Agenda Constructiilor
Vineri, 03 Aprilie 2020
GRUNDFOS
Home - Stiri - Actualitatea interna - MFP: Deficitul bugetului general consolidat trebuie sa ajunga la 3,6% din PIB in 2020
MFP: Deficitul bugetului general consolidat trebuie sa ajunga la 3,6% din PIB in 2020
Actualitatea interna Publicat de Cosmin Dincu 12 Dec 2019 07:22
Potrivit estimarilor elaborate de expertii Ministerului Finantelor Publice (MFP), deficitul bugetului general consolidat pentru anul viitor a fost estimat la maximum 3,6% din PIB, iar in 2021 soldul negativ urmeaza sa se reduca la 3,34%, in timp ce plafonul pentru datoria publica a fost stabilit la 45% din PIB. Aceste previziuni apar in textul unui proiect de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificati in cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020, pus in dezbatere publica, timp de zece zile calendaristice, de MFP, la data de 10 decembrie a.c. si modificat o zi mai tarziu (astfel incat a fost republicat la data de 11 decembrie 2019).
„Plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent in Produsul Intern Brut - PIB, este in anul 2020 de -3,60%, iar in anul 2021 de -3,34%. Plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procent in PIB, este de 9,7% in anul 2020 si de 9,4% in anul 2021. Plafonul privind datoria publica, conform metodologiei Uniunii Europene pentru sfarsitul anului 2020, este de 45% din PIB (...). In anul 2020, plafonul soldului primar al bugetului general consolidat este de minus 26.683,3 milioane de lei”, se precizeaza in proiectul de lege care va fi transmis Parlamentului.
Totodata, anul viitor, plafonul privind finantarile rambursabile, care pot fi contractate de catre unitatile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este in suma de 1,2 miliarde lei, iar plafonul privind tragerile din finantarile rambursabile contractate - sau care urmeaza a fi contractate - de catre unitatile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este in suma de 1,3 miliarde lei fiecare. Valoarea aferenta finantarilor rambursabile, care poate fi autorizata pentru o unitate/subdiviziune administrativ-teritoriala, este de maximum 100 milioane lei anual.
Aceste plafoane nu cuprind finantarile rambursabile destinate refinantarii datoriei publice locale, finantarile rambursabile destinate proiectelor care beneficiaza de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeana si nici pe cele destinate proiectelor care beneficiaza de fonduri externe nerambursabile de la donatori europeni in cadrul programelor interguvernamentale, dupa cum se mentioneaza in proiect.
Totodata, plafonul privind emiterea de garantii de catre Guvern, prin MFP, si de catre unitatile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2020, este de 8 miliarde lei.
„Obiectivul bugetar pe termen mediu este reprezentat de atingerea unui nivel al soldului structural anual al administratiei publice de -1% din PIB”, se mai mentioneaza in document.
Conform expunerii de motive (instrumentului de motivare) care insoteste proiectul, bugetul pentru anul 2020 a fost construit pe o tinta de deficit bugetar cash estimata la 3,60% din PIB si un deficit ESA estimat la 3,58% din PIB.
„Constructia bugetara pentru anul 2020 se baza pe o mentinere a cresterii economice in jurul mediei de 4% pe termen mediu, in conditiile in care majoritatea institutiilor financiare interne si externe anticipeaza o incetinire a ritmului de crestere din statele Europei Centrale si de Est. Mediul extern, in special pentru zona euro, vizeaza pentru anul 2020 o dinamica economica similara celei din 2019, ceea ce reprezinta un stimul moderat pentru exporturile romanesti. Evolutia nefavorabila a industriei din anul 2019 a afectat sectoarele integrate in lanturile europene de productie si se inregistreaza nu doar o scadere a productiei, ci si a numarului de angajati in industrie, inclusiv in Romania, unde, insa, aceasta evolutie a fost mai mult decat compensata de cresterile din servicii si constructii. Toate aceste elemente confirma necesitatea mentinerii echilibrelor economice interne in limite adecvate, dar si a diminuarii incertitudinii asociate politicilor implementate”, se arata in expunerea de motive.
Masurile care stau la baza constructiei bugetare din anul 2020 si in perspectiva anilor 2021-2022, precum si trendul descendent al deficitului bugetar pe termen mediu indica tendinta clara de eliminare graduala a politicii fiscale prociclice, anul 2020 fiind primul pas pentru revenirea la tinta de deficit bugetar sub 3% din PIB, prevazuta in Tratatul de la Maastricht.
„Materializarea riscurilor privind incetinirea cresterii economice va avea o influenta nefavorabila asupra dinamicii incasarilor bugetare in anul 2020. Desi unele masuri privind imbunatatirea colectarii pe partea de venituri bugetare pot aduce la buget resurse semnificative, chiar si pe termen scurt, fundamentarea acestor sume va fi evaluata cu multa prudenta de analisti/ piete financiare, in conditiile in care o imbunatatire convingatoare a colectarii nu poate fi argumentata pe baza datelor din anii precedenti”, se mai precizeaza in instrumentul de motivare.
Constructia bugetara pentru anul 2020 si in perspectiva anilor 2021-2022 a avut la baza masurile de relaxare fiscala incepute in perioada 2015-2017, in scopul stimularii cresterii economice (noul Cod fiscal si majorarile salariale si ale unor drepturi de natura asistentei sociale) si continuate prin actele normative adoptate in anul 2018, dar si masurile fiscal-bugetare luate pe parcursul anului 2019, care vor influenta cadrul macroeconomic si indicatorii bugetari in orizontul temporal 2020-2022.
De asemenea proiectia bugetara pentru anul 2020 si perspectiva 2021-2022 are la baza obiectivele si masurile prevazute in Programul de Guvernare aprobat prin Hotararea Parlamentului nr.22/2019, precum si prognoza de toamna a indicatorilor macroeconomici elaborate de Comisia Nationala de Strategie si Prognoza.
Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.14/2019 pentru anul 2019, soldul bugetar a fost estimat la -2,76 % din PIB, iar cheltuielile de personal la 10% din PIB., in timp ce pentru anul 2020, soldul bugetar a fost estimat la -2,33% din PIB, iar cheltuielile de personal la 9,7% din PIB. Pentru a descarca proiectul de lege a plafonarii in format complet, cu anexe si expunere de motive, click aici!
 
ACADTeraSteelCOVID-19ALLBIM
A aparut editia
MARTIE-APRILIE!

Autentificare

 
ROCKWOOL 196
PIATA de CONSTRUCTII: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
GHID de INSTALARE
romania fara hospice
Carpatcement 196

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere