Academia Romana, luand in considerare principiile de dezvoltare socio-economica durabila a tarii noastre, precum si dificultatile majore prin care a trecut Statul Roman in cazul proiectului Rosia Montana, considera necesar sa faca urmatoarele precizari:

1. Academia Romana constata ca, in conformitate cu informatiile geologice existente, Romania detine resurse si rezerve minerale si energetice considerabile, divers si relativ uniform distribuite in teritoriu, atat pe uscat, cat si in sectorul marin.

2. Resursele minerale si energetice ale subsolului reprezinta un patrimoniu national care trebuie sa fie valorificat intr-un mod sustenabil, deoarece el este baza dezvoltarii socio-economice a tarii. In evaluarea potentialului national de resurse minerale, este necesar sa fie luate in consideratie si resursele secundare (halde si steril din iazurile de decantare care mai contin cantitati uneori apreciabile de elemente utile), acestea urmand a fi reintroduse in circuitul economic. Faptul acesta va contribui la cresterea gradului de securitate si sustenabilitate a aprovizionarii cu materii prime critice esentiale in sectoare industriale cheie pentru economia nationala si europeana.

3. Valorificarea resurselor minerale presupune reactivarea industriei extractive si de prelucrare (preparare, concentrare, metalurgie).

4. Este imperativ necesar ca valorificarea resurselor minerale sa se faca intr-un mod sustenabil, fara utilizarea unor proceduri tehnologice si a unor substante cu grad ridicat de toxicitate (ex. cianuri de sodiu), care ar periclita situatia mediului, a comunitatilor umane, a vestigiilor arheologice si istorice si a peisajului natural din zona exploatarilor.

5. Este necesar sa se puna in practica un Program national de cercetare-explorare geologica pentru evidentierea unor noi resurse/rezerve de substante minerale utile, pentru permanenta reevaluare si gestionare durabila a acestor resurse. Academia Romana propune sa fie infiintat un Serviciu Geologic National, care sa coordoneze toate activitatile specifice de cercetare-explorare geologica si sa asigure aplicarea Programului geologic national, in acord cu obiectivele europene ale tranzitiei energetice.

6. Pentru un management eficient al resurselor minerale si energetice ale tarii, se impune crearea unui cadru legislativ cu scopul identificarii potentialului de resurse naturale ale Romaniei in interesul dezvoltarii durabile a tarii. De asemenea, ar trebui sa se actualizeze si completeze cadrul legislativ existent (Legea minelor, Legea petrolului si Legea mediului) si sa se asigure armonizarea continua a cadrului legislativ national cu legislatia UE si ONU in domeniu (United Nations Resource Management System: Principles and Requirements, septembrie 2022).

7. In cazul in care, pentru valorificarea anumitor resuse minerale, va fi necesar sa se apeleze la firme din strainatate, acordurile de asociere/cooperare sau concesionare sa prevada cote de beneficii pentru Statul Roman considerabil mai mari decat cele care au fost acceptate pentru proiectul Rosia Montana (eventual cu aplicarea principiilor de production sharing agreement – „acord de impartire a productiei“).

8. La terminarea lucrarilor si inchiderea exploatarilor, sa existe asigurari reale ca se va proceda in perioada imediat urmatoare la refacerea completa a mediului si a conditiilor ecologice optime din zonele afectate de exploatare.

9. In siturile UNESCO sau strict protejate de pe teritoriul tarii sa nu se accepte deschiderea lucrarilor de explorare-exploatare sau concesionarea zonelor respectiv pentru astfel de lucrari.

10. Academia Romana dispune, prin membrii sai si prin institutele sale de specialitate din Bucuresti si din tara, de cea mai inalta retea de expertiza in sectorul valorificarii resurselor minerale si este gata sa ofere oricand autoritatilor Statului Roman consultanta necesara.