- In ultimii trei ani, sectorul energiei fotovoltaice din Romania a inregistrat o expansiune semnificativa ca urmare a convergentei mai multor factori, precum potentialul solar natural ridicat, crearea unui cadru de reglementare favorabil proiectelor verzi, scaderea costurilor tehnologice, diversificarea oportunitatilor de finantare si cresterea nivelului de ambitie la nivel programatic si strategic. In acest context, capacitatea instalata s-a triplat, ajungand de la 1,8 GW in 2022 la peste 5,5 GW in 2025, distribuiti aproximativ egal intre prosumatori (2,7 GW) si centrale de mari dimensiuni (2,8 GW). La momentul actual, drept rezultat al ritmului sustinut al investitiilor, energia fotovoltaica este, in intervalele diurne, una dintre principalele surse de generare la nivel national, acoperind, in functie de perioada, intre o patrime si o treime din productia zilnica totala, si ajutand la mentinerea unui pret competitiv al energiei electrice. Aceeasi tendinta este observabila si la nivelul Uniunii Europene, unde, in luna iunie, energia solara a avut cel mai mare aport in mixul de productie (22,1%), devansand pentru prima data sursele conventionale, evolutie care ilustreaza o transformare structurala, de la un model centralizat, bazat pe combustibili fosili, catre descentralizare, flexibilizare si sustenabilitate.

In ceea ce priveste perspectivele de dezvoltare ale sectorului, conform datelor noastre, pana la finalul lui 2025, capacitatea totala instalata va ajunge la 7 GW, marcand un al treilea an de crestere consecutiva. Romania este, conform raportului realizat de SolarPower Europe, Global Market Outlook for Solar Power 2025-2029, una dintre primele sapte piete din punct de vedere al ritmului expansiunii, dupa Germania, Spania, Italia, Franta, Polonia si Tarile de Jos. Pe termen mediu, suntem increzatori ca vom atinge, si chiar depasi, tinta de 10 GW (dintre care 3,5 GW in prosumatori, si 6,4 GW in parcuri de mari dimensiuni) asumata prin Planul National Integrat in Domeniul Energiei si Schimbarilor Climatice (PNIESC) pentru anul 2030 si ca volumul investitiilor se va mentine inclusiv dupa acest orizont.

Asa cum mentionam, predominanta energiei solare reflecta transformarile profunde prin care trece sistemul energetic atat la nivel national, cat si european, in care tehnologiile curate, accesibile si usor de implementat, ocupa un loc central. Trebuie subliniat ca expansiunea surselor intermitente necesita adaptarea infrastructurii de transport si distributie, atat pentru integrarea noilor centrale, cat si pentru gestionarea variatiilor de productie, precum si dezvoltarea unor solutii flexibile de echilibrare. In acest sens, operatorul de transport si de sistem, Transelectrica, dispune de instrumente de monitorizare si interventie in timp real si, impreuna cu Dispecerul Energetic National, poate gestiona eficient oscilatiile de cerere si oferta, asa cum au demonstrat in perioada sarbatorilor pascale. Cu toate acestea, pentru a asigura stabilitatea sistemului pe termen lung si a valorifica pe deplin potentialul energiei solare, sunt necesare investitii continue in infrastructura de retea, complementate de politici proactive care sa sustina integrarea flexibilitatii, a stocarii si a mecanismelor inteligente de gestionare a cererii. 

 

- Asa cum mentionam anterior, sistemele de stocare a energiei (BESS) au un rol esential in integrarea surselor regenerabile (SRE) in retea, in special in contextul cresterii accelerate a capacitatilor fotovoltaice si eoliene. Functionand in tandem cu aceste tehnologii, bateriile absorb surplusul in orele de varf ale productiei si il elibereaza atunci cand cererea este ridicata, in timpul intreruperilor in alimentarea cu energie sau pentru echilibrarea sistemului. Dincolo de functia de stocare propriu-zisa, BESS ofera servicii de retea, precum stabilizarea frecventei si a tensiunii, si permit decongestionarea sistemului in zonele subdimensionate din punct de vedere al liniilor de evacuare disponibile sau suprasolicitate, ceea ce ofera un grad suplimentar de flexibilitate, necesar pentru finalizarea lucrarilor de intarire sau de extindere a infrastructurii. In ceea ce priveste evolutia acestui segment, piata a cunoscut o expansiune semnificativa, rezultata atat ca urmare a diversificarii surselor de finantare, cat si a actualizarii reglementarilor in vigoare. Eliminarea dublei taxari, clarificarea normelor aplicabile si introducerea unor mecanisme de sprijin, precum apelurile din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) sau Fondul pentru Modernizare, au creat un cadru mai stabil si mai atractiv pentru investitii. In paralel, cererea tot mai mare de flexibilitate si nevoia de decongestionare a retelei au dus la o crestere rapida a capacitatilor instalate: de la 7 MW (13 MWh) in 2024, la peste 240 MW (410 MWh) in prezent, cu perspective de a depasi 500 MW (1 GWh) pana la sfarsitul anului. Pe termen mediu, estimarile indica o crestere la 1,2 GW (2,5 GWh), cu posibilitatea de a atinge 6 - 7 GWh pana in 2030. Cu toate acestea, evolutia pietei BESS ramane modesta comparativ cu nevoile sistemului. Conform Transelectrica, integrarea in retea a tuturor capacitatilor SRE planificate necesita intre 10 si 20 GWh de stocare pana in 2030. Cu toate ca nevoia de echilibrare a sistemului este tot mai accentuata, impunerea instalarii stocarii prin reglementare nu este o abordare eficienta sau oportuna. O strategie bazata pe stimulente, sprijin financiar si informare are potentialul de a genera o mobilizare voluntara, sustenabila pe termen lung. Sistemele de tip BESS aduc beneficii directe, de la consolidarea independentei energetice, la reducerea costurilor de consum, optimizarea fluxurilor de energie si o integrare mai eficienta in Sistemul Energetic National (SEN). Este, asadar, esential ca beneficiarii, indiferent ca sunt prosumatori, operatori industriali sau dezvoltatori de parcuri fotovoltaice, sa perceapa bateriile nu ca o constrangere suplimentara, ci ca un instrument pentru maximizarea investitiilor. 

In ceea ce priveste proiectele deja instalate fara stocare, solutiile nu trebuie sa fie punitive, ci sa vizeze integrarea treptata si inteligenta in noul context energetic. Sistemele BESS sunt, pe langa o completare tehnica, un element strategic in consolidarea unui sistem energetic sigur si flexibil.

 

- Forta specializata de munca este un pilon esential al tranzitiei catre un sistem energetic sustenabil si rezilient atat la nivel national, cat si european, iar lipsa sa este una dintre cele mai mari provocari pentru expansiunea industriei. Chiar si acolo unde nu exista bariere in procesul de dezvoltare, in absenta personalului calificat, finalizarea proiectelor, atat in capacitati de productie, cat si in infrastructura aferenta, poate avea intarzieri considerabile, ceea ce afecteaza realizarea obiectivelor asumate la nivelul Uniunii Europene. In Romania, sectorul fotovoltaic, aflat in aceasta etapa de dezvoltare accelerata, este atat o componenta semnificativa pentru decarbonizarea sistemului energetic, cat si un contribuitor activ la crearea de locuri de munca "verzi". In medie, conform studiului "RES in Romania: Roadmap to 2030", pe care l-am realizat impreuna cu Asociatia Eoliana (RWEA) si Deloitte, fiecare un milion de euro investit in SRE genereaza 6,1 oportunitati de angajare cu norma intreaga. Avand in vedere dezvoltarea sectorului, pana in 2030, cel putin 100 000 de persoane vor activa in industria solara, ceea ce ne plaseaza, conform EU Solar Jobs Report 2024, in primele sapte piete din acest segment, alaturi de Germania, Spania, Italia, Grecia, Franta si Polonia. Pentru a capitaliza aceasta crestere, sunt necesare investitii in dezvoltarea competentelor prin programe de formare profesionala, cercetare aplicata si initiative care sa raspunda nevoilor reale ale pietei - de la instalare si mentenanta, pana la integrarea in retea si solutii de stocare. In timp ce Romania are un punct de plecare solid, cu centre de formare existente, pentru a construi o forta de munca adaptabila si pregatita pentru viitor, este nevoie de investitii sustinute, de politici publice coerente si de o colaborare stransa cu sectorul privat.

 

- Anul 2024 a marcat pentru RPIA o etapa importanta de consolidare a contributiei in definirea politicilor publice si a directiilor strategice din sectorul energetic. La momentul actual, Asociatia noastra reuneste peste 60 de membri activi, reprezentand intreg lantul valoric fotovoltaic si al stocarii, si joaca un rol activ in reprezentarea intereselor industriei in dialogul cu autoritatile si actorii institutionali. Pe plan legislativ, am contribuit la deblocarea unor reglementari esentiale, precum normele pentru utilizarea duala a terenurilor, tinte nationale clare de capacitate solara - 10 GW pana in 2030 si 14 GW pana in 2035 si eliminarea dublei taxari pentru stocare, o masura mult asteptata pentru fezabilitatea investitiilor in baterii. Am sustinut, de asemenea, simplificarea proceselor de racordare pentru proiecte BESS si clarificarea conditiilor privind licentierea, aspecte esentiale pentru bancabilitatea proiectelor, care contribuie direct la crearea unui mediu de investitii mai predictibil si mai eficient.

La nivel european, participam activ in doua proiecte Horizon Europe - RETRIEVE si EMPOWER, care vizeaza cresterea rezilientei si competitivitatii industriei solare europene. RETRIEVE urmareste recuperarea materialelor valoroase din panouri la sfarsitul de vietii si dezvoltarea industriei europene de reciclare, in timp ce EMPOWER se concentreaza pe relocalizarea productiei de panouri in Europa, prin utilizarea unor solutii tehnologice alternative la cele dominate in prezent de lanturile globale. In cadrul acestor proiecte, RPIA contribuie prin expertiza in reglementare si politici publice, asigurand legatura intre cercetare, industrie si autoritati, si facilitand integrarea rezultatelor in cadrul legislativ si in piata.

In ceea ce priveste comunicarea si cresterea constientizarii asupra rolului energiei regenerabile, am organizat in 2024 o serie de evenimente menite sa stimuleze dialogul intre public, industrie si autoritati, cu accent pe educatie, inovatie si intelegerea concreta a tranzitiei energetice. Un exemplu in acest sens este Solar Open Day, in cadrul caruia am vizitat cel mai mare parc fotovoltaic cu trackere din Romania - Parau (Brasov). Evenimentul a reunit autoritati, experti, parteneri internationali si studenti, punand accent pe componenta educationala si pe apropierea publicului de tehnologiile si si realitatile concrete ale sectorului solar.

Tot in 2024, RPIA, impreuna cu RWEA, a organizat PowerShift Summit, un eveniment cu peste 500 de participanti, care a oferit un cadru solid de dialog intre industrie, autoritati si parteneri internationali. Pe parcursul celor doua zile, s-au abordat teme esentiale precum investitiile in surse regenerabile, modernizarea retelelor, flexibilitatea sistemului si impactul noilor tehnologii asupra marilor consumatori industriali.

Pentru 2025, ne propunem sa continuam consolidarea pietei fotovoltaice prin dialog activ pe marginea unor reglementari care necesita clarificare sau ajustare, sustinerea dezvoltarii capacitatilor de stocare si promovarea initiativelor locale de productie. Pe langa aceste directii, vizam formarea unei forte de munca pregatite pentru tranzitia energetica si promovarea activa a industriei fotovoltaice romanesti pe plan international. Printre proiectele majore se numara organizarea celei de-a treia editii a Solar Open Day, care va avea ca noutate componenta de responsabilizare sociala. Ne propunem sa aratam ca energia fotovoltaica nu este doar o solutie tehnologica, ci un catalizator al schimbarii in comunitati, un mesaj pe care il vom sustine prin exemple concrete.

Un alt proiect important este Codul de Bune Practici pentru Energia Regenerabila, ajuns in 2025 la cea de-a treia editie. Acest material a devenit un punct de referinta pentru investitori si institutii, fiind folosit constant atat in Romania, cat si la nivel international. Codul ofera o imagine clara si bine structurata asupra ecosistemului local si abordeaza teme-cheie pentru dezvoltarea sectorului: legislatie si reglementare, acces la retea, finantare, comercializarea energiei, rolul prosumatorilor si al comunitatilor energetice, tehnologii emergente, reciclare, lant valoric, EPC si forta de munca.

Pe termen mediu si lung (2026-2030), ne propunem sa contribuim la dezvoltarea unui ecosistem fotovoltaic solid, bazat pe un cadru functional, coerent si predictibil, care sa permita accelerarea capacitatilor instalate, consolidarea unui lant valoric local competitiv si sustinerea Romaniei in atingerea obiectivelor climatice si a securitatii energetice.

 

- Inainte de toate, trebuie subliniat ca, in ultimii trei ani, cadrul de reglementare care guverneaza dezvoltarea de proiecte SRE s-a imbunatatit considerabil. Daca ne uitam la timpul necesar avizarii, cu o medie de 24 de luni, suntem in primele trei tari (dupa Lituania si Belgia) ca durata a procesului, ceea ce, coroborat cu potentialul natural si tintele asumate prin PNIESC, face ca Romania sa fie una dintre cele mai atractive piete la nivel european. Pe plan regional, ritmul de crestere este depasit doar de Polonia, unde "motorul" noilor instalari este reprezentat de capacitati de sub 50 kW apartinand prosumatorilor. Cu toate acestea, in pofida dezvoltarilor din punct de vedere legislativ, conectarea la retea ramane unul dintre cele mai mari blocaje cu care ne confruntam, situatie cauzata, pe de-o parte, de infrastructura care necesita lucrari de intarire, cu termene de efectuare care se afla in afara controlului dezvoltatorului si, pe de alta, de amanarea sistematica a finalizarii noilor linii, racorduri, statii si substatii, in contextul unui apetit investitional crescut.

Mai mult decat atat, in zonele cu potential fotovoltaic si eolian considerabil, intarzierile sunt exacerbate ca urmare a congestionarii retelei cauzata de numarul mare al ATR-urilor, ceea ce pune presiune suplimentara pe operatorul de retea si pe operatorii de distributie. Dat fiind ca vorbim despre un proces competitiv, nu toate proiectele vor ajunge la maturitate, motiv pentru care salutam implementarea sistemului de garantii pe care RPIA, impreuna cu RWEA, l-au propus. Cu toate acestea, pentru a sustine dinamica de crestere si a consolida increderea investitorilor, este esential sa continuam armonizarea cadrului de reglementare, prin clarificarea unor aspecte-cheie, precum procesul de obtinere a licentei operationale si transpunerea rapida si coerenta a reglementarilor europene, inclusiv a noii arhitecturi de piata (Electricity Market Design). Mai mult decat atat, este imperativ sa nu fie introduse schimbari majore la procesul de conectare, precum trecerea de la un sistem de tipul "primul venit, primul servit" la licitatii pentru alocarea capacitatii in retea, fara o evaluare clara si o perioada suficienta de tranzitie. In caz contrar, exista riscul real al crearii unui blocaj, care are un impact negativ direct asupra capacitatii Romaniei de a-si atinge tintele asumate la nivel european si, de asemenea, asupra pretului final al energiei. In paralel cu consolidarile pe plan legislativ, este necesar ca operatorii de retea sa finalizeze investitiile in distributie si transmisie pentru a asigura integrarea in SEN a tuturor proiectelor SRE. In acest context, sunt necesare masuri complementare, care sa creasca gradul de responsabilizare pentru potentialele intarzieri, alaturi de un sistem transparent de raportare a stadiului lucrarilor. Nu in ultimul rand, asa cum mentionam anterior, dezvoltarea fortei de munca specializate este o conditie esentiala pentru materializarea acestor investitii - atat in proiecte SRE, cat si in infrastructura. Drept urmare, sunt necesare programe de formare profesionala, initiative de cercetare si inovare, precum si solutii de perfectionare si recalificare adaptate cerintelor viitorului energetic.