele electrice, prin majorarea semnificativă a garanțiilor financiare pe care investitorii în capacități noi de producție de energie trebuie să le constituie pentru obținerea avizului tehnic de racordare (ATR). Proiectul de ordin a fost publicat în transparență decizională și prevede creșterea garanției de la 5% la 20% din valoarea tarifului de racordare pentru proiectele de producere sau de consum și producere cu puteri aprobate pentru evacuare mai mari de 1 MW. Măsura este necesară pentru a descuraja proiectele speculative și pentru a elibera capacitate în rețele pentru investițiile cu șanse reale de implementare. Totodată, precizăm că, în contextul accelerării investițiilor în surse regenerabile și al creșterii numărului de prosumatori, stabilitatea Sistemului Energetic Național depinde în mod esențial de stimularea, la nivel guvernamental, a investițiilor în capacități de stocare a energiei în baterii, prin scheme de sprijin, facilități fiscale și programe dedicate care să accelereze dezvoltarea acestor tehnologii critice pentru echilibrarea sistemului.

- Capacitatea rețelelor de distribuție este tot mai des invocată ca factor limitativ pentru noile proiecte imobiliare și industriale. Ce soluții de reglementare și investiții sunt necesare pentru modernizarea infrastructurii energetice?
- Pentru evitarea blocajelor generate de capacitatea limitată a rețelelor de distribuție și pentru asigurarea condițiilor de dezvoltare a noilor proiecte rezidențiale și industriale, recomandăm ca acestea să fie proiectate drept capacități energetice integrate, eficiente, incluzând producție locală din surse regenerabile, respectiv fotovoltaice, sisteme de stocare, precum și infrastructură de încărcare pentru vehicule electrice, cu atât mai mult cu cât cadrul de reglementare a fost dezvoltat și adaptat în mod continuu în ultimii ani pentru încurajarea și dezvoltarea unor astfel de soluții. Aceste soluții au impact pozitiv din punct de vedere tehnic și economic, atât pentru cei care le adoptă, cât și pentru toți utilizatorii rețelei, deoarece asigură optimizarea consumului de energie electrică, reduc supraîncărcarea rețelei și, totodată, constituie o alternativă la lucrările de investiții în consolidarea rețelei, cu costuri semnificative reflectate, în final, în prețul energiei.

- Ce rol au soluțiile de stocare BESS în arhitectura energetică a României și ce ajustări normative ar putea stimula dezvoltarea acestui segment?
- Rolul soluțiilor de stocare BESS (Battery Energy Storage Systems - sisteme de stocare a energiei în baterii) nu mai este unul auxiliar, ci a devenit structural. Într-un sistem în care producția fotovoltaică avansează mai rapid decât ritmul de absorbție al rețelei și al consumului flexibil, stocarea este mecanismul care creează un echilibru între perioadele de excedent și zona de vârf de consum. Din punct de vedere normativ, România a făcut doi pași importanți. Primul este clarificarea statutului juridic și economic al stocării în Legea nr. 123/2012, inclusiv consacrarea dreptului clienților activi care dețin stocare de a nu suporta taxe duble și tarife de rețea pentru energia stocată rămasă în spațiile lor sau folosită la servicii de flexibilitate, respectiv exceptarea operatorilor instalațiilor de stocare de la plata unor componente precum tariful de transport pe extragere, anumite tarife de distribuție, contribuția pentru certificate verzi și contribuția pentru cogenerare. Al doilea pas este existența unui cadru tehnic și de autorizare distinct pentru stocare, inclusiv norma tehnică de racordare.

- În ce măsură cadrul actual de reglementare susține dezvoltarea proiectelor integrate - producție, stocare și consum - în parcuri industriale, logistice sau ansambluri rezidențiale de mari dimensiuni?
- Cadrul de reglementare în vigoare este adaptat pentru susținerea și dezvoltarea proiectelor integrate de producție, stocare și consum, inclusiv în zonele industriale, comerciale, în ansamblurile de blocuri de locuințe și în cele de locuințe individuale. Referitor la proiectele rezidențiale, este în curs de elaborare cadrul de reglementare pentru dezvoltarea comunităților de energie din surse regenerabile. Cu toate acestea, este necesară continuarea îmbunătățirii cadrului de reglementare. O măsură care urmează să fie adoptată după modificarea legislației primare este introducerea acordurilor de racordare flexibilă, o soluție eficientă pentru facilitarea accesului la rețea în condiții de capacitate limitată, permițând racordarea consumatorilor și producătorilor cu acceptarea unor restricții sau condiționări în funcționare.

- Care este stadiul digitalizării rețelelor și al contorizării inteligente și ce obiective concrete există pentru perioada 2026-2028?
- Digitalizarea sistemului energetic reprezintă una dintre direcțiile strategice majore ale politicilor energetice europene și naționale, fiind esențială pentru realizarea obiectivelor de decarbonizare, creșterea eficienței energetice, flexibilitate și integrare accelerată a surselor regenerabile. În contextul implementării inițiativelor europene precum European Green Deal (Pactul verde european) și al procesului mai amplu de digitalizare a infrastructurilor critice la nivelul Uniunii Europene, sectorul energetic trece printr-o transformare profundă, caracterizată de tranziția de la un model centralizat de producție și distribuție a energiei la unul din ce în ce mai descentralizat, flexibil și digitalizat. În acest nou context, rețelele electrice devin infrastructuri inteligente, capabile să gestioneze fluxuri bidirecționale de energie și informație, să integreze producția de energie electrică din surse regenerabile și să permită participarea activă a consumatorilor la piața de energie. Contorizarea inteligentă reprezintă un element central al acestui proces, asigurând colectarea și transmiterea datelor de consum și producție în timp real, precum și integrarea acestora în sisteme informatice dedicate, care permit prelucrarea, analiza și utilizarea datelor în procesele operaționale și comerciale ale sistemului energetic.
Digitalizarea sistemului energetic este strâns legată de dezvoltarea rețelelor electrice inteligente, care utilizează tehnologii de automatizare, comunicații și platforme digitale pentru monitorizarea și controlul în timp real al rețelei. Prin monitorizarea în timp real a funcționării rețelelor și optimizarea fluxurilor de energie, tehnologiile digitale permit operatorilor de rețea să gestioneze mai eficient complexitatea sistemului și să mențină stabilitatea și continuitatea alimentării. Astfel, digitalizarea contribuie la creșterea rezilienței infrastructurii energetice și la consolidarea securității energetice. În acest context, cadrul de reglementare are un rol esențial în orientarea investițiilor către adoptarea tehnologiilor digitale de către operatorii de rețea, prin implementarea unor mecanisme care stimulează investițiile în tehnologii inteligente. Astfel, cadrul de reglementare în vigoare încurajează investițiile în rețelele electrice și, în special, pe cele privind digitalizarea rețelelor prin trecerea la rețele inteligente, care promovează eficiența energetică și integrarea energiei electrice produse din surse regenerabile, inclusiv prin integrarea unităților de stocare și a serviciilor de flexibilitate.

- Ce rol au reglementările ANRE și investițiile operatorilor în accelerarea digitalizării?
- Metodologiile de stabilire a tarifelor de transport și de distribuție prevăd acordarea de stimulente operatorilor de transport și de distribuție pentru realizarea de investiții care constau în modernizarea și dezvoltarea rețelelor electrice. Este de menționat în mod specific Metodologia privind stabilirea indicatorilor de performanță în legătură cu dezvoltarea unei rețele electrice inteligente, care să promoveze eficiența energetică și integrarea energiei electrice produse din surse regenerabile, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 59/2025, reglementare care creează cadrul pentru monitorizarea și evaluarea sistematică a progresului în dezvoltarea și implementarea tehnologiilor de tip smart grid (rețea inteligentă). Această metodologie definește indicatorii de performanță specifici, care permit cuantificarea nivelului de dezvoltare a infrastructurii inteligente și oferă operatorilor de rețea un instrument de analiză pentru ajustarea investițiilor și strategiilor de dezvoltare conform cerințelor tranziției energetice și ale digitalizării. Integrarea acestor indicatori în evaluarea performanței operatorilor constituie, totodată, un mecanism de stimulare a investițiilor în tehnologii digitale și soluții inteligente, contribuind la creșterea eficienței, flexibilității și securității rețelelor electrice. De asemenea, reglementarea prevede obligația operatorilor de rețea de a realiza analize privind necesarul de digitalizare și de a propune ținte specifice pentru indicatorii de digitalizare, acestea fiind ulterior aprobate de ANRE, ceea ce asigură o planificare fundamentată și coerentă a investițiilor.
În acest context, operatorii de rețea și-au prognozat investițiile pentru perioada a V-a de reglementare, respectiv 2025-2029, în domenii precum implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice (SMI), dezvoltarea tehnologiilor digitale și a comunicațiilor tehnologice, precum și consolidarea securității cibernetice. Din perspectiva stadiului implementării, se evidențiază faptul că, începând cu anul 2027, monitorizarea și evaluarea performanței în domeniul digitalizării se realizează anual, pe baza indicatorilor definiți, raportarea fiind obligatorie pentru operatorii de rețea, ceea ce permite o urmărire sistematică a progresului. Pentru perioada 2026-2028, obiectivele concrete vizează, în corelare cu cadrul de reglementare, creșterea gradului de implementare a SMI, dezvoltarea infrastructurilor automatizate și telecontrolate, precum și utilizarea extinsă a datelor pentru optimizarea operării rețelelor, în vederea îmbunătățirii indicatorilor de calitate, integrării surselor regenerabile și dezvoltării serviciilor de flexibilitate. Totodată, se prefigurează o extindere progresivă a proiectelor de contorizare inteligentă, atât în cadrul programelor aprobate, cât și prin inițiative ale operatorilor, în special în zonele în care analizele fundamentate indică oportunitatea acestor investiții. Implementarea acestor sisteme nu se limitează la instalarea echipamentelor, ci presupune dezvoltarea unor procese operaționale pentru valorificarea datelor generate și integrarea acestora în operarea rețelei. Prin monitorizarea progresului și evaluarea performanței în raport cu obiectivele de digitalizare, autoritatea de reglementare contribuie la orientarea investițiilor operatorilor către dezvoltarea infrastructurilor energetice inteligente și la alinierea acestora la cerințele tranziției energetice și la standardele europene privind eficiența și securitatea rețelelor electrice.

- Cum apreciați colaborarea dintre ANRE, investitori și autoritățile locale în procesul de autorizare și racordare a noilor capacități energetice? Sunt necesare simplificări suplimentare?
- Colaborarea dintre ANRE, investitori și autoritățile locale este un element esențial pentru accelerarea dezvoltării noilor capacități energetice, mai ales într-un context în care România traversează o etapă de investiții fără precedent în sectorul energetic. Din perspectiva noastră, această colaborare trebuie să se bazeze pe trei principii fundamentale: predictibilitate, responsabilitate și corelare instituțională. ANRE are obligația de a menține un cadru de reglementare clar și echilibrat, care să permită accesul nediscriminatoriu la rețea, dar și să protejeze eficiența utilizării infrastructurii existente. În același timp, investitorii trebuie să demonstreze că proiectele pe care le propun au un grad real de maturitate tehnică și financiară, iar autoritățile locale au un rol important în asigurarea unui parcurs administrativ coerent, în special în zona documentațiilor necesare autorizării.
În acest moment, la nivelul ANRE se află în derulare procesul de modificare și completare a cadrului de reglementare aplicabil racordării utilizatorilor la rețeaua electrică de interes public, prin actualizarea unor ordine ale președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei. Măsurile propuse au parcurs deja primele etape ale consultării publice, în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională, inclusiv o dezbatere publică la care au participat peste 100 de reprezentanți ai sectorului energetic, atât în format fizic, cât și online. În perioada următoare, observațiile formulate în cadrul acestui proces vor fi analizate și integrate, astfel încât proiectul de ordin să poată fi definitivat și supus ulterior aprobării în cadrul Comitetului de reglementare al ANRE. Analizele realizate la nivelul ANRE arată că o parte semnificativă dintre proiectele pentru care au fost emise avize tehnice de racordare nu au ajuns în etapa de implementare efectivă, ceea ce a generat blocaje importante prin rezervarea unor capacități de racordare care nu au fost valorificate. Din acest motiv, modificările propuse de ANRE urmăresc tocmai consolidarea disciplinei în procesul de racordare, prin creșterea garanției financiare și prin introducerea obligației de obținere a autorizației de înființare în termene clare, ca element suplimentar de validare a viabilității proiectelor. În ceea ce privește simplificările suplimentare, considerăm că acestea sunt necesare acolo unde pot reduce timpii administrativi fără a afecta rigoarea procesului. Simplificarea trebuie însă înțeleasă ca eficientizare, nu ca diminuare a criteriilor de selecție. Prioritatea este ca rețeaua să fie accesată de proiecte care au capacitatea reală de a fi finalizate și puse în funcțiune, pentru că doar astfel putem susține dezvoltarea sănătoasă a sistemului energetic și atingerea obiectivelor de securitate energetică și tranziție verde.

- Care sunt principalele riscuri și oportunități pentru piața de energie din România în următorii doi ani și ce mesaj transmiteți companiilor din construcții și real estate care își planifică investițiile în acest context?
- Piața cu amănuntul de energie electrică va continua să fie influențată de factori externi și de ritmul reformelor la nivel național, iar principala provocare rămâne gestionarea acestei tranziții într-un mod coerent și predictibil. Persistă riscuri legate de volatilitatea mediului regional, de presiunile asupra sistemului energetic și de capacitatea consumatorilor de a se adapta la o piață în care implicarea activă devine esențială. În același timp, menținerea unui cadru de reglementare stabil constituie una dintre principalele prerogative ale ANRE, scopul fiind deopotrivă acela de a consolida încrederea consumatorilor și a celorlalți participanți la piață în Autoritate, dar și de a asigura funcționarea eficientă a concurenței. Pe de altă parte, următorii ani oferă oportunitatea unei maturizări reale a pieței cu amănuntul. Creșterea gradului de digitalizare, dezvoltarea infrastructurii inteligente și integrarea noilor tipuri de participanți, precum prosumatorii, creează premisele pentru o piață mai dinamică și mai orientată către consumator. Rolul ANRE este de a susține această evoluție printr-un cadru de reglementare coerent, care încurajează concurența, responsabilitatea și transparența, menținând, în același timp, un nivel crescut de protecție pentru consumatorii finali. Totodată, pentru următorii doi ani, oportunitățile sunt reprezentate de investiții în producție la locul de consum, stocare și modele hibride, pentru că acestea răspund simultan la trei presiuni: volatilitatea prețului angro, nevoia de predictibilitate pentru consumatori și restricțiile de rețea. Deși Comisia Europeană a aprobat în 2026 schema de sprijin pentru stocare, iar piața va intra într-o etapă în care flexibilitatea și optimizarea consumului devin active economice, există, în același timp, și riscuri: costurile de echilibrare, volatilitatea mai pronunțată în orele cu producție solară ridicată, presiunea asupra rețelelor de distribuție și riscul ca unele proiecte să fie gândite exclusiv ca investiții imobiliare cu o componentă energetică adăugată târziu, nu ca infrastructură energetică integrată de la început.