Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS)

Accelerarea intervențiilor asupra clădirilor vulnerabile seismic rămâne una dintre prioritățile administrației Capitalei, într-un context în care proiectele presupun proceduri tehnice, administrative și financiare complexe. Pentru 2026, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) estimează deschiderea a șapte până la zece noi șantiere, în paralel cu lucrările și proiectele aflate deja în diferite etape de implementare. Instituția dispune de un buget de 220,88 milioane de lei, dintre care 198,40 milioane de lei sunt alocate investițiilor, și gestionează proiecte finanțate prin PNRR, Programul Național pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic și bugetul local. Portofoliul include imobile rezidențiale, clădiri publice și monumente reprezentative, iar pregătirea investițiilor implică expertizare, proiectare, avizare, relocarea proprietarilor și contractarea lucrărilor. În continuare, Răzvan Munteanu, directorul executiv al AMCCRS, prezintă stadiul programelor de consolidare și principalele dificultăți care influențează ritmul intervențiilor. 

- Care sunt prioritățile AMCCRS în 2026 și care sunt cele mai mari proiecte aflate în implementare?
- Prioritatea AMCCRS rămâne accelerarea ritmului consolidărilor seismice și creșterea numărului de proiecte care trec din faza de pregătire în execuție. Pentru anul 2026 se estimează deschiderea a între șapte și zece noi șantiere de consolidare, pe lângă proiectele aflate deja în lucru sau în etape avansate de pregătire. Portofoliul vizează atât clădiri rezidențiale încadrate în clasa I de risc seismic, cât și clădiri publice și monumente reprezentative ale Capitalei, finanțate prin Programul Național pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (PNCCRS).
În prezent, imobilele la care se desfășoară lucrări de consolidare sau care se află în curs de recepție, finanțate din PNRR, sunt cele localizate pe str. Blănari nr. 14, str. Boteanu nr. 3A-3B, str. Dianei nr. 2, str. Mihai Vodă nr. 13 și str. Baltagului nr. 17, unde a fost efectuată recepția la finalizarea lucrărilor de consolidare. De asemenea, din PNCCRS sunt finanțate lucrările la clădirile din str. Pictor Ștefan Luchian nr. 12C, Bd. Carol I nr. 63, str. Lipscani nr. 18-20 (Pinacoteca), str. Dionisie Lupu nr. 55. Cu finanțare din bugetul local sunt în derulare lucrări la imobilele din str. Vânători nr. 17, str. Blănari nr. 2, str. Știrbei Vodă nr. 20, str. Biserica Enei nr. 20, str. Lipscani nr. 70, Calea Moșilor nr. 134-134A (Hanul Solacolu - în curs de recepție), str. Bărăției nr. 50 (în curs de recepție).
Printre proiectele aflate în diferite stadii de implementare se află obiective importante, precum blocul Rosenthal de pe Calea Victoriei nr. 22-24, blocul Patria din bd. Gheorghe Magheru nr. 12-14 și imobilele din str. Victor Eftimiu nr. 9, str. Pitar Moș nr. 29 și Calea Griviței nr. 7.
În paralel, continuă pregătirea documentațiilor tehnice, obținerea autorizațiilor de construire și semnarea contractelor de finanțare pentru alte investiții, astfel încât acestea să poată intra cât mai rapid în execuție. Progresul lucrărilor pe șantiere este urmărit permanent de responsabilii de obiectiv ai AMCCRS, indicatorul principal fiind respectarea graficului de execuție. 

- Cum este structurat bugetul AMCCRS pentru 2026?
- Bugetul AMCCRS pentru anul 2026 este în valoare de 220,9 milioane de lei și a fost aprobat în luna mai a acestui an. Din această sumă, 198,4 milioane de lei sunt alocate secțiunii de dezvoltare, respectiv investițiilor, iar 22,5 milioane de lei sunt destinate cheltuielilor de funcționare ale instituției. Finanțarea investițiilor este asigurată din mai multe surse. Astfel, 53,7 milioane de lei provin din bugetul local, 35,4 milioane de lei din fonduri PNRR, iar 96,4 milioane de lei din împrumutul contractat de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), utilizat pentru completarea finanțării proiectelor în care contribuția europeană nu acoperă integral costurile lucrărilor.
În plus, pentru acest an sunt aprobate peste 9 milioane de lei prin PNCCRS și 3,8 milioane de lei din fonduri nerambursabile obținute prin programul Horizon. Din bugetul de investiții, 1,45 milioane de lei sunt destinate realizării expertizelor tehnice, iar 5,5 milioane de lei elaborării documentațiilor de proiectare pentru noi obiective. Restul fondurilor sunt direcționate către plata lucrărilor de consolidare aflate în execuție și către pregătirea proiectelor care urmează să intre în șantier. 

- La ce obiective majore urmează să începeți lucrări noi, de consolidare?
- În perioada următoare sunt pregătite pentru începerea lucrărilor de execuție și alte proiecte importante, printre care imobilele din bd. Nicolae Bălcescu nr. 32-34 și Calea Victoriei nr. 101, corpurile A și B, unde începerea șantierelor depinde de finalizarea procesului de relocare a proprietarilor și de clarificarea unor aspecte tehnice. Totodată, blocul Patria se află în etapa obținerii autorizației de construire, iar blocul Rosenthal, din Calea Victoriei nr. 22-24, transferat din PNRR în PNCCRS, urmează să intre în etapa de finanțare și proiectare tehnică, existând perspective ca lucrările să înceapă până la sfârșitul anului sau la începutul anului următor. Un alt imobil important este situat în bd. Schitu Măgureanu nr. 1 (Teatrul Bulandra), pentru care a fost încheiată evaluarea ofertelor în cadrul procedurii de achiziție publică, iar după expirarea termenului pentru eventuale contestații urmează încheierea contractului de proiectare și execuție. 

- Ce stadiu are portofoliul celor 17 imobile finanțate inițial prin PNRR și ce concluzii ați desprins din implementarea proiectelor?
- Cele 17 proiecte finanțate prin PNRR au fost restructurate pe parcursul implementării, în contextul dificultăților de încadrare în calendarul impus de programul european. În prezent, cinci proiecte au rămas finanțate prin componenta de grant a PNRR, în timp ce celelalte 12 au fost transferate în PNCCRS, unde beneficiază de un mecanism de finanțare mai flexibil și mai bine adaptat specificului lucrărilor de consolidare. Dintre cele cinci proiecte rămase în PNRR, imobilul situat pe str. Baltagului nr. 17 a fost finalizat și recepționat, alte două urmează să fie recepționate, iar pentru celelalte două recepția va viza etapa de consolidare structurală. La jumătatea lunii iunie, gradul estimat de absorbție pentru aceste proiecte era de aproximativ 70% din fondurile europene alocate.
Experiența acumulată în aproape 4 ani de implementare a evidențiat faptul că proiectele de consolidare seismică au un grad ridicat de complexitate și presupun parcurgerea unor etape administrative și tehnice dificil de corelat cu termenele stricte impuse prin PNRR. Una dintre principalele provocări a fost durata necesară obținerii avizelor, în special în cazul clădirilor publice și al imobilelor de patrimoniu, unde documentațiile trebuie analizate în detaliu din perspectiva siguranței la incendiu, a soluțiilor structurale și a conservării elementelor arhitecturale valoroase. Procesul de avizare presupune, de regulă, numeroase clarificări și consultări între proiectanți și instituțiile avizatoare, ceea ce poate prelungi semnificativ perioada de pregătire a investițiilor.
O altă concluzie desprinsă din implementarea PNRR este că standardele de cost utilizate la momentul lansării programului s-au dovedit insuficiente pentru a acoperi valoarea reală a intervențiilor. Finanțarea a fost calculată pe baza unor costuri standard de aproximativ 700 euro/mp pentru clădirile rezidențiale și 900 euro/mp pentru clădirile publice, însă aceste valori nu acopereau toate lucrările prevăzute în autorizațiile de construire. În acest context, PNCCRS a adus un mecanism de finanțare mai adaptat realității din teren, prin acoperirea categoriilor de lucrări prevăzute în devizul general al investiției și prin eliminarea unor blocaje legislative care au îngreunat implementarea proiectelor în primii ani. 

- În ce etapă se află proiectele selectate prin PNCCRS și cum influențează acestea capacitatea administrativă a instituției?
- PNCCRS reprezintă în prezent principalul program de finanțare pentru imobilele gestionate de AMCCRS. Instituția are în prezent 77 de imobile eligibile. Până în prezent, 6 proiecte au ajuns la nivelul de maturitate necesar pentru încheierea contractelor de finanțare, având deja autorizațiile de construire și indicatorii tehnico-economici aprobați. În paralel, o parte dintre proiectele inițial finanțate prin PNRR au fost transferate în PNCCRS pentru a putea continua implementarea într-un cadru financiar mai flexibil. Pentru două dintre cele 12 proiecte transferate a fost deja emis ordinul de ministru pentru acordarea creditelor bugetare, iar celelalte se află în diferite etape de analiză în vederea semnării contractelor de finanțare. Gestionarea simultană a proiectelor finanțate prin PNCCRS, a celor aflate în etapa finală de implementare prin PNRR și a investițiilor susținute din bugetul local presupune o activitate administrativă complexă. Resursele instituției sunt concentrate atât asupra derulării lucrărilor aflate în execuție, cât și asupra etapelor pregătitoare, care includ realizarea expertizelor tehnice, elaborarea auditurilor energetice, întocmirea documentațiilor de proiectare, obținerea avizelor și autorizațiilor de construire, precum și gestionarea contractelor de proiectare și execuție. 

- Cum gestionați echilibrul dintre siguranța seismică, protejarea valorii arhitecturale și cerințele de autorizare?
- O parte importantă a proiectelor gestionate de AMCCRS vizează clădiri amplasate în zone protejate sau imobile cu valoare de patrimoniu, ceea ce face ca procesul de proiectare și avizare să fie semnificativ mai complex decât în cazul unei construcții obișnuite. În aceste situații, intervențiile trebuie să răspundă simultan cerințelor privind creșterea siguranței seismice, conservarea elementelor arhitecturale valoroase și respectarea tuturor condițiilor impuse prin procesul de autorizare. Documentațiile tehnice sunt elaborate în strânsă colaborare cu proiectanții și instituțiile implicate, iar procesul presupune numeroase întâlniri tehnice pentru clarificarea soluțiilor propuse. Complexitatea acestor proiecte explică și durata mai mare a etapelor de avizare. 

- Unde apar cele mai frecvente blocaje și ce soluții aplicați pentru reducerea duratei proiectelor?
- Implementarea proiectelor de consolidare seismică presupune parcurgerea unor etape tehnice și administrative complexe, iar principalele întârzieri apar, în funcție de specificul fiecărui imobil, în elaborarea documentațiilor tehnice, în procesul de avizare, în relocarea temporară a proprietarilor și în obținerea acordurilor necesare pentru începerea lucrărilor. Una dintre cele mai importante provocări este reprezentată de durata procesului de avizare. Proiectele de consolidare, în special cele care vizează clădiri publice, monumente istorice sau imobile aflate în zone protejate, presupun documentații complexe, care trebuie analizate din mai multe perspective: siguranță structurală, securitate la incendiu, conservarea elementelor arhitecturale și respectarea cerințelor specifice de autorizare. În acest context, obținerea avizelor necesită un proces de analiză și clarificare între proiectanți și instituțiile competente, ceea ce poate influența calendarul inițial al investițiilor.
Un alt blocaj important este legat de relocarea temporară a locatarilor în perioada lucrărilor. În cazul unor imobile rezidențiale pentru care sunt deja aprobate finanțarea, autorizațiile și contractele de execuție, lucrările pot fi amânate dacă proprietarii nu acceptă sau nu finalizează procedura de relocare. Un astfel de exemplu este imobilul din bd. Nicolae Bălcescu nr. 32-34, unde aproximativ 90% dintre proprietari s-au mutat deja, însă continuă discuțiile pentru rezolvarea situației celor rămași. O situație similară se regăsește la imobilul de pe Calea Victoriei nr. 101, corpurile A și B, unde proprietarii au exprimat rezerve față de soluția tehnică de consolidare propusă.
Reducerea duratelor de implementare a fost sprijinită și prin modificări legislative care au eliminat anumite blocaje existente anterior. Una dintre cele mai importante schimbări a fost introdusă prin Legea nr. 212, care a eliminat obligația acordului unanim al proprietarilor pentru demararea procedurilor, fiind suficient acordul majorității, respectiv 50% plus unu dintre proprietari. Această modificare a contribuit la deblocarea unui număr semnificativ de proiecte și la accelerarea etapelor pregătitoare. În paralel, administrația urmărește maturizarea cât mai rapidă a proiectelor prin pregătirea documentațiilor tehnice, obținerea autorizațiilor de construire și asigurarea surselor de finanțare, astfel încât investițiile să poată trece într-un timp cât mai scurt de la etapa de proiectare la execuție. 

- În ce mod integrați renovarea energetică în proiectele de consolidare și ce beneficii obțin locatarii?
- În cadrul proiectelor de consolidare seismică, componenta de eficiență energetică este integrată încă din etapele preliminare de pregătire a investițiilor, acolo unde cadrul de finanțare și specificul intervenției permit acest lucru. Pentru dezvoltarea proiectelor sunt realizate audituri energetice și sunt pregătite documentațiile tehnice necesare, astfel încât soluțiile propuse să țină cont atât de cerințele privind siguranța structurală, cât și de îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor. Aceste etape sunt esențiale pentru definirea unor soluții de intervenție complete, care să permită corelarea lucrărilor de consolidare cu măsuri de modernizare a clădirilor, acolo unde finanțarea disponibilă permite includerea acestora. Beneficiile evidente sunt reducerea costurilor de exploatare, inclusiv a facturilor la energie, și diminuarea emisiilor de CO₂. 

- Care sunt proiectele emblematice pentru perioada 2026-2027 și ce mesaj transmiteți bucureștenilor privind pregătirea orașului pentru un seism major?
- Pentru perioada următoare, unul dintre proiectele importante aflate deja în implementare este imobilul din str. Lipscani nr. 18-20, cunoscut drept clădirea Pinacotecii. Un alt proiect este blocul Rosenthal de pe Calea Victoriei nr. 22-24, clădire transferată din PNRR în PNCCRS. Imobilul se află într-o etapă avansată de pregătire, fiind în proces de obținere a autorizației de construire, urmând elaborarea proiectului tehnic și parcurgerea etapelor necesare pentru începerea lucrărilor. Pe lista intervențiilor importante se află și blocul Patria, imobilele din Calea Victoriei nr. 101, bd. Nicolae Bălcescu nr. 32-34, str. Victor Eftimiu nr. 9, str. Dionisie Lupu nr. 55 și str. Pitar Moș nr. 29, precum și clădirile publice din Calea Griviței nr. 7, bd. Schitu Măgureanu nr. 1, Teatrul Bulandra, str. Sfinților nr. 13 și Muzeul "Ligia și Pompiliu Macovei".
Mesajul principal transmis bucureștenilor este că reducerea riscului seismic reprezintă un proces de durată, care necesită intervenții constante asupra fondului construit vulnerabil. Consolidarea clădirilor nu înseamnă doar lucrări structurale, ci implică un întreg proces de expertizare, proiectare, avizare, finanțare și colaborare între autorități, proprietari, proiectanți și constructori. Prin extinderea portofoliului de proiecte finanțate prin PNCCRS, PNRR și bugetul local, precum și prin eliminarea unor blocaje administrative, obiectivul îl reprezintă creșterea ritmului intervențiilor și aducerea unui număr cât mai mare de clădiri într-o stare de siguranță corespunzătoare. Pregătirea Bucureștiului pentru un viitor seism major presupune implicarea tuturor - administrație, proprietari și comunitate -, iar accelerarea consolidărilor reprezintă una dintre măsurile esențiale pentru reducerea efectelor unui astfel de eveniment asupra orașului și locuitorilor săi.