Pandemia provocata de virusul SARS-CoV-2, precum si impactul profund economic si social al acesteia induc incertitudini fara precedent in istoria recenta in privinta evolutiei interconectate a economiilor care depind in mod semnificativ de situatia sanitara. Momentul cel mai acut al crizei actuale, determinat de restrictiile initiale de ordin sanitar, pare sa fi trecut, iar procesul de revenire economica, pare sa fi inceput la nivelul majoritatii economiilor nationale, inclusiv in Romania. In acest sens, evolutiile nefavorabile din trimestrul al doilea al acestui an (reflectate in dinamica datelor sectoriale cu frecventa mai mare, precum industrie, comert etc.) ce au fost anticipate si reliefate anterior de Consiliul Fiscal (privind prima rectificare bugetara) sunt:

 

Consiliul fiscal remarca masurile fara precedent fiscale si monetare luate in UE si pe plan international menite a combate efectele pandemiei. Totusi amploarea acestor masuri depinde, de la o economie la alta, de parametri precum spatiul fiscal (marimea deficitului si datoriei pre-pandemie) si monetar existent (atingerea sau nu a zero-lower-bound, a nivelului zero - sau chiar a practicarii unor dobanzi nominal negative - pentru rata de politica monetara), calitatea de emitent sau nu a unei monede de rezerva pe plan international si forta institutionala. Din acest punct de vedere situatia bugetara a Romaniei a fost si este foarte incordata, fapt reflectat si de plasarea singulara a Romaniei in procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene (CE) inca de la inceputul acestui an. Aceasta situatie survine in ciuda suspendarii temporare a aplicarii regulilor fiscale europene.

Situatia economica si financiara a unei tari isi gaseste reflectare in ratingul de risc suveran si este judecata de pietele financiare - acestea fiind cele care acopera nevoia de finantare si de refinantare.

 

Pentru Romania problema dezechilibrelor macroeconomice - deficit de cont curent si deficit bugetar structural relativ mari - reclama o corectie macroeconomica, pentru a pastra accesul la finantare pe piete si ratingul de tara. Aceasta corectie este necesara si avand in vedere ca Romania este sub incidenta procedurii de deficit excesiv si in perspectiva reluarii aplicarii regulilor fiscale europene. Absorbtia resurselor europene din cadrul financiar multianual si din Planul european de redresare, care cumulate ajung la aproximativ 80 miliarde euro (din care trebuie insa dedusa contributia Romaniei la bugetul UE si la planul de redresare), vor reduce nevoia de finantare de pe pietele financiare, permitand, astfel, o traiectorie de corectie macroeconomica mai lina, compatibila si cu promovarea unei politici fiscale anti-ciclice pe termen scurt.

 

CF apreciaza ca scenariul macroeconomic al Guvernului revizuit (publicat in data de 13 august a.c.) este mai realist fata de cel anterior. Cu toate acestea, scenariul revizuit s-ar putea dovedi a fi mai optimist in raport cu ultimele evolutii ale indicatorilor macroeconomici (cu titlu de exemplu, deflatorul PIB care, prin avansul sau in 2020, relativ ridicat, aproape compenseaza reducerea volumului activitatii economice, contribuind, astfel, la mentinerea PIB nominal la un nivel similar anului anterior; sau, contractia economica pentru 2020 ar putea fi mai ampla decat noua valoare prognozata de CNSP).

Consiliul fiscal mentioneaza ca analiza datelor privind rectificarea se bazeaza pe cunoasterea unor elemente care sunt furnizate de catre MFP - constand, in principal, in masurile discretionare nou adoptate si cuantificarea acestora, operatiunile swap realizate, volumul si destinatia fondurilor europene. Lista masurilor si cuantificarea impactului lor apare, in contextul actual, ca fiind deosebit de importanta deoarece numarul si volumul acestora pare relevant pentru nivelul si dinamica trecuta si viitoare a multor agregate bugetare.

 

Astfel, putem enumera, neexhaustiv, masurile identificate de Consiliul fiscal:

Mai este de mentionat ca, pe langa inexistenta unei evaluari a acestor masuri din partea MFP, impactul acestora este diferit - unele influentand deficitul bugetar, iar altele doar tranzitand bugetul general consolidat. O evaluare riguroasa a acestor masuri este esentiala pentru analiza temeinica a evolutiilor fiscale in prima jumatate a anului si este un element critic al oricarei proiectii fiscale pentru anul 2020 si cei urmatori. In contextul in care dimensiunea tuturor acestor masuri intre care si a celor care influenteaza deficitul poate varia mult, pana la mai multe puncte procentuale de PIB, Consiliul fiscal apreciaza ca indisponibilitatea acestora, impreuna cu timpul foarte limitat, impiedica o evaluare riguroasa atat a evolutiilor curente cat si a noilor tinte pentru 2020 propuse in a doua rectificare bugetara.

 

Consiliul fiscal va emite o opinie in perioada urmatoare, conditionata, insa, de furnizarea acestor informatii strict necesare.

Consiliul fiscal noteaza ca noua tinta de deficit (8,6% din PIB) apartine intervalului 8,1 - 8,9% din PIB pe care CF l-a avansat anterior pentru 2020, potrivit scenariului de declin al PIB de 4 - 6% (considerandu-l mai realist), ceea ce constituie un element de adecvare a evolutiei anticipate a economiei la realitate.

Consiliul fiscal remarca si majorarea proiectiei de datorie publica catre nivele relativ ridicate in 2020, care se apropie de valorile-prag prevazute in LRFB. Deosebit de importante sunt, din perspectiva impactului bugetar, precum si asupra datoriei publice, masurile luate in privinta pensiilor si alocatiilor (punctul de pensie urmand sa creasca cu aproximativ 14%, iar alocatiile fiind intr-un proces de majorare esalonata). Aceste masuri cu important impact fiscal, dar si alte masuri, se constituie intr-o sursa de incertitudine la nivelul evolutiilor viitoare. Modificarea sau invalidarea traiectoriei ca impact bugetar a masurilor deja adoptate, cat si noi initiative legislative pot constitui tot atatea surse pentru o evolutie diferita a situatiei bugetului public si a economiei in general, la acesta putandu-se adauga si efecte ale deciziilor Curtii Constitutionale.

La aceste riscuri la adresa traiectoriei descrise de a doua rectificare bugetara din 2020 se pot adauga cele generate de un posibil nou val al pandemiei, de evolutia economica a principalilor parteneri comerciali ai Romaniei, precum si a economiei mondiale, de impactul incert al masurilor fiscale si monetare adoptate pe plan international si national etc. O alta sursa a unor riscuri in amplificare este reprezentata de incertitudini din mediul politic - ce pot accentua sursele de risc descrise anterior.

 

Comparativ cu parametrii aprobati prin bugetul din prima rectificare aferenta anului 2020, proiectul celei de a doua rectificari bugetare majoreaza veniturile totale estimate ale BGC cu 0,92 miliarde lei, in timp ce cheltuielile bugetare totale sunt crescute cu 19,42 miliarde lei, deficitul bugetar fiind astfel majorat cu 18,5 miliarde lei. Exprimat ca procent in PIB, nivelul prognozat al deficitului bugetar este de 8,6%, fiind mai ridicat cu 1,75 pucte procentuale fata de nivelul estimat la prima rectificare bugetara, respectiv cu 4,77 pp fata de tinta aferenta constructiei bugetare initiale.

 

Pe categorii de venituri bugetare, revizuirile estimarilor anterioare survin dupa cum urmeaza:

  - Venituri fiscale: -5,7 miliarde lei, din care:

   - Contributii de asigurari: -1,3 miliarde lei. Reducerea este in linie cu observatia CF privind o supraevaluare de circa 1,1 miliarde lei notata cu ocazia Opiniei privind prima rectificare bugetara si reevaluarea cadrului macroeconomic.

 

   - Venituri nefiscale: -0,52 miliarde lei.

 

   - Sume primite de la UE/alti donatori in contul platilor efectuate si pre-finantari aferente cadrului financiar 2014-2020: +8,47 miliarde lei.

 

Estimarea MFP privind veniturile fiscale si contributiile de asigurari sociale include, conform Notei de fundamentare a OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative si stabilirea unor masuri bugetare, sume in cuantum de 7 miliarde lei din recuperarea de catre ANAF de la agentii economici a obligatiilor fiscale amanate de la plata conform prevederilor OUG nr. 29/2020, pana la sfarsitul anului 2020 (0,9 miliarde lei impozit pe profit si impozit pe venitul microintreprinderilor, 0,4 miliarde lei impozit pe venit, 2,9 miliarde lei TVA, 0,2 miliarde lei accize, 2,6 miliarde lei din contributiile de asigurari sociale).

CF considera ca includerea unor sume ex-ante, in contextul actual caracterizat printr-un inalt grad de incertitudine, inclina balanta riscurilor catre un deficit mai mare.

 

Pe categorii de cheltuieli bugetare, revizuirile estimarilor anterioare sunt dupa cum urmeaza:

 

Pe fondul revizuirii negative a prognozei indicatorilor macroeconomici, propunerea de rectificare consemneaza diminuari pentru majoritatea categoriilor de venituri ale BGC, insa, ca urmare a majorarii sumelor primite de la UE, nivelul agregat al veniturilor este previzionat sa avanseze cu circa 0,9 miliarde lei. Pe de alta parte, nivelul agregat al cheltuielilor BGC este revizuit ascendent cu circa 19,4 miliarde lei, cele mai importante cresteri fiind consemnate la nivelul proiectelor cu finantare din fonduri externe nerambursabile, cheltuielilor cu bunuri si servicii, respectiv cheltuielilor de capital.

In acest context, se estimeaza o adancire semnificativa a deficitului bugetar, iar proiectul de rectificare suplimenteaza plafoanele indicatorilor specificati in cadrul fiscal bugetar pe anul 2020 (stabilite initial prin Legea nr. 283/2019 si apoi modificate cu ocazia primei rectificari bugetare prin OUG nr. 50/2020, amendata ulterior de Legea nr. 115/2020) dupa cum urmeaza:

Proiectul de ordonanta a Guvernului privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 stipuleaza derogarile necesare de la regulile fiscale instituite de LRFB si redefineste plafoanele agregatelor bugetare in concordanta cu nivelurile stipulate in propunerea de rectificare.