- Companiile de recrutare se confruntă cu dificultăți semnificative generate în principal de birocrația aferentă procesului de imigrare, care presupune un volum mare de documente, inclusiv informații pe care instituțiile publice le dețin deja și termene de procesare excesiv de lungi. În 2025, intervalul dintre recrutare și momentul în care muncitorul extracomunitar ajunge să lucreze efectiv în România a fost de aproximativ 12 luni, ceea ce accentuează instabilitatea și reduce predictibilitatea pentru angajatorii români într-un context economic deja dificil.

- Pentru anul 2025 a fost stabilit un contingent de 100.000 de noi avize de muncă. Pentru anul 2026 considerăm că ar trebui cel puțin păstrat acest nivel, deoarece deficitul de forță de muncă din ultimii trei ani a fost în mod constant peste 600.000, conform datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Chiar și în contextul contracției economice, nu considerăm că piața locală a forței de muncă va putea genera suficiente resurse pentru a acoperi acest nivel. În plus, cererea este concentrată în sectoare cu proiecte strategice - precum construcțiile - unde întârzierile provocate de lipsa personalului pot bloca investiții majore. De aceea, menținerea sau chiar ajustarea în creștere a contingentului trebuie privită ca o măsură de stabilitate economică, nu ca o opțiune conjuncturală.

- Autoritățile statului au depus eforturi semnificative pentru a gestiona volumul ridicat de activitate. De exemplu, Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a introdus zile suplimentare de lucru în mai multe weekenduri, pentru a accelera procesarea cererilor de schimbare de angajator. Totuși, aceste eforturi ar trebui completate prin digitalizare și prin optimizarea fluxului de informații între instituțiile implicate, astfel încât angajatorii să nu mai fie împovărați de o birocrație inutilă. În continuare, lipsa unui sistem informatic integrat determină întârzieri și suprapuneri de documente, ceea ce îngreunează munca tuturor actorilor implicați. O cooperare mai strânsă și un dialog constant cu mediul de afaceri ar permite adaptarea procedurilor la realitățile pieței și ar reduce presiunea atât asupra companiilor, cât și asupra instituțiilor publice.

- În prezent sunt în discuție modificări majore ale legislației privind imigrarea. Se analizează, printre altele, eliminarea avizului de muncă și dezvoltarea unei noi platforme gestionate de Ministerul Afacerilor Interne, care ar reprezenta, în fapt, digitalizarea integrală a procesului de imigrare. Se estimează că proiectul legislativ va fi introdus în procedura de transparență decizională până la sfârșitul acestui an. Conform declarațiilor publice ale membrilor Guvernului și ale Cancelariei Prim-Ministrului, schimbările preconizate vor fi substanțiale și de impact, vizând inclusiv reducerea la jumătate a termenelor actuale pentru aducerea forței de muncă străine.

- Principalele țări de origine ale muncitorilor aduși în România de companiile membre PIFM sunt: Nepal, Sri Lanka, India și Filipine. În ultimul an se observă o diversificare a fluxurilor, cu un interes tot mai mare pentru recrutarea din Asia Centrală, Orientul Mijlociu și unele state africane, pe fondul nevoilor pieței și al posibilelor simplificări legislative. Tot mai mulți recrutori analizează aceste regiuni deoarece oferă candidați cu experiență în construcții și o disponibilitate ridicată pentru contracte pe termen lung.

- Organizația noastră a adoptat constant poziții oficiale ori de câte ori în spațiul public au apărut mesaje cu potențial discriminatoriu sau rasist. De asemenea, am derulat campanii de informare pentru angajatorii români și am oferit recomandări bazate pe experiența acumulată în domeniu, subliniind că rolul agenților de recrutare nu se încheie odată cu sosirea muncitorului străin în România, ci continuă pe întreaga perioadă contractuală prin mediere și sprijin în integrarea organizațională și socială, un principiu aplicat consecvent de membrii noștri.

- Patronatul și-a exprimat întotdeauna disponibilitatea de a sprijini autoritățile române în identificarea problemelor care apar în practică în domeniul recrutării internaționale, subliniind că dialogul cu mediul de afaceri este esențial pentru eficientizarea acestor procese. Totodată, sperăm ca noile prevederi legislative să aducă un nivel mai ridicat de etică și disciplină în acest sector. Pentru angajatorii din construcții, recomandarea pentru 2026 rămâne aceeași ca în anii precedenți: "Cine nu se organizează, agonizează". Având în vedere restricțiile suplimentare preconizate pentru angajarea cetățenilor străini, companiile din construcții vor trebui să-și planifice mult mai riguros procesele de recrutare, să aloce bugete suplimentare și să informeze autoritățile competente: Ministerul Muncii, ANOFM și Inspectoratul General pentru Imigrări, prin intermediul organizațiilor patronale, cu privire la nevoile reale și dificultățile întâmpinate.

(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Noiembrie/Decembrie 2025)