Romania se afla, in iulie 2025, intr-un context economic fragil, cu un deficit bugetar de aproape 9% din PIB si cu o rata scazuta de absorbtie a fondurilor europene din ciclul financiar 2021-2027. In paralel, cerintele de calitate, transparenta si eficienta in proiectele de infrastructura si constructii cresc. In ciuda acestor presiuni, lipsa unei abordari moderne si integrate face ca multe proiecte sa ramana pe hartie.

Ce ne blocheaza si cum putem schimba cursul? Raspunsul este adoptarea managementului de portofoliu de proiecta, dublat de implementarea corecta a solutiilor oferite de avansul tehnologic.

 

Unul dintre cele mai evidente obstacole este volumul urias de documentatie, avize, aprobari si verificari necesare pentru accesarea fondurilor europene. Procesul birocratic este adesea greoi, lipsit de predictibilitate si gestionat haotic. Implementarea unui cadru corect investitional – in care proiectele sunt prioritizate in functie de valoarea publica si maturitatea tehnica – aduce transparenta si trasabilitate automata in fluxul investitiilor. Integrarea cu un sistem solid de project management (care include Project Management Information System si Data Management) inseamna proceduri standardizate, planuri clare de livrare si un istoric (digital) complet al fiecarei decizii.

O abordare de tip portofoliu, in care proiectele majore sunt pregatite, planificate si actualizate permanent intr-un lista centralizata, ar permite lansarea etapizata si logica a programelor – fara pierderi de ritm. In alte tari europene, precum Marea Britanie, aceasta abordare a fost transpusa intr-o strategie investitionala pe 10 ani care include 780 proiecte publice si private, actualizate in timp real si gestionate printr-o singura autoritate nationala.

 

Schimbarile politice frecvente produc opriri bruste sau schimbari de prioritati in investitiile publice. Un proces bazat pe o strategie investitionala centralizata pentru proiectele majore nationale ofera date obiective, care pot fi preluate indiferent de conducerea politica si interesele pe termen scurt (cicluri electorale).

In paralel, un management profesionist al portofoliului de proiecte asigura continuitate si coerenta, chiar in conditii de instabilitate. Astfel, se poate iesi din cercul vicios al investitiilor fragmentate si se poate construi o traiectorie stabila de dezvoltare nationala.

 

 

Cresterea preturilor materialelor de constructii si volatilitatea pietei afecteaza bugetele. Romania a reactionat - dar ca orice intentie buna, daca este implementata neclar sau superficial, poate afecta sistemul. Din pacate, asa s-a intamplat cu introducerea capitolului 7 in devizul general. Astfel, marja de implementare a bugetului de 25% (fara a fi redusa progresiv pe masura implementarii) si suma aferenta ajustarii de pret, peste ceea ce inseamna diverse si neprevazute, ajung sa blocheze pana la 50% sau mai mult din bugetul proiectului, afectand grav capacitatea de contractare de noi investitii.

Chiar daca, in cazul fondurilor nerambursabile, exista mecanismul de supracontractare, eliberarea sumelor, conform legislatiei curente, va surveni mult prea tarziu pentru a fi folosite eficient in alte investitii. Fara o guvernanta de portofoliu care sa urmareasca impactul acestor decizii asupra ansamblului, ne blocam cu bani inchisi in proiecte lente sau stagnante.

 

Multe administratii locale si chiar beneficiari privati nu au echipe de implementare suficient pregatite pentru a gestiona proiecte europene complexe. Fara o abordare corecta si fara formare profesionala de calitate, proiectele devin haotice, iar riscurile scapa de sub control. In majoritatea cazurilor nu se respecta prevederile contractuale de niciuna dintre parti: un singur exemplu ce merita mentionat este nerespectarea prevederilor clauzei 17 din contractul national HG1/2018, care, fara a fi respectata, duce la o implementare total defectuoasa.

Un proiect cu finantare europeana se pierde uneori din etapa de planificare, nu implementare; proiectul este adesea un proiect planificat gresit: lipsa alinierii cu strategia, lipsa unei justificari reale (facem proiecte nu pentru ca avem nevoie, ci pentru ca "exista bani"), evaluarea riscurilor nu exista sau este facuta superficial, lipsa coordonarii intre discipline, neintelegerea importantei guvernantei la nivelul proiectului sau a gestionarii adecvate a stakeholderilor. Sa crezi ca poti face proiecte de succes fara project management este o iluzie. Un cadru robust de planificare - completat de managementul informatiei - poate aduce proiectele in zona de fezabilitate realista.

 

Chiar daca Romania are un Memorandum BIM in vigoare, standardele nu sunt inca implementate unitar. Lipsa de interoperabilitate intre software-uri si lipsa intelegerii valorii unui CDE functional duc la pierderi de date si neintelegeri. BIM propune formate deschise (openBIM), iar managementul proiectului asigura ca aceste standarde sunt aplicate si verificate pe tot parcursul proiectului. Un sistem public de referinta - cu modele, fise, ghiduri - poate accelera implementarea coerenta a acestor standarde.

Chiar daca tot mai multe proiecte mentioneaza "BIM", aplicarea reala este superficiala - limitata la modelare 3D si este folosita de jucatori doar pentru a bloca competitia, lucru la limitat legalitatii, ceea ce blocheaza sistemul cu totul, pentru ca Autoritatile contractante si unii consultanti nici macar nu stiu ce nu stiu. Pentru ca BIM sa aduca valoare, trebuie aplicat coerent de la start pana in faza de operare.

Project managerul, daca are competente de BIM sau BIM Managerul, este cel care integreaza BIM in strategia de livrare a obiectivului de investitie, in specificatiile contractuale si in procesul de predare. Fara aceasta integrare, BIM ramane doar un model 3D frumos, care impresioneaza la capitolul design, fara aplicabilitate in implementare si operare.

 

 

Firmele din constructii, autoritatile si chiar multi specialisti sunt fie sceptici in fata noilor tehnologii, fie atat de entuziasmati incat aplica fara sa inteleaga. Livrarea BIM este complicata, iar daca managementul de proiect e adesea vazut ca un "lux" proiectul va esua. Daca adaugam celor care conduc apetenta de a numi in functii oameni nepregatiti profesional (incompetenti), doar pentru a controla fluxurile investitionale, avem imaginea completa a dezastrului.

Prin educatie de calitate, aplicata, cu exemple concrete de succes si training continuu se poate depasi aceasta bariera. BIM Project Management este in primul rand despre oameni, si apoi despre sisteme (tehnologie) si principii (fluxuri si procese). Alfabetizarea profesionala - tehnologica si manageriala - este singura cale de iesire din stagnare.

 

Un proiect implica zeci de entitati: beneficiari, proiectanti, constructori, autoritati, verificatori, organisme intermediare, finantatori de tot felul, furnizori de materiale si echipamente. Fara o platforma centralizata si fara reguli clare, apar conflicte, intarzieri si costuri suplimentare si, surpriza: se pierde finantarea sau nu se livreaza la timp. In loc sa se urmareasca fluxul, fiecare participant/ entitate se concentreaza pe o bucatica si apoi anunta triumfator "NU e la mine" sau "Nu e treaba mea!" - atitudine extrem de contraproductiva.

Intr-o organizatie cand ceva se blocheaza inseamna ca, vizibil sau nu, organizatia pierde bani sau genereaza pierderi ale valorii. In investitii, BIM ofera un "model unic al adevarului" accesibil tuturor, iar in combinatie cu managementul de proiect, defineste responsabilitati clare, mecanisme de comunicare eficiente cu impact direct in productivitate. Mai mult, intr-un cadru de portofoliu, aceste relatii pot fi gestionate unitar, cu lectii invatate transferate dintr-un proiect in altul.

 

Absorbtia fondurilor europene in constructii nu e doar o chestiune de vointa politica, ci de maturitate profesionala si tehnologica. Livrarea, utilizand BIM, folosita inteligent, ofera transparenta, simulare si colaborare. Managementul de proiect ofera structura, responsabilitate si claritate. Impreuna, pot transforma modul in care Romania abordeaza investitiile publice si poate deveni un model regional de buna practica. Adoptarea unei culturi investitionale care integreaza project si portfolio managementul nu e optionala. E conditia esentiala pentru a transforma oportunitatile de finantare in rezultate concrete.

Modele de bune practici arata ca se poate: o autoritate unica, un pipeline public actualizat, sprijin politic si incredere pentru investitori. Romania are nevoie nu doar de proiecte, ci de o viziune coerenta, sustinuta de competenta si continuitate.

Daca aceste idei te provoaca, te invitam sa ne impartasesti pe canalele de comunicare BIM Sprint experientele tale. Impreuna putem gasi raspunsuri la provocarile tot mai mari care apar in acest domeniu.

Articol preluat de pe portalul www.bimsprint.ro.

Mai multe articole pe tema digitalizarii si managementului de proiect de constructii pot fi consultate aici