Conform Barometrului de securitate energetica, trei sferturi dintre romani (74,9%) cred ca tara se indreapta intr-o directie gresita, in timp ce doar 17,4% sunt de parere ca lucrurile merg intr-o directie buna. 7,7% nu stiu sau nu raspund. Barometrul de securitate energetica este un instrument anual ce isi propune sa masoare perceptii, atitudini si viziuni legate de politica energetica analizate in tabloul mai amplu al relatiilor internationale.

Potrivit Barometrului, Armata este institutia in care romanii au cel mai ridicat nivel de incredere, 64% declarand ca au incredere mare si foarte mare in aceasta institutie, urmata de Biserica cu 55,2%. Clasamentul increderii este continuat de doua institutii internationale, respectiv NATO cu 52,5% incredere mare si foarte mare si Uniunea Europeana cu 51,4%. Pe urmatoarele pozitii se situeaza Academia Romana cu 45,3%, Presedintia cu 39,9%, Presa cu 33,7% si Politia cu 33,2%. In Guvern au incredere multa si foarte multa 12,6% dintre romani. Pe ultimele pozitii se afla Parlamentul cu 9,2% incredere multa si foarte multa si partidele politice cu 9%.

Intrebati daca schimbarile climatice (incalzirea globala) sunt un fenomen real, vizibil deja pe toata planeta, sau unul fals, inventat in scopul promovarii comerciale a unor tehnologii, 83,6% dintre romani considera schimbarile climatice reale, producand efecte vizibile, in timp ce 11% cred contrariul, iar 5,4% nu stiu sau nu raspund.

Rugati sa-si exprime opinia cu privire la sursele de energie care ar trebui incurajate cel mai mult in Romania (doua variante de raspuns posibile), 50,7% dintre respondenti mentioneaza energia produsa de panourile solare (fotovoltaice), 46,3% energia eoliana (produsa de vant), 35% energia produsa de hidrocentrale, 17,5% energia produsa prin arderea deseurilor (biomasa), 16,8% energia produsa prin arderea carbunelui, 11,1% energia produsa prin arderea gazului natural, 11% energia nucleara. 11,6% dintre cei chestionati nu stiu sau nu raspund.

61% dintre romani apreciaza ca economisirea consumului de energie electrica este foarte importanta pentru ei, 32,5% ca este importanta, 4,9% putin importanta, 1,4% foarte putin importanta. 51,4% dintre respondenti considera ca economisirea consumului de gaz este foarte importanta pentru ei, 36,8% ca este importanta, 5% putin importanta, 1,2% foarte putin importanta. 5,4% declara ca nu folosesc gaz. 42,3% dintre cei chestionati considera ca economisirea consumului de carburanti este foarte importanta pentru ei, 29,9% ca este importanta, 5% putin importanta, 1,5% foarte putin importanta. 20,3% declara ca nu folosesc carburanti.

La intrebarea ”Care este motivul principal pentru care considerati importanta economisirea de energie?”, 62% indica reducerea costurilor financiare, 30,8% reducerea poluarii si 6,2% confortul personal.

Aproximativ 90% dintre respondenti se declara preocupati foarte mult (64.6%) sau mult (28,1%) de pretul energiei. 6% mentioneaza ca sunt preocupati de aceasta problema putin, in timp 1,1% foarte putin. 52,1% dintre cei intervievati se declara preocupati foarte mult (28,1%) de continuitatea aprovizionarii cu energie, in timp ce 36,8% aleg varianta mult. 8,7% mentioneaza ca sunt preocupati de aceasta problema putin, in timp 1,7% foarte putin. 45,3% dintre respondenti se declara preocupati foarte mult (28,1%) de impactul consumului de energie asupra mediului, in timp ce 40,9% aleg varianta mult. 10,3% mentioneaza ca sunt preocupati de aceasta problema putin, in timp 1,8% foarte putin.

In ceea ce priveste comportamentul de economisire, 23,7% dintre cei intervievati declara ca reduc sau opresc caldura in timpul sezonului rece (cand pleaca de acasa) intotdeauna, 38,5% de multe ori, 21,4% mai rar, 15,6% niciodata.

62,7% dintre respondenti nu sunt de acord cu decizia guvernului de a adopta OUG 114, in timp ce 21% sunt de acord, iar 16,3% nu stiu sau nu raspund. Atunci cand este invocata posibilitatea scaderii investitiilor companiilor din energie, cu impact negativ asupra productiei de gaze, dezacordul fata de OUG 114 este de 66,8%.

Majoritatea respondentilor considera ca masurile adoptate prin OUG 114 vor avea efecte negative precum: cresterea facturilor la gaze si electricitate (63,5%), scaderea numarului de locuri de munca din sectorul energetic (54,8%) plecarea investitorilor straini (55,6%) sau scaderea investitiilor din sectorul energetic (54,8%).

In contextul in care in largul tarmului romanesc al Marii Negre au fost descoperite rezerve importante de gaz natural, 75,6% dintre respondenti sunt de acord cu exploatarea acestora, 14,7% nu sunt de acord si 9,6% nu stiu sau nu raspund. In opinia celor intervievati, principalele avantaje ale exploatarii gazelor offshore ar fi: asigurarea de resurse interne de gaz la preturi bune pentru populatie (37% dintre respondenti aleg aceasta varianta), castigarea independentei energetice prin eliminarea importurilor de gaz din Rusia (17,6%), dezvoltarea economiei romanesti (16,5%), obtinerea de venituri importante la bugetul de stat (11,1%), dezvoltarea industriei petrochimice (5,3%), imbunatatirea parteneriatului strategic romano-american (3%). 4,6% dintre cei intervievati considera ca Romania nu ar avea niciun avantaj. 0,1% mentioneaza alt avantaj, in timp ce 4,8% nu stiu sau nu raspund.

Intrebati cine cred ca va avea de castigat daca gazele descoperite in Marea Negra NU vor fi exploatate in urmatorii ani, 50,1% dintre respondenti mentioneaza Rusia, 19,8% Romania, 10,2% Europa, 5,4% SUA. 14,5% nu stiu sau nu raspund.

Sunt de acord cu finalizarea construirii celor doua reactoare nucleare de la Cernavoda 65,9% dintre respondenti, 22,6% se opun acestei idei si 11,5% reprezinta non-raspunsuri.

In opinia romanilor, celelalte doua reactoare nucleare de la Cernavoda ar trebui realizate in colaborare cu companii specializate din: Uniunea Europeana (30,6%), SUA (28%), Canada (17,2%), China (4,7%), Rusia (3,5%), alte tari (1,7%). Procentul non-raspunsurilor la aceasta intrebare este de 14,3%.

58% dintre respondenti considera ca statul ar trebui sa subventioneze cu sume adecvate doar consumatorii vulnerabili care au venituri mici, iar 35,4% ca statul ar trebui sa subventioneze cu sume mici toti consumatorii, indiferent de veniturile pe care le castiga.

Chestionati cu privire la cazul ipotetic in care Romania ar produce mai mult gaz decat consuma, 54,5% dintre cei intervievati considera ca surplusul de gaz ar trebui pastrat in depozite, in timp ce 40% sunt de parere ca surplusul de gaz ar trebui vandut la export. 5,5% nu stiu sau nu raspund.

90,6% dintre respondenti apreciaza ca este important si foarte important ca Romania sa dezvolte sectorul energiei regenerabile. 86,4% dintre cei intervievati considera ca este important si foarte important ca tara noastra sa utilizeze gazul natural de la Marea Neagra pentru extinderea alimentarii cu gaz a populatiei. 85,8% dintre romani sunt de parere ca este important si foarte important ca tara noastra sa nu mai importe gaz natural din Rusia. 76,1% considera ca este important si foarte important ca Romania sa exporte energie electrica.

La intrebarea deschisa (raspunsuri spontane) privind tarile cu care Romania ar trebui sa pastreze cele mai bune si apropiate relatii de prietenie primul loc se situeaza pe SUA cu 28,7% dintre optiuni, urmate de Germania, cu 14,9% si de Rusia cu 14,1%. Urmeaza Franta (4,5%), Canada (3,2%), China (3%), Marea Britanie (3%), Italia (2,6%), Ungaria (2,4%), Toate (2,1%), Moldova (1,7%), Uniunea Europeana (1,7%) si Spania (1,5%). 5,4% au indicat alte tari. 11,2% reprezinta non-raspunsuri. Statele Uniunii Europene si mentiunea ”Uniunea Europeana” totalizeaza 30,6% dintre optiuni.

In opinia a 63,8% dintre respondenti, aderarea la Uniunea Europeana a adus pentru Romania mai degraba avantaje, in timp ce 27,7% sunt de parere ca a adus mai degraba dezavantaje. 8,5% reprezinta non-raspunsurile.

61,8% dintre romani considera ca, in calitate de stat membru al UE, Romania are drepturi egale cu restul statelor membre. 30,5% impartasesc opinia contrarie iar 7,7% nu stiu sau nu raspund. 77,3% dintre respondenti sunt de parere ca Romania, ca stat membru al Uniunii Europene, are obligatii egale cu celelalte state membre, 15,9% sunt de parere contrarie, iar 6,8% nu stiu sau nu raspund.

In contextul in care Romania si SUA au incheiat cu parteneriat strategic in urma cu peste 20 de ani, 51,6% dintre respondenti sunt de parere ca relatiile dintre cele doua tari ar trebui sa devina si mai apropiate, 37,4% cred ca ar trebui sa ramana asa cum sunt, 4% sa fie mai putin apropiate si 7% nu stiu sau nu raspund.

65,5% dintre romani sunt de parere ca alianta cu SUA este cea mai buna garantie de securitate pentru Romania, 22,9% isi exprima dezacordul cu aceasta afirmatie, iar 11,6% nu stiu sau nu raspund. Un procent de 64,7% dintre romani este de parere ca Romania si Ungaria ar trebui sa faca mai multe eforturi pentru a-si imbunatati relatiile, in timp ce 27,5% sunt in dezacord cu aceasta afirmatie si 7,8% nu stiu sau nu raspund. Aproape jumatate (47,9%) dintre respondenti considera ca Ungaria nu respecta suveranitatea si unitatea Romaniei, 37% sunt in dezacord cu aceasta afirmatie si 15,1% nu stiu sau nu raspund.

42,7% dintre romani considera ca relatiile Romaniei cu UE, respectiv cu SUA sunt la fel de importante. 33% dintre respondenti sunt de parere ca cea mai importanta relatie de colaborare pe plan extern pentru Romania este cea Uniunea Europeana, in timp ce 19% prefera relatia SUA. 5,3% nu stiu sau nu raspund la aceasta intrebare.

66,1% dintre romani considera ca este mai bine sa lucrezi la stat decat la privat, in timp ce 27% sunt de parere ca mai bine sa lucrezi la privat decat la stat. 6,9% reprezinta non-raspunsuri.