- Daca in orasele mari proiectele de reabilitare termica se deruleaza intr-un ritm mai constant, in comunitatile vulnerabile barierele sunt mult mai vizibile. Cel mai des intalnit obstacol este lipsa cofinantarii: pentru multe gospodarii din mediul rural sau din cartiere marginalizate, chiar si o contributie modesta la proiect este imposibil de sustinut. La aceasta se adauga lipsa de capacitate administrativa - multe primarii au doar unul sau doi angajati care gestioneaza toate proiectele, fara expertiza specifica. Pe langa problemele financiare si administrative, exista si bariere de incredere. In Sibiu, de exemplu, oamenii au refuzat sa se inscrie intr-un program de renovare pentru ca au circulat zvonuri ca banii nu sunt cu adevarat nerambursabili si ca vor trebui restituiti ulterior. Lipsa unei comunicari clare face ca astfel de programe sa fie privite cu suspiciune.

- Rolul nostru este sa fim un partener de incredere pentru comunitatile care, altfel, nu ar avea o voce in acest proces. In Valea Jiului, de exemplu, am colaborat direct cu administratiile locale si organizatiile locale pentru a identifica tipul de investitii care aduc beneficii reale oamenilor: de la reabilitarea termica a cladirilor publice si locuintelor, pana la dezvoltarea de energie regenerabila la scara mica, prin comunitati de energie. Un exemplu concret este analiza realizata in Petrosani (2024), unde am evaluat situatia la nivelul unui cartier si am modelat scenarii de investitii pentru reducerea saraciei energetice. Studiul a demonstrat ca lucrarile de eficientizare energetica, precum izolarea termica a blocurilor, pot reduce consumul anual al unei gospodarii cu aproximativ 70%, scazand semnificativ facturile si amprenta de carbon. In plus, am inclus solutii privind modernizarea instalatiilor de incalzire si apa calda, dar si programe de retehnologizare a dotarilor interioare. In plus, oferim sprijin tehnic pentru primarii, astfel incat acestea sa poata naviga mai usor prin birocratia fondurilor europene, dar si analize independente care arata unde se duc banii publici si ce impact au. In acelasi timp, sprijinim comunitatile afectate sa participe activ la consultari publice si sa isi faca vocea auzita, iar in situatii extreme le facilitam si suport juridic. Prin aceste instrumente, ne asiguram ca tranzitia energetica nu se face ignorand nevoile reale ale comunitatilor, ci se deruleaza impreuna cu ele.

- Chiar si in acest context dificil, exista exemple de buna practica care arata directia corecta. In unele orase, primariile au reusit sa combine fonduri locale cu resurse din PNRR pentru renovari integrate: nu doar reabilitarea termica a anvelopei, ci si integrarea de panouri fotovoltaice si sisteme inteligente de management al energiei. Rezultatul este dublu - reducerea facturilor si a emisiilor, dar si cresterea calitatii vietii locatarilor. Totodata, in continuarea studiului nostru despre reducerea saraciei energetice in Petrosani, ne dorim sa organizam si un forum deliberativ. Prin intermediul evenimentului ne propunem sa construim o punte reala intre autoritati si oameni si sa ascultam punctele de vedere ale cetatenilor municipiului privind investitiile necesare si prioritatile comunitatii. Un alt exemplu este proiectul DoItSmarter, unde au fost testate solutii digitale inteligente (senzori, termostate si monitorizare in timp real) pentru optimizarea consumului in locuinte sociale, cu rezultate replicabile la scara mai larga.

- In perioada urmatoare, prioritatile noastre se concentreaza pe trei directii majore. Prima este finalizarea procesului de elaborare a Planului National Social pentru Clima (PNSC), aflat in responsabilitatea Ministerului Investitiilor si Proiectelor Europene. Acest document strategic va planifica investitiile necesare pentru protejarea gospodariilor ca urmare a intrarii in vigoare a noului sistem de comercializare a emisiilor de carbon ETS2. Mai mult decat atat, suntem implicati si in identificarea noilor prioritati nationale pentru viitorul cadru financiar european multianual 2028-2034. In general, vom continua monitorizarea investitiilor dedicate procesului de decarbonizare, astfel incat fondurile europene sa ajunga acolo unde este cea mai mare nevoie. De asemenea, vom monitoriza constant felul in care aceste fonduri sunt folosite si vom semnala orice risc de alocare ineficienta sau de excludere a categoriilor vulnerabile. A doua directie este sprijinirea comunitatilor din regiunile carbonifere aflate in tranzitie. Valea Jiului si Gorjul au nevoie de planuri de reconversie economica credibile, care sa nu fie doar documente pe hartie. Vom continua sa lucram alaturi de parteneri locali pentru a identifica proiecte concrete. A treia directie vizeaza incurajarea participarii cetatenilor la procesul decizional si asigurarea transparentei. Fara incredere publica, tranzitia energetica risca sa fie perceputa ca o impunere externa. De aceea, vom continua activitatile pentru informarea cetatenilor si sustinerea organizatiilor locale. Doar asa putem transforma tranzitia energetica dintr-un concept abstract intr-o realitate care imbunatateste viata oamenilor.

(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Septembrie 2025)