Agenda Constructiilor
Miercuri, 19 Iunie 2024
RAWLPLUG
Home - INDEX COMPANII - INSTITUTII, PATRONATE, ASOCIATII si ORGANISME de CERTIFICARE - Alte servicii - UNIVERSITATEA BABES BOLYAI - CENTRUL INTERDISCIPLINAR PENTRU STIINTA DATELOR
PAGINA PERSONALIZATA



UNIVERSITATEA BABES BOLYAI - CENTRUL INTERDISCIPLINAR PENTRU STIINTA DATELOR

Adresa: Str. Avram Iancu nr. 68, etaj 4, Cluj-Napoca, Judet Cluj
Telefon: 0264.405.300
Fax: 0264.591.906
E-mail: contact@ubbcluj.ro
Web site: www.ubbcluj.ro
Domenii: Alte servicii | Institutii publice
Descriere activitate
Centrul Interdisciplinar pentru Știința Datelor are un caracter inter și multidisciplinar, fiind fondat prin cooperarea dintre Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Facultatea de Geografie, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării și Facultatea de Studii Europene.
Prezentare companie/institutie
UBB - transportul intermodal, schimbare de paradigma in logistica marfurilor
 
 
 
 
 
 
Darie Moldovan (40 de ani)
Functia/Institutia: lector universitar doctor, Universitatea Babes - Bolyai (UBB);
Experienta profesionala: 11 ani in invatamantul superior.
 
Mediul universitar a contribuit recent, prin intermediul Universitatii Babes - Bolyai (UBB), la dezvoltarea sustenabila a transporturilor, prin realizarea studiului "INTERMODAL - schimbare de paradigma in transportul de marfuri" (autori Darie Moldovan, Codruta Mare, Ciprian Moldovan). Aceasta lucrare stiintifica este menita sa contribuie la optimizarea strategiilor nationale conexe acestui domeniu, care sa devina mai putin politice si mai mult bazate pe nevoi, cifre si previziuni. In cele ce urmeaza, Darie Moldovan, lector universitar doctor in cadrul institutiei de invatamant superior din Cluj - Napoca, ofera detalii interesante despre acest concept.
 
- Caracterizati evolutia transportului intermodal in Romania in perioada post-pandemica.
- Intervalul respectiv nu este inca evidentiat in statisticile disponibile, acestea oprindu-se la anul 2021. Insa, perioada pandemiei nu a fost una care sa influenteze negativ transportul intermodal, nici in Romania, nici in UE. Daca in tara noastra in 2020, transportul intermodal rutier a inregistrat o scadere de la 188 milioane tkm (tone-kilomentru) in 2019, pana la 142 milioane tkm, in 2021 cresterea a fost substantiala, pana la 515 milioane tkm - cea mai mare din ultimii 10 ani. Mai multe initiative europene sustin tranzitia transportului de marfa pe distante lungi (peste 350 km) inspre moduri mai putin poluante (respectiv dinspre rutier spre feroviar, fluvial sau maritim), pornind de la obiectivele de neutralitate in schimbarile climatice, prevazute in European Green Deal. Un raport din 2023 al Curtii Europene a Auditorilor mentioneaza ca sustinerea financiara si legislativa a fost insuficienta in ultimii ani pentru ca transportul intermodal sa poata concura cu transportul rutier si ca este necesara o strategie europeana dedicata in acest sens. Actualizarea Regulamentului European 1315/2013 privind dezvoltarea retelei transeuropene de transport va obliga statele membre sa realizeze o evaluare a starii infrastructurii specifice transportului intermodal si a necesitatii de noi terminale intr-un interval de trei ani de la intrarea in vigoare a acestuia (prevazuta pentru finalul anului 2023).
- Care este nivelul actual al pietei de transport intermodal din Romania?
- Sectorul respectiv se afla inca in stadii incipiente de dezvoltare. Dupa cum arata statisticile oficiale, la nivelul anului 2021 potentialul de schimbare modala dinspre rutier spre alte moduri mai putin poluate in tara noastra este de aproape 80%. Astfel, aproape 80% din transportul rutier de containere se face pe distante mai lungi de 300 km, o valoare dintre cele mai ridicate din UE, unde media este de 42%. Containerele ar putea fi transportate feroviar sau fluvial, in functie de rutele necesare, insa dupa cum o arata si raportul nostru, infrastructura necesara nu este la acest moment pregatita pentru tranzitie. Construirea de terminale intermodale care sa poata deservi eficient companiile care realizeaza exporturi sau importuri este unul din pasii necesari. Accesul rutier rapid de la depozit pana la terminal, timpul redus de asteptare la terminal si cursele regulate intre terminal si principalele destinatii sunt factori care cresc atractivitatea acestui mod de transport. Imbunatatirea starii cailor feroviare (prin cresterea vitezei medii de transport) este, de asemenea, esentiala pentru a facilita tranzitia spre transportul intermodal.
- Enumerati dificultatile intampinate in acest sector de activitate.
- In cadrul studiului nostru, am incercat sa obtinem informatii din partea clientilor de astfel de servicii, pentru a identifica perceptia lor asupra transportului intermodal si a logisticii, in general. Principalele probleme au fost identificate ca fiind costurile ridicate (cauzate de lipsa terminalelor si a curselor regulate feroviare), a timpului lung de tranzit feroviar sau a dificultatii in procurarea containerelor. Investitorii in proiecte de infrastructura pentru transportul intermodal (terminale) trebuie sa castige increderea clientilor pentru a-i determina sa aleaga aceste servicii, oferind rute feroviare regulate si timp de operare eficient. Evident, un astfel de investitor va fi ajutat de pozitionarea terminalului in proximitatea unei autostrazi, a unei magistrale de cale ferata si a unei zone puternic industrializate. Ceea ce nu poate controla insa este viteza medie de deplasare a trenurilor. Investitiile nationale in infrastructura feroviara sunt absolut necesare pentru a facilita dezvoltarea acestui mod de transport.
- Care sunt principalele proiecte majore de investitii in domeniu si cand ar putea fi operationale?
- Din cunostintele noastre, singurul proiect major din zona Transilvaniei aflat in curs de executie este cel de langa Aiud (AB), dezvoltat de catre DP World (Romania). Situat la mai putin de 100 km de 11 municipii din regiune, acesta poate sa deserveasca cu succes judetul Alba si cele limitrofe acestuia. Conform calculelor noastre, ar putea beneficia de serviciile de transport intermodal companii din industrii ce totalizeaza o cifra anuala de afaceri de peste 20 miliarde euro si un numar de peste 200.000 de angajati. Reducerile de costuri pot fi insemnate prin utilizarea transportului intermodal (rutier+feroviar) in locul celui rutier, situandu-se intre 10% si 30%, in functie de ruta si de infrastructura existenta atat la originea, cat si la destinatia marfii. Migrarea containerelor dinspre rutier spre feroviar, pe langa beneficiile economice, va diminua si aglomeratia pe sosele (un tren cu 50 de vagoane poate inlocui 123 camioane), precum si poluarea.
- Care este impactul asupra emisiilor rezultate din transporturi al investitiilor in centre de transport intermodal?
- In mod generic, in urma arderii unul litru de motorina rezulta 2,68 Kg CO2 plus alte particule poluatoare. Aceasta este amprenta de carbon denumita TTW (tank to wheel), rezultata strict din arderea combustibilului. Amprenta totala se calculeaza adaugand si emisiile rezultate pentru extragerea si prelucrarea titeiului, rezultand amprenta WTW (well to wheel). Amprenta de carbon a transportului intermodal se calculeaza insumand emisiile rezultate pe fiecare tip de transport utilizat. Am estimat, folosind mai multe metode din literatura de specialitate, amprenta de carbon specifica transportului unui container de 20 de tone pe mai multe rute, in regim rutier si feroviar. De exemplu, pentru transportul unui astfel de container pe ruta Aiud-Constanta, emisiile de CO2 produse de un camion sunt de aproximativ 715 kg CO2, in timp ce emisiile asociate transportului feroviar al aceluiasi container sunt de numai 165 kg CO2 (de 4 ori mai putin). Valorile asociate transportului feroviar sunt dependente in principal de intensitatea emisiilor de carbon asociate producerii energiei electrice (presupunand ca se foloseste numai linie elictrificata). Cu cat energia produsa este mai verde, cu atat economia facuta prin alegerea transportului feroviar este mai mare. In Romania, amprenta de carbon asociata producerii unui kWh de energie electrica este de circa 370 g CO2, in timp ce media UE este de 296 g CO2 (date la nivelul anului 2019). Cresterea eficientei motoarelor diesel este dificil sa mai inregistreze progrese notabile, dar prin sustinerea surselor verzi de energie, intensitatea emisiilor de carbon asociate acesteia se afla in continua scadere, practic injumatatindu-se in ultimii 30 de ani.
- Cum se implica UBB in dezvoltarea transportului intermodal din regiunea Transilvaniei?
- Centrul nostru universitar a realizat studiul respectiv prin care a fost evaluata starea transporturilor de marfa din Transilvania prin prisma clientilor de servicii de transport, perceptia lor asupra infrastructurii si a schimbarilor ce vor urma in acest domeniu si a impactului pe care deschiderea unui terminal intermodal in proximitate il va avea asupra afacerilor lor. Intrucat transportul intermodal se afla in stadii incipiente de dezvoltare, principalele actiuni care pot fi intreprinse de noi sunt cele de constientizare a companiilor cu privire la beneficii, pe de o parte si a autoritatilor regionale/nationale in ceea ce priveste dezvoltarile de infrastructura necesare pentru ca acest mod de transport sa devina competitiv si in Romania, pe de alta parte.
(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia August 2023)

Stiri & Comunicate

Agenda Investitiilor
ABONARE REVISTA (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
ALLBIMABONARE REVISTEhiltiSISECAM
ROCKWOOL 196
Editia
MAI 2024!
- pe site -
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 182 (Mai 2024)
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
Acvatot 2019
leviatan
siniat
concelex
quadratum
ness project
theda mar
MAKITA
CDS
CONCEPT STRUCTURE
strabag nivel 1
ERBASU CONSTRUCT
EDIT-Structural
rigips
viarom
konsent
noark
Ubitech

Parteneri

AHK 2022
top 500
HABITAT
FPSC_2019
AICPS_30
ef-de-n
top 500
top 500
econet
ROGBC 2016

pereti cortinatamplarie aluminiu Termopan Salamander