Un test de maturitate economica sta in fata Romaniei si intrebarea cheie este daca vom gasi puterea sa transformam vulnerabilitatile actuale in reforme si progres? Dupa doua decenii de crestere economica remarcabila, PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumparare a ajuns de la 35% la 79% din media UE anul trecut, o performanta ce confirma progresul economic si ameliorarea nivelului de trai. Desi dezvoltarea este neuniforma, este remarcabil ca economia a demonstrat rezilienta, in ciuda multiplelor crize globale din ultimii ani, si continua sa creasca si in 2025, chiar daca problemele fiscal-bugetare s-au acutizat anul acesta.

Premisele ca tara noastra sa devina o economie robusta, matura si diversificata exista, dar pentru a le transpune in fapte, trebuie sa rezolvam situatia fiscal-bugetara, sa atragem in continuare investitii straine directe, fonduri europene si, mai ales, sa identificam o strategie clara de reforme pentru relansarea cresterii economice si valorificarea potentialului. Din aceasta perspectiva, Romania nu pare sa fie pe deplin constienta de importanta rolului pe care il poate juca si n-a facut nici macar primul pas de pozitionare regionala si identificare a oportunitatilor din zona sa geografica.

Suntem obisnuiti ca fluxurile de capital si relatiile economice puternice sa fie cu partenerii deja traditionali: precum Germania, Franta sau Austria. Insa merita sa ne uitam mai aproape de granite, asa cum au facut deja statele din jur, mai ales intr-un context politic si militar in care Europa Centrala si de Est a devenit o zona cheie atat geostrategic, cat si economic, datorita dezvoltarii din ultimele decenii.

Analizand relatiile economice si fluxurile de investitii, se vede ca tara noastra a devenit un teren fertil pentru capitalul din Polonia, Cehia, Grecia sau Ungaria care au investitii de miliarde de euro in Romania, in energie, imobiliare, retail, FMCG sau IT&C. Prezenta companiilor din aceste tari confirma atractivitatea pietei romanesti, determinata de dimensiunea economiei, potentialul de crestere, forta de munca si pozitia geografica, dar mai arata cel putin alte doua lucruri importante – statele din jur cauta sa isi extinda afacerile si vor sa castige influenta regionala si la fel ar trebui sa actionam si noi. Cu toate ca are a doua dimensiune teritoriala si a populatiei dupa Polonia si o economie care a recuperat masiv diferenta fata de media europeana, Romania pare sa nu realizeze ca este un actor cu un rol inca prea mic.

Astfel, daca ne uitam la cei mai mari parteneri regionali ai Romaniei – Grecia, Ungaria, Polonia, Cehia si Bulgaria – observam ca si-au majorat investitiile directe in tara noastra cu 64% intre 2019 si 2024, pana la un total de 10 miliarde de euro din stocul de investitii straine directe totale de 125 de miliarde euro.

De exemplu, investitiile grecesti in Romania au crescut cu 170%, in ultimii cinci ani, impulsionate mult desigur de achizitiile facute de grupul PPC in energie, cele din Ungaria au avansat cu 94%, din Bulgaria cu 90% si din Polonia cu 84%.

Prin urmare, pentru investitorii greci si bulgari Romania a devenit a doua cea mai mare destinatie de investitii de peste granite, iar pentru cei polonezi si maghiari a ajuns in top 5. 

Investitiile Greciei in Romania au ajuns sa insemne 16% in totalul investitiilor realizate in strainatate, iar pentru Bulgaria, 11%. La randul lor investitorii din Ungaria au cele mai multe companii inregistrate in Romania – peste 15.300 in 2024, cu 10% mai multe decat in 2019. In aceeasi perioada, numarul companiilor grecesti a crescut cu 17%, al celor bulgaresti s-a majorat cu 29%, iar al celor cu actionari polonezi a inregistrat cea mai puternica dinamica, urcand cu 56%. 

Din perspectiva industriilor, investitorii greci au avut o prezenta importanta in zona de real estate, iar intrarea grupului energetic PPC pe piata din Romania a adus un reviriment al interesului pentru piata romaneasca, in centrul atentiei fiind sectorul energetic, care a atras si alte investitii din Grecia in ultimii ani.

Si cehii investesc masiv in real estate si energie, in timp ce polonezii sunt cei mai activi pe piata tranzactiilor mai ales in ultimii ani. Astfel, tot mai multe companii poloneze listate sau sustinute de fonduri de investitii internationale au descoperit oportunitati de extindere strategica in Romania. Domeniile in care investesc sunt diverse, de la retail si industria alimentara, la turism, energie, IT&C si industria prelucratoare, cele mai mari afaceri poloneze in Romania fiind in domeniul comertului, prin retailerii de moda si in sectorul FMCG. 

Desi investitiile bulgaresti in Romania sunt mai mici decat ale celorlalte tari din regiune, valoarea acestora aproape s-a dublat in perioada 2019-2024, ajungand la peste 650 de milioane de euro. O parte din investitiile bulgaresti au venit prin intermediul unor fonduri de private equity care au investit in ultimii ani in companii romanesti.

In schimb, investitiile romanesti in regiune raman la un nivel foarte redus, desi exista o tendinta de crestere in ultimii ani. Stocul investitiilor facute de companiile romanesti in cele cinci tari analizate era la finalul anului trecut de 645 de milioane de euro. Cele mai semnificative investitii erau in Bulgaria, de 300 de milioane de euro, dar suma reprezinta mai putin de jumatate din investitiile bulgaresti in Romania. 

Investitiile romanesti totale in strainatate (nu doar in statele din regiunea noastra geografica) sunt, de asemenea, foarte reduse. La finalul anului 2024, stocul acestora reprezenta 7,8 miliarde de euro, insa mai mult de jumatate (4,1 miliarde de euro) erau investitii realizate in tara de romani prin intermediul unor firme inregistrate in alte jurisdictii, conform datelor BNR. Astfel, investitiile efective totale realizate in strainatate pana anul trecut erau de 3,7 miliarde de euro.

Prin comparatie, investitiile totale poloneze in strainatate se ridicau anul trecut la 38,6 miliarde de euro, cele unguresti la 44,4 miliarde de euro si cele cehesti la peste 70 de miliarde de euro, conform statisticilor disponibile. Chiar si investitorii din Bulgaria aveau investitii in strainatate de aproape 5 miliarde de euro mai mari decat ale romanilor in strainatate, in conditiile in care economia Romaniei este de peste trei ori mai mare decat cea a tarii vecine. 

Contrastul dintre Romania si tarile din regiune este puternic. Tara noastra atrage capital, dar nu isi exporta suficient propriul capital. Aceasta asimetrie nu este doar o chestiune statistica, ci si una de influenta economica si pozitionare strategica. Lipsa unor campioni romanesti cu prezenta solida in afara granitelor arata limitele actuale de capitalizare, strategie, dar si de sprijin pentru internationalizare. 

 

Daca luam exemplul Poloniei, vedem ca in ultimii ani extinderea companiilor prin exporturi si investitii in afara tarii au fost realizate strategic si s-au intensificat cu un sprijin guvernamental coerent. In ultimii ani, Polonia a facut eforturi coordonate de crestere a exporturilor si de extindere a retelei de birouri comerciale externe pentru a sustine firmele poloneze in piete noi si pentru a atrage investitii straine directe, prin Agentia Poloneza de Investitii si Comert.

Aceasta capacitate a firmelor poloneze de a ajunge pe piete nu doar din regiunea noastra geografica, ci si din Marea Britanie, SUA sau Australia are la baza un mix de politici publice care au generat un cadru macroeconomic mai stabil, mai predictibil si mai stimulativ pentru dezvoltare. In schimb, Romania se confrunta cu presiuni fiscale si dezechilibre externe care ii limiteaza potentialul. Ambele economii depind de investitii straine si de fondurile UE, insa slabiciunile structurale ale Romaniei implica un risc mai ridicat. Pe scurt, politica influenteaza economia prin stabilitate, predictibilitate si capacitatea de a implementa reforme.

Datorita prezentei in alte tari, profitabilitatea si stabilitatea financiara a companiilor poloneze sunt mai mari, iar fluxurile de venituri din exteriorul tarii sprijina balanta de plati, iar economia tarii devine mai competitiva pe termen lung. In fond, diferenta majora vine din politici fiscale si stabilitate politica.

Din perspectiva macroeconomica, Romania si Polonia prezinta multe asemanari, avand multe cifre similare, dar si o diferenta foarte importanta – situatia balantei de plati care reflecta cat cheltuie si cat castiga fiecare tara din relatia cu exteriorul. In timp ce Polonia avea un deficit de cont curent de 0,9% din PIB in septembrie 2025, Romania avea 8% din PIB, un nivel record in UE. Cauzele principale pentru deficitul de cont curent mare al Romaniei sunt cererea interna ridicata, corelata cu un deficit bugetar foarte mare si venituri fiscale scazute. Polonia, in schimb, compenseaza printr-un surplus in servicii si intrari semnificative din fondurile europene. Este cert ca Romania are nevoie de consolidare fiscala si politici orientate spre exporturi.

 

Extinderea prezentei companiilor romanesti peste granite ar putea aduce multiple beneficii: generarea de fluxuri de venituri din strainatate ar contribui la reducerea deficitului de cont curent si la imbunatatirea balantei de plati; ar intari rezilienta economiei la socurile externe, ar diversifica riscurile si ar creste influenta regionala si internationala a Romaniei.

In acelasi timp atragerea de investitii straine in Romania ramane cruciala pentru cresterea economiei, dezvoltare, reducerea disparitatilor. Insa pentru a atinge aceste obiective, politicile publice si, mai ales cele fiscale, care sa creeze echilibru si stabilitate, adica un climat ivestitional atractiv, sunt decisive.