Starea mediului se degradeaza de la an la an in Bucuresti si impune masuri urgente pentru o calitate mai buna a vietii locuitorilor. Poluarea aerului atinge deja niveluri alarmante, traficul rutier fiind principalul responsabil pentru 60% din noxe, natura urbana este insuficienta raportat la indicatiile Uniunii Europene, infrastructura gri si deseurile aglomereaza Capitala, iar schimbarile climatice aduc riscuri considerabile pentru bucuresteni, arata cea de-a doua editie a raportului „Starea mediului in Bucuresti”, realizat de Fundatia Comunitara Bucuresti prin Platforma de mediu pentru Bucuresti. Raportul evidentiaza astfel nevoia unei strategii clare pentru imbunatatirea calitatii aerului si de actiune structurala din partea autoritatilor, organizatiilor si locuitorilor orasului, prin masuri sustenabile pe termen lung. 

Traficul intens, arderea deseurilor si activitatea marilor centrale industriale fac ca aerul din Bucuresti sa fie din ce in ce mai greu de respirat. Orasul este sufocat zilnic de un numar mare de masini, dintre care peste jumatate au o vechime mai mare de 10 ani, iar mai mult de o treime sunt echipate cu motoare diesel, traficul rutier fiind responsabil pentru 60% din poluarea aerului, potrivit raportului „Starea mediului in Bucuresti”. Centralele termice polueaza si ele semnificativ, fiind sursa principala pentru mai bine de trei sferturi din emisiile de dioxid de sulf si pentru o mare parte din gazele toxice precum oxizii de azot si dioxidul de carbon. La toate acestea se adauga fumul rezultat din arderea deseurilor in localitatile din jurul Capitalei, care aduce in aer substante periculoase.

In multe cartiere din Bucuresti se inregistreaza frecvent depasiri ale limitelor legale pentru mai multi poluanti. O problema tot mai accentuata este si ozonul de la nivelul solului, care se formeaza in zilele caniculare si favorizeaza aparitia smogului fotochimic, un tip de poluare periculoasa care afecteaza in special copiii, varstnicii si persoanele cu afectiuni respiratorii. 

Aceste depasiri vin in contextul in care Bucurestiul se confrunta cu schimbari climatice care conduc la veri tot mai fierbinti. Anul 2024 a fost cel mai calduros din istoria orasului, cu o temperatura medie de 27,43°C, cu aproape 6°C peste media obisnuita. 

Aproape 80% din suprafata orasului este acoperita de asfalt sau constructii, ceea ce inseamna mai putina racoare naturala si mai mult disconfort. In acelasi timp, Capitala are un mare minus la capitolul vegetatie urbana. Raportul privind starea mediului arata ca Bucurestiul a pierdut peste 500 de hectare de spatii verzi din 1990 pana in prezent, iar doar 60% dintre apartamente si 55% dintre case sunt la mai putin de un kilometru de un parc. Mai mult, Capitala are o medie de 0,88 arbori pentru fiecare locuitor, de peste trei ori mai putin decat recomandarea Uniunii Europene pentru 3 arbori la fiecare locuitor, iar arborii uscati propusi pentru taiere in 2024 sunt aproape la fel de multi ca cei plantati. 

Desi rar mentionata, biodiversitatea urbana este o componenta esentiala a ecosistemului orasului. Anul trecut, au fost inregistrate peste 60 de apeluri la 112 pentru animale salbatice precum serpi, vulpi sau capriori, semn ca natura exista chiar si in cele mai neasteptate locuri, dar inca nu este protejata printr-un plan clar.

Intre 2010 si 2023, in Capitala au fost construite peste 268.000 de locuinte, multe pe foste spatii verzi sau industriale, fara investitii adecvate in infrastructura. In paralel, mobilitatea sustenabila este ignorata. Doar 1% dintre locuitori folosesc bicicleta, iar infrastructura aferenta este insuficienta. Bucurestiul nu a inceput inca nici tranzitia de la transportul motorizat catre optiuni mai sustenabile care sa contribuie la imbunatatirea calitatii mediului. Doar 1,25% din vehiculele inmatriculate sunt electrice, iar eficienta retelei de transport necesita imbunatatiri semnificative, orasul avand nevoie urgenta de tranzitie catre solutii nepoluante.

Nu in ultimul rand, gestionarea deseurilor ramane si ea deficitara. Din cele aproape 564.000 de tone de deseuri generate anual, doar 42% sunt tratate, restul fiind depozitate. Colectarea selectiva este slab implementata, iar agricultura urbana este aproape inexistenta. Bucurestiul ramane dependent de surse externe pentru aprovizionarea cu alimente, iar economia circulara, desi mentionata in strategii, necesita in continuare mult de lucru, mai arata raportul Fundatiei Comunitare Bucuresti.

 

"Capitala are nevoie urgenta de un mediu mai sanatos. Starea actuala este un imbold la schimbare in mai multe arii cheie cu impact asupra mediului, pentru o calitate mai buna a vietii si un oras mai bun de trait. Raportul pe care il lansam este nu doar o oglinda a realitatii mediului bucurestean pe care o simtim cu totii, ci mai ales un instrument care ne dorim sa devina reper. Printr-o strategie bazata pe date clare, putem trece impreuna la actiuni concrete pentru ca un viitor mai bun si un mediu mai sanatos in Capitala”, spune Alina Kasprovschi, director executiv Fundatia Comunitara Bucuresti. 

Organizatiile civice atrag constant atentia asupra problemelor de mediu din Bucuresti si se implica in identificarea si analiza masurilor relevante pentru protectia si imbunatatirea calitatii mediului. Un sondaj realizat in randul a 26 de ONG-uri si 9 grupuri de initiativa civica arata ca cele mai mari provocari sunt lipsa spatiilor verzi, poluarea aerului si modul deficitar in care sunt gestionate deseurile. Aproape 73% dintre organizatiile respondente cred insa ca aceste probleme pot fi rezolvate si deja se implica, in parteneriat cu institutiile publice, in procesul de luare a deciziilor si elaborare a politicilor publice pentru un mediu mai bun in Bucuresti.

Raportul integral poate fi consultat aici.

***

Platforma de mediu pentru Bucuresti este un program strategic dezvoltat de Fundatia Comunitara Bucuresti si ING Bank Romania, lansat in 2021. Programul isi propune sa transforme problemele de mediu cu care oamenii se confrunta in proiecte viabile pentru Bucuresti si bucuresteni. Platforma de mediu pentru Bucuresti a fost creata pentru a aduce impreuna specialisti din societatea civila, din mediul academic si din companii, cetateni, activisti, politicieni si administratie pentru a actiona coordonat in vederea rezolvarii problemelor complexe de mediu care afecteaza Bucurestiul. Prin directii esentiale precum cercetarea, finantarea si colaborarea, Platforma colecteaza date si exemple concrete pentru a intelege provocarile de mediu si solutiile propuse de societatea civila, mobilizeaza resurse financiare pentru implementarea si scalarea acestora si creeaza un cadru de colaborare intre ONG-uri, companii private si administratia publica. Pana in prezent, Platforma a finantat 39 de proiecte cu peste zece milioane de lei.