Agenda Constructiilor
Sambata, 06 Iunie 2020
Home - Stiri - Oportunitati & Comunicate - VASILESCU: 10 milioane de depunatori au economiile pastrate si garantate in banci
VASILESCU: 10 milioane de depunatori au economiile pastrate si garantate in banci
Oportunitati & Comunicate Publicat de Stelian DINCA 23 Mar 2020 17:26
Agentul provocator Covid-19, tot mai periculos de la o zi la alta, continua sa imprastie boala, moarte si imense pagube materiale in aproape toate tarile din lista ONU. Lumea e panicata. Societatea noastra e panicata. Populatia, companiile si institutiile sunt cu ochii pe autoritati, de la care asteapta informatii corecte, indrumari intemeiate pe cele mai veridice descoperiri stiintifice la nivel global si, inainte de toate, masuri intelepte, care sa dea garantia organizarii celei mai bune aparari posibile in fata acestui virus ucigas.
Banii: intre prioritati
Una dintre institutiile catre care, in aceste imprejurari, se indreapta interesul intregii societati este banca centrala. Saptamana trecuta, zi de zi, au curs intrebarile. Toate exprimand ingrijorari indreptatite.
Oamenii vor sa fie siguri ca BNR si-a activat regimul de urgenta si ca banii lor din banci sunt protejati. Mai mult, vor asigurari: ca nu se vor inchide bancile, ca vor fi de ajuns banii din bancomate, ca-si vor gasi pe carduri salariile si pensiile si ca vor putea retrage sumele de care au nevoie sau ca posta va avea numerarul necesar pentru pensiile ce nu sunt platite pe carduri.
Un alt set de intrebari, ce au fost multiplicate in mass-media si au facut obiectul unor dezbateri aprinse, au venit de la cei interesati de procesul de creditare bancara. Am desprins, din aceastra categorie, trei seturi de intrebari: daca BNR asigura conditii ca bancile sa acorde in continuare credite, atat de consum cat, si ipotecare; daca dobanzile la imprumuturi vor fi reduse; si daca, avand in vedere dificultatile cu care ne confruntam, ce au determinat declararea starii de urgenta, Banca Nationala va stimula bancile sa renegocieze contracte ori sa le acorde pasuiri celor ce nu vor putea sa-si achite la timp ratele.
Apoi, ca intotdeauna cand vremurile nu mai sunt normale, ci exceptionale, se agita si piata zvonurilor. Unele povesti, spuse pe aceasta piata, sunt crezute, virusul panicii este si el contagios, asa ca bancile - chiar daca nu au fost luate cu asalt - au avut de-a face cu multi clienti speriati ca va fi confiscata valuta si, deci, s-au grabit sa-si scoata banii din depozite si sa-i depuna in casete ori sa-i ia acasa. Alti clienti, dintre cei cu “informatii sigure”, care au auzit ei ca “depozitele nu mai sunt garantate”, au avansat cereri de retrageri.
Masa critica a populatiei cu economii pastrate in banci (in total: zece milioane de depunatori, cu 15 milioane de depozite, garantate pana la o suta de mii de euro per persoana, per banca) nu s-a lasat contaminata cu astfel de zvonuri. Multi insa dintre cei care n-au crezut, dar au vrut totusi sa primeasca informatii exacte, au sunat la Banca Nationala si au intrebat daca banii lor din depozite sunt in siguranta. E cert ca sunt in siguranta.
Cel mai mare pericol: decizii care in loc sa faca bine fac rau
Deindata ce, in tara, au fost anuntate primele contaminari, BNR a trecut la reorganizarea intregii sale activitati in regim special. Cele dintai masuri: protejarea propriilor salariati.
Acum, mai mult ca oricand, este nevoie de aportul intregului efectiv. Daca, Doamne fereste, ar fi contaminati specialisti din prima linie, bunaoara dintre cei care raspund de buna functionare a politicii monetare sau a pietelor de bani, ori cei din departamentele de supraveghere, modelare macroeconomica sau stabiilitate financiara, impunandu-se internarea lor, ceva mai rau ar fi greu de imaginat. Prin urmare, riscul a fost dispersat, echipele mari au fost impartite in echipe mici, intr-o saptamana unele lucrand acasa iar altele la banca, turele inversandu-se in urmatoarea saptamana, in asa fel incat paza buna sa depasesca primejdia rea, dar totodata munca sa se desfasoare la foc continuu.
Desigur, s-au impus decizii si actiuni de maxima urgenta. Dar nu “heirupiste”, nu populiste, ci dintr-acelea care sa sprijine efectiv si substantial economia si populatia. De ce intai economia si apoi populatia? Pentru ca asta e ordinea fireasca! Daca nu impulsionezi intai functionarea economiei, atat cat este posibil in conditiile date, sprijinirea populatiei ramane doar o vorba in vant. Simpla demagogie.
Din capul locului, au fost stabilite trei tipuri de criterii: 1) deciziile sa vina in valuri, raportate la cerintele fiecarei etape sau, daca criza va creste in intensitate, ale fiecarei zile; 2) cum toate deciziile, incepand cu primul pachet, vor trebui sa aiba “in spate” analize aprofundate, de maxima exactitate, intregul corp de specialisti este antrenat intr-un tur de forta; 3) toate propunerile, adjudecate de comitetele de specialitate, sa fie pe masa Consiliului de Administratie vineri 20 martie, pentru a fi analizate, dezbatute, aprobate si facute publice.
In zilele premergatoare sedintei Consiliului de Administratie, in care au fost pregatite proiectele de decizii, publicul a fost informat prin televiziuni, posturi de radio, ziare, bloguri ca la Banca Nationala se fac analize. De ce? Pentru ca deciziile adoptate sa fie cele cerute in acest moment, sa fie atinse tintele si sa nu faca rau in loc sa faca bine. Publicului i s-a explicat totodata, detaliat, cu legile in fata, ce are dreptul sa faca banca centrala; si ce nu are dreptul sa faca, pentru ca nu are prerogative legale.
Luni la ora zero intregul pachet cu decizii ale BNR a intrat in vigoare
Vineri dimineata, inainte de sedinta Celor 9, m-a sunat ambasadorul Romaniei in Croatia. M-a intrebat daca pot sa-i dau informatii il legatura cu deciziile in pregatire la BNR si, mai cu seama, daca stiu cand vor deveni publice, motivand ca primeste intrebari pe aceasta tema. A subliniat ca ar fi bine daca Banca Nationala ar iesi in cateva zile cu un pachet de masuri. L-am rugat sa vorbim dupa-amiaza, cand s-ar putea sa existe mai multe detalii, pe care sa le comentam. M-a sunat din nou, imediat ce a fost dat publicitatii comunicatul Consiliului de Administratie, spunandu-mi ca a citit, a analizat si ca acestea sunt deciziile de care e nevoie.
Comentariul meu, scris duminica, va putea fi citit luni dimineata. Cand deja aceste decizii, inca de la ora zero, vor fi intrat in vigoare. Le voi analiza, punct cu punct, straduindu-ma sa scriu pe cat e posibil pe intelesul publicului larg.
1) CA al BNR, in sedinta de vineri, a adoptat primul val de decizii prin care ridica un baraj destinat sa atenueze efectele nocive ale Covid-19. Urmatoarele decizii vor veni in raport cu mersul evenimentelor. In acest sens, a fost suspendat calendarul prestabilit al sedintelor de politica monetara, pentru ca de aici inainte masurile de politica monetara vor fi luate ori de cate ori va fi nevoie.
2) BNR, care monitorizeaza clipa de clipa efectele crizei, va adopta in continuare decizii menite sa mentina stabilitatea macroeconomica si buna functionare a sistemului bancar, a pietelor financiare. Tocmai in acest scop, pe 20 martie, a hotarat sa reduca rata dobanzii de politica monetara cu 0,50 de puncte procentuale, de la 2,50 la 2 la suta. Aceasta masura a fost bine primita, piata monetara fiind surprinsa pozitiv, mai ales ca se astepta ca aceasta reducere sa se produca pana la sfarsitul anului, in doua etape. Decizia este benefica sub mai multe aspecte. Bancile comerciale vor primi bani mai ieftini de la BNR, asa ca vor putea la randul lor sa reduca dobanzile la credite. Si asta cu atat mai mult, cu cat rata dobanzii Lombard, cu care bancile iau de la BNR imprumuturi de urgenta, a fost redusa de la 3,50 la 2,50 la suta. Cum in consecinta si ROBOR va fi mai mic, iata inca doua motive conjugate ca dobanzile la credite sa scada. Castigatori, deci, vor fi si cei cu credite in lei, cu dobanzi variabile, carora li se vor ieftini creditele aflate in derulare. Iar bancile nu vor avea niciun motiv ca, in compensatie, sa scada dobanzile la depozite.
3) Banca Nationala va cumpara titluri de stat pe piata secundara. Aceasta decizie nu este tocmai o premiera - cum au scris unii comentatori - in sensul ca, in anii 1998 si 1999, desi nu aveam inca piata secundara, au avut loc emisiuni cu acest specific. Apoi, potrivit unei reglementari ce dateaza inca din anul 2000, Banca Nationala este autorizata sa cumpere titluri de stat de pe piata secundara. De la cine? Desigur, de la banci. Reglementarea, deci, exista de 20 de ani, dar n-a fost nevoie sa fie pusa in aplicare. Acum e nevoie. Bancile, in noile conditii, vor fi interesate sa cumpere mai multe titluri de stat, de pe piata primara, cu care sa vina in gaj la BNR pentru a obtine imprumuturi de urgenta ori obisnuite, prin operatiuni repo. In timpul doi, asadar, pe piata secundara,BNR va putea sa le cumpere de la banci, daca vor avea nevoie de bani ca sa-si ajusteze portofoliul de lichiditati.
4) Si tot in raport cu mersul evenimentelor, BNR a decis vineri ca, daca realitatea o va impune, vor putea fi reduse ratele rezervelor minime obligatorii,aplicabile pasivelor in lei si in valuta. Tot in scopul echilibrarii portofoliilor de lichiditate ale bancilor.
Sunt rasfatate bancile?
Intr-adevar, deciziile de vineri cuprind mai multe facilitati pentru banci. De aici, ar putea fi trasa concluzia ca bancile s-ar bucura de o protectie speciala. Adevarul insa e cu totul altul.
Important, in actualele imprejurari, este ca bancile sa functioneze la capacitate maxima. Mai mult, sa dea credite mai ieftine companiilor si populatiei, sa transfere bani de la cei ce vor sa faca economii la cei ce vor sa investeasca ori sa produca, sa imprumute statul pentru ca, de la buget, sa fie platite la timp salariile bugetarilor si pensiile. Practic, este singura posibilitate legala a BNR sa vina in sprijinul companiilor si populatiei. De fapt, prin buna functionare a bancilor, a pietelor financiare, BNR vine in sprijinul intregii societati.
Fara indoiala ca, dupa ce va fi citit deciziile de vineri, populatia cu credite la banci a ramas dezamagita pentru ca, in comunicatul BNR, nu s-a suflat niciun cuvant despre amanarea ratelor. O masura in acest sens era asteptata, in conditiile in care, pe piata dezbaterilor, numerosi formatori de opinie au intretinut speranta ca aceasta decizie trebuie sa vina de la BNR. Si unele banci au intretinut aceasta speranta. Mai ales, au sustinut ca bancile - singurele care pot sa decida o astfel de facilitate - ar putea primi un sprijin de la BNR printr-o decizie de renuntare la calcularea de provizioane, care ar incarca povara bancilor daca ar amana achitarea unora rate.
Informatia insa e falsa. BNR nu are niciun drept in acest sens: nici sa decida in legatura cu provizioanele, nici sa oblige bancile sa amane ratele. Cat priveste ratele, a facut - pentru a veni in sprijinul bancilor si al populatiei cu credite la banci - analize de impact, calculand ce efecte ar avea o astfel de masura. Provizioanele insa, in sistemul bancar, sunt aplicate in baza unui regulament al Parlamentului European, obligatoriu in toate statele UE, direct, fara sa fie transpus in legislatiile nationale.
Luni seara insa, in regim de teleconferinta, in sedinta Consiliului de Administratie al Autoritatii Bancare Europene, va fi analizata si problema provizioanelor. O decizie insa este asteptata de la Parlamentul European.
 
Material realizat de Adrian Vasilescu, Consultant strategie, Compartimentul de proiecte strategice, Cancelaria BNR
 
COVID-19C4E FORUMACADbluebeamTeraSteel
ROCKWOOL 196
A aparut editia
MAI 2020!

Autentificare

 
COVID-19
PIATA de CONSTRUCTII: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
GHID de INSTALARE
romania fara hospice

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere