- In 2025, Romania se afla intr-un moment de rascruce in ceea ce priveste investitiile in infrastructura de transport. Desi ne confruntam cu un deficit bugetar considerabil, limitarile financiare sunt partial compensate de presiunea exercitata de Comisia Europeana pentru implementarea proiectelor din PNRR si a celor finantate prin fondurile structurale 2021-2027. Vedem o concentrare pe finalizarea proiectelor deja incepute – in special in zona rutiera (autostrazi, drumuri expres) - insa lansarea de noi proiecte este intarziata din cauza blocajelor administrative si a lipsei de maturitate in pregatirea tehnica. Infrastructura feroviara ramane cel mai deficitar segment, cu un grad scazut de executie si intarzieri majore in modernizarea liniilor de cale ferata.

Pe termen mediu, se contureaza tot mai clar nevoia unei abordari integrate: mentenanta predictiva, digitalizare, eficientizarea costurilor si profesionalizarea managementului public. Intrarea in vigoare a P130/2025 creeaza un cadru nou, coerent, pentru infrastructura critica, care pune accent pe siguranta si monitorizare. Aceasta va influenta pozitiv selectia si dezvoltarea viitoarelor proiecte. Din perspectiva APMGS, ne asteptam ca aceasta reglementare sa ridice standardele si sa incurajeze investitiile durabile.

- Pana in iulie 2025, monitorizarea structurala si geotehnica in Romania a fost adesea tratata ca un element optional in proiectele de infrastructura, aplicabil doar in cazurile finantate european sau in situatii de criza. O buna parte dintre lucrarile majore nu aveau integrati senzori de monitorizare automata, iar verificarile se faceau manual, rar si cu acoperire limitata. Aceasta abordare reactiva a contribuit la agravarea riscurilor structurale si la interventii tardive, costisitoare. Intrarea in vigoare a P130/2025 schimba fundamental aceasta paradigma: monitorizarea automata devine obligatorie pentru lucrarile de infrastructura critica, iar cerintele minime privind tipurile de senzori, frecventa masurarilor si integrarea cu platforme digitale sunt clar reglementate. In prezent, monitorizarea se realizeaza prin sisteme integrate - senzori de deplasare, inclinometre, pieozometre, tasometre, accelerometre - conectate la platforme cloud, capabile sa genereze alerte automate si rapoarte predictive. APMGS sustine acest proces prin oferirea de ghiduri tehnice, cursuri de formare pentru autoritatile contractante si consultanta in specificarea corecta a cerintelor in caietele de sarcini. Practic, ne aflam in tranzitia de la monitorizare reactiva la una preventiva si predictiva, cu rol strategic in durabilitatea investitiilor publice.

- Siguranta infrastructurii de transport este una dintre cele mai acute probleme in Romania. In sectorul rutier, avem sute de poduri cu durata de viata depasita, fara inspectii structurale actualizate, iar accidentele cauzate de degradarea infrastructurii cresc in frecventa. Lipsa intretinerii periodice, a evaluarilor tehnice bazate pe date obiective si a personalului specializat agraveaza riscurile. In sectorul feroviar, pe langa intarzierile istorice in modernizarea infrastructurii, exista o lipsa de sisteme automate de detectie a deformarilor si a defectelor critice - ceea ce duce la o viteza medie de circulatie de sub 50 km/h in multe zone. In zona fluviala, problemele sunt mai putin vizibile, dar deloc neglijabile: digurile si structurile portuare sunt expuse riscului de colaps in caz de inundatii, iar lipsa monitorizarii automate creste vulnerabilitatea in fata fenomenelor extreme. Adoptarea P130/2025, care face obligatorie monitorizarea automata a infrastructurii critice, este un pas major spre cresterea sigurantei, dar implementarea eficienta depinde de capacitatea autoritatilor de a aplica aceasta lege, de bugetele alocate si de disponibilitatea de a colabora cu specialisti. APMGS avertizeaza ca fara un cadru institutional consolidat si fara investitii in educarea personalului tehnic, aceasta reglementare risca sa ramana doar o bifa formala. Siguranta trebuie sa fie obiectiv masurabila, nu subiectiv interpretabila.

- Tehnologiile utilizate in monitorizarea structurilor au evoluat accelerat in ultimii 5 ani, pe fondul digitalizarii si al presiunii pentru sustenabilitate. In prezent, cele mai avansate proiecte de infrastructura din Europa si Asia folosesc platforme integrate bazate pe senzori wireless, comunicatii LoRaWAN sau 5G, inteligenta artificiala (AI) si gemeni digitali (Digital Twins). Aceste tehnologii permit nu doar detectarea deformarilor, vibratiilor sau modificarilor de umiditate in timp real, ci si simularea comportarii viitoare a structurii in conditii de stres. De exemplu, un sistem bazat pe AI poate invata din datele colectate si anticipa un risc de colaps structural cu saptamani inainte de aparitia unui defect vizibil. In Romania, adoptia acestor tehnologii a fost timida, dar P130/2025 creeaza contextul pentru accelerare. Acum, proiectantii si constructorii sunt obligati sa integreze aceste solutii inca din faza de documentatie tehnico-economica. In proiectele Sixense sau ale membrilor APMGS folosim deja senzori de ultima generatie. Provocarea ramane standardizarea, integrarea cu sistemele publice de decizie si formarea unei culturi a digitalizarii in constructii. Tehnologia este disponibila - cheia este implementarea inteligenta.