Schimbarile din economie aduse de digitalizare si, mai recent, pandemia impun schimbari ale politicii fiscale si sistemelor de impozitare, cum ar fi: recomandarile OCDE cu privire la implicatiile pandemiei COVID-19 asupra preturilor de transfer, rezidenta persoanelor fizice in contextul schimbarii modului de lucru, plata contributiilor sociale in tarile membre ale Uniunii Europene, raportarea DAC6 si aspecte practice recente, noua directiva DAC7, impactul fiscal al Brexit, etc.

Aceste subiecte au fost discutate in cadrul webinarului ”Cum se reflecta schimbarile din economie in fiscalitate si ce impact vor avea in Romania pachetele legislative europene si internationale?”, organizat in cadrul conferintei anuale de taxe PwC Romania si sustinut de: Andreea Mitirita, Partener, Adina Vizoli, Director, Livia Teodoru, Director, Irina Marinescu, Senior Manager, Florin Rizea, Senior Manager, Carmen Dan, Manager, Florin Neagoe, Manager si Mihail Boian, Partener D&B David si Baias, societatea de avocatura corespondenta PwC Romania.

Florin Rizea: In primul rand, trebuie sa ne asiguram ca urmam o procedura interna DAC6 bine pusa la punct astfel incat toate aranjamentele transfrontaliere sa fie analizate si documentate corespunzator, indiferent cui ii revine decizia de raportare. In al doilea rand, avand in vedere ca din 2021 termenul de raportare pentru aranjamente noi este de doar 30 zile, trebuie sa ne asiguram ca ne incadram in termenul legal pentru a evita aplicarea sanctiunilor contraventionale care vizeaza fiecare fapta de neraportare (sau de lipsa de notificare, dupa caz) sau raportare cu intarziere.

Proiectul privind Directiva DAC7, care vizeaza schimbul de informatii in legatura cu veniturile generate de vanzatori pe platformele digitale, se afla in dezbaterea Consiliului Uniunii Europene. Ne asteptam sa fie adoptat in primul trimestru al acestui an. De asemenea, Comisia Europeana a lansat o consultare publica cu privire la Directiva DAC8 care va viza cripto-activele si monedele electronice.

Livia Teodoru: Afectate de criza sanitara, multe societati au inregistrat pierderi sau scaderi ale profitabilitatii in 2020. Ca urmare, pe baza propunerilor mediului de afaceri, Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) a emis o serie de recomandari in decembrie 2020.

In acest context, societatile din Romania trebuie sa aiba in vedere efectuarea unor analize mai complexe pentru a documenta anul 2020, dar si anii urmatori, precum si actualizarea politicilor de preturi de transfer pentru a reflecta circumstantele economice curente si viitoare. De asemenea, este necesar sa evalueze in ce masura schimbarea conditiilor economice datorate pandemiei afecteaza aplicarea acordurilor de pret in avans existente sau a celor in curs de negociere.

Mihail Boian: In viitorul apropiat ne asteptam la controale mult mai complexe din partea autoritatilor fiscale. Societatile trebuie sa fie pregatite pentru a justifica rezultatele obtinute sau sa documenteze in timp real deciziile care sunt luate la nivel de grup sau local cu privire la schimbarile operationale, cum ar fi: inchiderea unor capacitati de productie, decizia de a se indrepta spre alti furnizori de materii prime, tratamentul anumitor cheltuieli exceptionale determinate de pandemie, etc., care au un impact direct asupra profitabilitatii acestora. Contribuabilii si autoritatile fiscale ar trebui sa analizeze fiecare situatie de la caz la caz in lumina circumstantelor specifice si sa arate flexibilitate si deschidere in abordare, avand in vedere situatia unica actuala determinata de pandemie.

Desi aceste recomandari nu pot fi invocate cu putere de lege impotriva organelor fiscale, pot constitui principalele repere in documentarea preturilor de transfer practicate in aceasta perioada, tinand cont ca recomandarile vin sa ateste, oficial si asumat anumite realitati generate de criza pandemica care nu vor putea fi ignorate de organele fiscale.

Florin Neagoe: Situatiile particulare de interes pentru operatorii economici implicati in comertul cu Marea Britanie se refera la:

avantajele privind suspendarea taxelor vamale/TVA in cazul plasarii bunurilor ce provin din Marea Britanie sub anumite regimuri vamale speciale in UE (inclusiv Romania) in functie de destinatia acestora (spre exemplu, perfectionare activa in cazul procesarii anumitor materii prime, admitere temporara in cazul inchirierii/leasing-ului anumitor echipamente sau zona libera/antrepozitare vamala pentru depozitarea bunurilor pe teritoriul vamal al UE);

posibilitatea aplicarii unei scutiri in materie de taxe vamale/TVA in ceea ce priveste bunurile livrate in Marea Britanie si reintroduse in aceeasi stare in termen de 3 ani.

Referitor la facilitatea prevazuta de Acordul UE – UK in ceea ce priveste tratamentul preferential (taxe vamale reduse sau zero la importul in UE si viceversa), recomandam operatorilor economici sa aiba in vedere respectarea regulilor de origine preferentiala, precum si detinerea dovezilor de origine aferente prevazute de Acord. Operatorii economici trebuie totodata sa aiba in vedere faptul ca pot opta retroactiv pentru restituirea taxelor vamale platite la importul in UE de bunuri originare in Marea Britanie in situatia in care la acel moment nu au solicitat aplicare preferintelor mentionate anterior.

In sfera produselor accizabile, in cazul specific al importurilor din Marea Britanie, operatorii economici trebuie sa detina autorizatia de expeditor inregistrat pentru a putea continua sa primeasca bunurile in regim suspensiv de la plata accizelor.

Directivele UE in materia impozitarii directe nu mai sunt aplicabile. Pentru a obtine un tratament fiscal mai favorabil decat Codul Fiscal (de ex. in cazul platilor de dobanzi/redevente), vor putea fi invocate doar prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si UK.

Irina Marinescu : Prevederile UE privind coordonarea sistemelor de securitate sociala continua sa fie aplicabile, cu anumite exceptii (de exemplu, certificatele A1 nu mai pot fi emise pentru perioade mai mari de 24 luni).

In ceea ce priveste dreptul de munca si sedere, sunt aplicabile reguli noi, cum ar fi:

Cetatenii britanici care au continuat sa aiba resedinta in Romania dupa 31.12.2020 pot intra in Romania fara viza (in baza documentelor de sedere eliberate de Inspectoratul General pentru Imigrari), cu mentiune ca vor trebui sa preschimbe documentele de sedere temporara pana la 31.12.2021.

Pentru cetatenii britanici care sosesc in Romania dupa 01.01.2021 nu exista obligatia detinerii unei vize de scurta sedere pentru o perioada de 90 zile in orice interval de 180 zile, insa pentru dreptul de munca sunt necesare obtinerea in prealabil a unor documente imigrationiste (in calitate de angajati, detasati etc).

Cetatenii romani pot intra pe teritoriul Marii Britanii fara viza, in scop turistic/vizita, pentru o perioada de pana la 180 zile. Pentru activitati lucrative, este necesara obtinerea unei vize de munca.

Intrarea in Marea Britanie este permisa pentru cetatenii romani in baza cartii de identitate pana la 30.09.2021.

Adina Vizoli: Din perspectiva TVA, regimul intracomunitar cat si rambursarile de TVA conform Directivei a 9a continua sa se aplice pentru tranzactiile realizate cu Irlanda de Nord. Companiile din Marea Britanie nu ar mai avea posibilitatea inregistrarii directe in Romania, avand doar posibilitatea desemnarii unui reprezentant fiscal. Va fi necesara analizarea modului de raportare al facturilor primite incepand cu anul 2021 pentru tranzactiile efectuate inainte de Brexit si care au fost incluse in declaratiile specifice regimului intracomunitar.

Recomandam companiilor din Romania care lucreaza cu companii din Marea Britanie sa analizeze oportunitatea implementarii de regimuri speciale din punct de vedere vamal intrucat acestea pot permite o optimizare eficienta a TVA care s-ar datora pentru fluxurile cu bunuri sau chiar servicii, dupa caz, pentru situatiile respective.

Adina Vizoli: Incepand cu 1 iulie 2021 vor intra in vigoare noi reguli de TVA pentru comert electronic cu bunuri destinate consumatorilor din spatiul comunitar (vanzarile la distanta), urmare a modificarilor aduse directivelor europene obligatorii. Companiile care efectueaza vanzari la distanta in spatiul comunitar vor datora TVA la cota aplicabila in statul membru de consum daca depasesc plafonul de 10.000 euro / an. Pentru bunurile din import se aplica cota de TVA din statul membru de import, iar obligatia platii TVA va fi a furnizorilor pentru pachetele a caror valoare nu depaseste 150 euro. Interfetele electronice vor avea obligatia sa intermedieze in nume propriu anumite vanzari de pe marketplace si astfel, sa plateasca TVA.

Pentru a reduce efortul administrativ generat de multiple inregistrari de TVA in statele membre de consum/ import, furnizorii au optiunea sa se inregistreze intr-un singur stat membru unde vor declara si plati TVA la cota aplicabila in statele membre de consum/ import unde au livrat bunuri, urmand ca autoritatea fiscala sa vireze TVA catre statele membre de consum (One Stop Shop-OSS respectiv, import One Stop Shop-iOSS pentru bunurile din import). Daca iOSS nu va fi utilizat, obligatia platii TVA poate fi delegata catre companiile prin care pachetele de pana la 150 euro ajung la consumatori, cum ar fi curierii sau comisionarii vamali.

Companiile care efectueaza vanzari la distanta vor trebui sa reanalizeze aceste operatiuni prin raportare la noile plafoane care stabilesc obligatiile de plata a TVA si, sa realizeze o analiza de oportunitate privind utilizarea OSS/ iOSS sau inregistrarea de TVA in statele membre de consum. Inregistrarea in OSS/ iOSS presupune adaptari in sistemele informatice pentru a efectua raportarile necesare si pentru a permite verificari din partea autoritatilor fiscale. In plus, interfetele electronice vor trebui sa implementeze contracte de tip cumparator-revanzator pentru situatiile cand sunt obligate sa intermedieze vanzarile comerciantilor de pe marketplace.

Mai departe, venim si cu o serie de recomandari din practica in ceea ce priveste tranzactiile internationale. Astfel, atentie deosebita trebuie acordata modului de justificare a scutirii de TVA pentru livrarile intracomunitare in ceea ce priveste setul de documente justificative disponibil. In ceea ce priveste exporturile de bunuri, este necesara o reanalizare a tranzactiilor in lant care presupun export pentru a identifica operatiunea de export din perspectiva TVA, precum si modul de completare a declaratiei vamale in vederea justificarii scutirii de TVA. Sunt verificate si companiile cu profil de procesare din perspectiva existentei unui sediu fix al nerezidentului catre care se realizeaza serviciile de procesare. Impactul imediat este la nivelul companiei de procesare intrucat existenta unui sediu fix al beneficiarului serviciilor face ca aceste servicii sa fie supuse TVA in Romania.

Florin Rizea: Schimbarea exceptionala si temporara a locului in care angajatii isi exercita locul de munca din cauza pandemiei COVID-19, cum ar fi munca de acasa, nu ar trebui sa creeze un sediu permanent pentru angajatorul lor, conform OCDE. In mod similar, schimbarea temporara a locatiei membrilor consiliului de a administratie sau a directorilor executivi ca urmare a unei asemenea situatii extraordinare si temporare din cauza pandemiei nu ar trebui sa genereze implicatii pe partea de rezidenta.

In ceea ce priveste rezidenta fiscala a persoanelor fizice, concluziile au fost ca perturbarile temporare si exceptionale cauzate de COVID-19 nu ar trebui sa afecteze rezidenta fiscala a persoanelor fizice avand in vedere regulile generale de determinare a rezidentei fiscale potrivit tratatelor (tiebreaker rules). Pentru determinarea rezidentei fiscale, OCDE subliniaza necesitatea de a lua in considerare o perioada de timp suficient de lunga fara a lua in considerare perioada aferenta pandemiei COVID-19.

In vederea impozitarii veniturilor salariale, in principiu ar trebui sa fie luate in considerare prevederile tratatelor de evitare a dublei impuneri aplicabile care reglementeaza impozitarea veniturilor din munca.

Irina Marinescu: Comisia Europeana a adus clarificari pentru lucratorii carora le sunt aplicabile prevederile Regulamentului 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala. In principiu, clarificarile urmaresc sa ofere posibilitatea ca lucratorii sa ramana asigurati in statul membru in care au fost asigurati anterior perioadei COVID-19. Cu toate acestea, Comisia incurajeaza statele membre sa adopte propriile dispozitii administrative in aceasta privinta.

Este important ca angajatorii sa monitorizeze implicatiile fiscale si de securitate sociala in tarile unde sunt prezenti angajatii lor pentru a putea gestiona eventualele obligatii de inregistrare sau de plata.

Carmen Dan: Noile prevederi in domeniul substantelor periculoase din Directiva UE privind deseurile reprezinta o provocare pentru operatorii economici care introduc pe piata UE articole sau obiecte complexe care contin substante vizate de aceasta si a caror concentratie depaseste 0,1% din greutate. Aceste obligatii de raportare se aplica in special produselor din industria de autovehicule, producatorilor si importatorii de echipamente electrice si electronice si de articole de uz casnic, dar sunt vizate, de asemenea, multe alte sectoare.

Un alt element important vizeaza masurile de reducere a impactului anumitor produse din plastic asupra mediului cu termen limita pentru implementare, 3 iulie 2021. Produsele care vor avea interdictie de comercializare sunt tacamurile si farfuriile de unica folosinta, betisoarele de urechi, paiele/betele pentru agitat bauturi, bete care se ataseaza baloanelor, produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare si recipientele pentru fast-food/bauturi din polistiren expandat. Directiva va impune, de asemenea adoptarea unor masuri care sa vizeze reducerea consumului, adoptarea unor cerinte specifice legate de produs, impunerea unor cerinte de marcare, realizarea colectarii separate, implementarea raspunderii extinse a producatorilor si adoptarea unor masuri de sensibilizare.

In plus, la nivel national, se va finaliza cadrul legislativ de implementare a Sistemului de garantie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticla, plastic sau metal, cu volume cuprinse intre 0,1 l si 3 l inclusiv, utilizate pentru a introduce pe piata nationala bere, mixuri de bere, mixuri de bauturi alcoolice, cidru, alte bauturi fermentate, sucuri, nectaruri, bauturi racoritoare, ape minerale si ape de baut de orice fel, vinuri si spirtoase.

Mihail Boian: Si inspectiile derulate de reprezentatii AFM vor continua sa aduca noi provocari contribuabililor din perspectiva temelor abordate de inspectori si a procedurii riguroase de control. Pentru a diminua riscul ca la finalul unei inspectii fiscale de mediu, AFM sa stabileasca obligatii de plata suplimentare este important sa realizati din timp o analiza detaliata a trasabilitatii documentelor si datelor pe care le aveti la dispozitie (informatii fiscale, contabile, documente de transport etc.), o analiza a contractelor incheiate cu parti terte din perspectiva delimitarii obligatiilor de mediu intre parti, si chiar sa realizati o simulare a unei astfel de inspectii.