Agenda Constructiilor
Joi, 02 Februarie 2023
Abonare reviste
PAGINA PERSONALIZATA


PRIMARIA RAMNICU VALCEA

PRIMARIA RAMNICU VALCEA

Adresa: Str. gen. Praporgescu nr. 14, Ramnicu Valcea, Judet Valcea
Telefon: 0250 731 016
Fax: 0250 731 017
E-mail: primaria@primariavl.ro
Web site: www.primariavl.ro
Domenii: Institutii publice
Descriere activitate
Prezentare companie/institutie
Arh. Petre Mihaila: Doar reglementarea nu rezolva problema dezvoltarii durabile
 
 
 
 
 
Arh. Petre Dragos Mihaila
Functia/Institutia: arhitect-sef, municipiul Ramnicu Valcea;
Experienta profesionala: 9 ani in domeniul privat al proiectarii si arhitecturii si 8 ani in sectorul administrativ.
 
Modificarile legislative survenite pe partea de norme tehnice si cerinte minime referitoare la dezvoltarea durabila pot fi asimilate si se pot implementa in proiecte doar prin politici si programe de stimulare si mediatizare a acestor tipuri de abordari, este de parere Petre Dragos Mihaila, arhitectul-sef al municipiului Ramnicu Valcea. "Doar reglementarea propriu-zisa nu va rezolva problema, fiindca - in majoritatea investitiilor - normele nu se aplica din lipsa de informare referitoare la beneficiile pe termen lung sau in lipsa stimularii financiare a investitiei initiale, ce poate fi sensibil mai costisitoare decat constructiile traditionale", sustine specialistul in cadrul unui interviu acordat revistei Agenda Constructiilor. Petre Dragos Mihaila a absolvit Facultatea de Arhitectura din cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" din Bucuresti si are doua diplome de master, in "Proiectare Urbana" si "Antreprenoriat, Management si Ingineria Afacerilor". Domnia sa a lucrat 9 ani in sectorul privat din domeniul proiectarii si arhitecturii, iar din anul 2013 ocupa functia de arhitect-sef al municipiului Ramnicu Valcea.
 
- Cum credeti ca se va dezvolta municipiul Ramnicu Valcea in urmatorii ani, din punct de vedere arhitectural?
- Din cauza restrictiilor natural existente, dezvoltarea principala a orasului s-a facut pe directia nord-sud prin zone mono-functionale, de aceea o mare atentie si canalizare a eforturilor municipalitatii se concentreaza pe componenta de mobilitate si de asigurare a infrastructurii necesare pentru o dezvoltare multifunctionala. De asemenea, pentru a contrabalansa dezvoltarea pe un singur ax nord-sud, de-a lungul raului Olanesti, pe directia est-vest, se incearca implementarea unor proiecte de regenerare urbana a albiilor raului, prin crearea de piste de biciclete si pietonale (inclusiv a trei poduri pietonale/biciclete) si continuarea unor strazi pentru a mari conectivitatea si accesibilitatea la nivelul tesutului urban, in paralel cu conversia a 20 de hectare de teren al unei foste unitati militare, ce va deveni un nou centru de interes ca punct de greutate a noii dezvoltari urbanistice. Prin aceasta crestere multicentrica se incearca ridicarea presiunii investitionale din centru si crearea unor legaturi functionale intre diferitele zone de interes.
- Care sunt cele mai mari proiecte aflate in dezvoltare, in prezent, in oras?
- Proiectele majore in curs de implementare sunt, in principal, cele finantate prin POR, respectiv proiectele axate pe mobilitate urbana si infrastructura: modernizarea statiilor de imbarcare/debarcare, echiparea mijloacelor de transport in comun si dezvoltarea unui centru utilat cu un sistem de management al traficului general, realizarea a trei parcuri, reabilitarea iluminatului public, inclusiv realizarea unei canalizatii subterane noi, aferente retelelor electrice si de telecomunicatii. De asemenea, sunt in stadiu de proiectare piste de biciclete si pietonale in tot municipiul, inclusiv pe digurile raurilor Olt si Olanesti. Prin proiectele de modernizare a digurilor se doreste o regenerare urbana pentru accesibilizarea luciurilor de apa in beneficiul public. Vorbim despre proiecte pe termen mediu/lung, implementarea anevoioasa datorandu-se constrangerilor de ordin financiar si juridic. In acest moment, in paralel cu proiectele aflate in implementare, avem in faza de aprobare doua PUZ-uri, unul pentru zona de nord si unul pentru partea de sud a orasului, ale caror obiective sunt dezvoltarea infrastructurii. Acestea contin supra-traversari si sub-traversari ale caii ferate, noi artere de legatura, piste de biciclete, inclusiv infrastructura edilitara necesara. De asemenea, cred ca un alt proiect de anvergura, care se afla in stadiu de clarificare a regimului juridic al terenului, este proiectul de amenajare a Parcului Dealul Capela. Obiectivul include trasee de promenada/jogging, piste de biciclete, puncte de belvedere etc.
- Care este zona cu cel mai mare potential de dezvoltare a municipiului?
- Zonele cele mai active momentan sunt cele din sudul municipiului, respectiv prelungirea cartierului Ostroveni, si, in partea de nord, fostul Combinat de Prelucrarea Lemnului. Aceste zone au beneficiat de investitii majore in infrastructura si servicii. In cartierul Ostroveni, municipalitatea a construit un bulevard de aproximativ 2,2 km, cu toata infrastructura edilitara necesara, si a realizat serviciile publice complementare locuirii (spatii verzi, strand, gradinita, locuri de joaca etc.). Pentru fostul Combinat de Prelucrarea Lemnului, directia de dezvoltare este data de investitorii privati, care au implementat conversia unui sit industrial abandonat de peste 20 de hectare intr-o zona mixta si de servicii. Aceasta conversie include realizarea unui bulevard cu patru benzi ce a fost donat municipalitatii, impreuna cu infrastructura aferenta. Municipalitatea urmeaza sa finalizeze dezvoltarea acestei zone de nord prin continuarea si conectarea noii artere, printr-o subtraversare si o supra-traversare a caii ferate si legarea acesteia cu restul retelei. De asemenea, se afla in implementare, tot in legatura cu aceasta zona, construirea unui parc, impreuna cu amenajarea unui lac de agrement. Potentialul de dezvoltare a acestor zone a fost atins doar dupa realizarea investitiilor majore in infrastructura si implementarea in etape a documentatiilor de urbanism. Trebuie specificat ca predictibilitatea si continuitatea implementarii strategiilor si a planurilor de urbanism sunt extrem de importante in dezvoltarea sustenabila a unui oras.
- Care sunt provocarile pe care le aveti, in acest moment, la nivel municipal?
- Un prim factor este lipsa de coerenta a legislatiei existente. Modificarile legislative survenite in ultimul timp, menite sa simplifice procedurile, in lipsa corelarii tuturor actelor normative existente sau din lipsa normelor de aplicare mai mult complica procesul de autorizare. Exemple relevante de modificari legislative fara impact pozitiv sunt intrarea in legalitate a constructiilor executate fara autorizatie de construire, comisia pentru acord unic, autorizarea bransamentelor etc. Un alt factor perturbator il reprezinta lipsa resursei umane calificate atat in structurile administratiei publice locale, centrale si in randurile structurilor avizatoare, cat si in cadrul pietei libere, in zona de proiectare, executie si urmarire. Aceasta lipsa a personalului calificat duce la erori si intarzieri in demararea si derularea lucrarilor de constructii intr-o proportie foarte mare. Cred ca aceasta problema este generalizata la nivel national si rezolvarea ei poate implica numerosi factori.
- Ce perspectiva aveti in ceea ce priveste noile reglementari privind dezvoltarea sustenabila a activitatilor economice si a obiectivelor de constructii din oras?
- Modificarile legislative survenite pe partea de norme tehnice si cerinte minime referitoare la dezvoltarea durabila pot fi asimilate si se pot implementa in proiecte doar prin politici si programe de stimulare si mediatizare a acestor tipuri de abordari. Doar reglementarea propriu-zisa nu va rezolva problema, fiindca - in majoritatea investitiilor - normele nu se aplica din lipsa de informare referitoare la beneficiile pe termen lung sau in lipsa stimularii financiare a investitiei initiale, ce poate fi sensibil mai costisitoare decat constructiile traditionale. Pentru cladirile noi ce tind spre standardul nZEB (nearly zero energy building), trebuie gandit un mecanism dedicat de finantare, combinat cu scutiri de taxe. Pentru a creste calitatea arhitecturala si a respecta standardele actuale, noile ghiduri de finantare cu fonduri europene pentru reabilitari termice trebuie sa contina seturi de interventii mult mai variate si actualizate in concordanta cu noile tehnologii. De asemenea, acestea nu mai trebuie sa fie restrictive la nivelul calitatii.
(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Ocombrie 2021)

Produse & tehnologii

Stiri & Comunicate

Agenda Investitiilor
ABONARE REVISTA (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
ALLBIMMESENBURGman and machineTERAPLASTVideoConfAC-iul
ROCKWOOL 196
TOP-500-CONTRACTORS
A apărut editia
NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2022!
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 171 (Noiembrie-Decembrie 2022)
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
CONCEPT STRUCTURE
Acvatot 2019
hilti
MAKITA
BALTIC
CELCO 2020
Ubitech
strabag nivel 1
leviatan
BMI_Icopal
viarom
rigips
ERBASU CONSTRUCT
leviatan
FRONTALE

Parteneri

AHK 2022
HABITAT
FPSC_2019
AICPS_30
econet
ROGBC 2016
ef-de-n
Piata de Constructii 2014
TOP500 Atreprenori de Constructii 2023
PIATA de TAMPLARIE Analiza 2021-2022 & Perspective 2023-2027 (TOP500)
TOP500 Producatori de Tamplarie 2023