Agenda Constructiilor
Sambata, 02 Martie 2024
Frontale
Home - Stiri - Producatori & Furnizori - PROLEMN: Productia in industria lemnului scade cu 30%, impact de -1% in PIB
PROLEMN: Productia in industria lemnului scade cu 30%, impact de -1% in PIB
Producatori & Furnizori Publicat de Stelian DINCA 28 Sep 2023 11:59
In 2023, in industria lemnului avem o serie neintrerupta de scaderi fata de productia anului 2022, nivelul productiei atingand un nivel minim in iulie 2023 de 67,6% fata de iulie 2022, conform indicilor productiei industriale publicati de INS.
O scadere de asemenea amplitudine este singulara intre industriile din Romania.
O scadere de 30% in industriile bazate pe lemn, avand in vedere ponderea directa in economia Romaniei de 1,5% din PIB, este atat de mare incat induce ea singura o scadere a PIB-ului Romaniei cu 0,5%.
Daca luam in calcul si aportul indirect si indus, influenta este o scadere mai mare de 1% a PIB-ului Romaniei. Si, proportional, a veniturilor la bugetul de stat. Conform estimarii unui raport PwC, industriile bazate pe lemn contribuie, direct si indirect, cu un aport de 3 miliarde de Euro la bugetul de stat.
 
Cum s-a ajuns la o asemenea situatie?
Criza artificiala de resursa de masa lemnoasa, care a indus criza de lemn de foc din toamna anului trecut este una dintre cauze. Am asistat in toamna anului 2022 la o inversiune artificiala de preturi, cu preturi mult mai mari la lemnul de foc decat la lemnul pentru industrie, cu cresteri generalizate de preturi induse pe toate segmentele.
A urmat o aliniere a preturilor lemnului pe picior la preturile pietei lemnului fasonat si a lemnului de foc, cu preturi medii de adjudecare de peste 400 lei/mc ca medie nationala la licitatiile organizate de RNP - Romsilva, preturi mai mari cu 250% fata de preturile din urma cu doar 2 ani. De altfel, RNP - Romsilva nu a facut nimic pentru a detensiona piata lemnului prin a oferi volume suplimentare in piata, regia a fost unul dintre beneficiarii acestor evolutii. A fost o gandire pe termen foarte scurt a RNP - Romsilva, in ciuda semnalelor trase legate de influenta acestor evolutii in sensul restrangerii activitatii in industria lemnului, cu efecte pe termen lung.
Preturile prea mari de pe piata interna s-au suprapus pe o scadere de preturi si o reducere a cererii pe pietele internationale. Efectul in industria lemnului a fost devastator: primele luni din 2023 au consemnat scaderi de 10-20% ale productiei in industria lemnului. In iulie 2023 s-a ajuns la o scadere de 33% fata de iulie 2022.
Cvasitotalitatea contractelor pentru masa lemnoasa pe picior achizitionata la preturi mari in toamna anului 2022 au fost reziliate in ultimele luni, volumul reziliat in 2023 fiind estimat la 1,8 milioane de mc, cu impactul implicit in reducerea activitatii in sectorul de exploatare a lemnului.
Dar piata primara a lemnului a ramas agatata de preturile mari, atat pe segmentul lemnului de foc, pe segmentul cherestelei de rasinoase - agatata de piata interna a lemnului pentru constructii, cat si pe segmentul cherestelei de foioase - agatata de industria interna a mobilei. Preturile la bustean nu au scazut suficient pentru ca industria lemnului bazata pe exporturi sa isi recapete competitivitatea. Revitalizarea pietei lemnului de foc, odata cu venirea toamnei, tine preturile la un nivel ridicat.
Caderea de productie din industria lemnului continua. Piata primara a lemnului din Romania s-a restrans, bazandu-se in principal pe consumul de pe piata interna.
 
Cauze artificiale si solutii corecte
Mai grav este ca factorii artificiali care au condus la bulversarea de pe piata lemnului din Romania continua sa actioneze:
- procedura de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice a ramas la fel de greoaie, conducand la intarzieri de 1-2 ani pentru intrarea in vigoare a amenajamentelor silvice. Chiar si recoltarea doboraturilor de vant este adesea blocata, recoltarea necesita derogari de la amenajament blocate de evaluarea de mediu.
- marcarile la persoane fizice - la fel de greoaie.
- RNP - Romsilva este prinsa intr-o tranzitie la lemn fasonat dezorganizata, cu 70% din volumul de lemn fasonat vandut in loturi mici la drum auto forestier, nu in depozite.
 
Avem noi factori perturbatori potentiali:
- un proiect de nou Cod Silvic lipsit de claritate, stufos, fara viziune si obiective pe linie tehnica, dar care introduce un sistem de sanctiuni penale excesive.
- proxima intrare in vigoare, in decembrie 2023, a HG-ului care obliga la revizuirea evaluarii de mediu a amenajamentelor silvice care nu au parcurs procedura de evaluare adecvata de mediu. Pana la 70% din amenajamente ar putea intra in aceasta revizuire, cu reducerea volumelor care pot fi puse in piata pe perioada revizuirii.
- politicile publice nu adreseaza agenda reala legata de dezvoltarea economica si sociala, au practic o singura orientare : o lupta populista, ineficienta si inadecvata ca mijloace cu fenomenul taierilor ilegale. Ultima evolutie: modificarea anuntata direct prin publicarea in Monitorul oficial a Metodologiei de organizare si functionare a SUMAL, cu introducerea unei sanctiuni administrative de retragere a statutului de utilizator SUMAL. In fapt, este o sanctionare administrativa extrema, instituita prin ordin de ministru, care conduce practic la limitarea dreptului la munca pentru categorii largi de personal silvic, din sectorul de exploatare sau industria lemnului, dincolo de regimul contraventiilor silvice stabilit prin lege. Suprareglementarea atinge cote de neimaginat in orice alt sector de activitate.
 
Asociatia Industriei Lemnului-Prolemn avanseaza de mult timp o lista de propuneri care ar putea debloca situatia din piata lemnului si ar putea opri picajul industriei lemnului:
RNP - Romsilva sa isi asume un rol de regulator al pietei, prin balansarea ofertei poate tine preturile resursei de lemn aliniate la indexuri de preturi internationale.
- tranzitia la lemn fasonat trebuie sa prioritizeze vanzarea lemnului din depozite, fara a perturba piata cu oferte neconcurentiale - cum se intampla acum inclusiv pe segmentul lemnului de foc.
- procedura de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice trebuie sa devina operativa.
- piata lemnului de foc nu se poate regla fara o simplificare a punerii pe piata a lemnului de pe micile proprietati si din vegetatia forestiera din afara fondului forestier national.
- sistemul SUMAL trebuie orientat catre prima punere pe piata, fara interferenta in latura comerciala a activitatilor, cu provenienta legala definita ca provenienta din limite geografice legal autorizate.
- este nevoie de investitii in eficienta energetica a utilizarii resursei de lemn si pentru a concretiza principiul utilizarii resursei de lemn in cascada, prioritar in produse de lemn cu valoare adaugata si perioada lunga de intrebuintare.
Este momentul adevarului: Guvernul trebuie sa se angajeze la dialog real, transparenta decizionala si politici publice pe problemele reale identificate si sesizate de catre cei guvernati.
 
Problemele care afecteaza industria verde, in dezbatere
Situatia a fost dezbatuta cu ocazia conferintei Green Industry (editia a doua), organizata de AIL - Prolemn in parteneriat cu CCIR si complexul expozitional Romexpo, in cadrul targului international de mobila, echipamente si accesorii BIFE-SIM.
A fost o participare la varf, cu reprezentanti ai Guvernului Romaniei, ai operatorilor economici din sectorul, ai societatii civile si ai mediului academic si de cercetare. Au luat cuvantul dl. Florin Spataru, Consilier de Stat, Cancelaria Primului-Ministru, dl. Danut Iacob, Director General Paduri, Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, dl. Sorin Chirita, Presedintele Asociatiei pentru Dezvoltare Regionala si Politici Europene, dl. Ioan Seceleanu, Presedintele Sectiei de Silvicultura a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice si dna. Aurica Sereny, Presedintele Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romania. Discutiile au fost consistente si au vizat atat situatia dificila a industriilor bazate pe lemn cat si puncte concrete din dezbaterea mai larga pe marginea proiectului noului Cod Silvic.
Catalin Tobescu, presedintele AIL - Prolemn, a subliniat necesitatea unui plan de actiuni care sa conduca cat mai curand la deblocarea situatiei care afecteaza grav sectorul padure - industrii bazate pe lemn si risca sa opreasca dezvoltare pe care sectorul a cunoscut-o in ultimele decenii.
Dialogul prilejuit de conferinta este un prim pas. Dl. Ministru Florin Spataru a declarat de altfel in cadrul conferintei: „Noul Guvern Marcel Ciolacu vine cu un nou concept, «consuma romaneste, produ romaneste». Acest sector ar trebui prioritizat, ar trebui promovat corespunzator Va astept la Guvern sa discutam si sa vedem cum aducem la aceeasi masa ministerele de resort, Ministerul Mediului, Ministerul Economiei, Ministerul de Finante, Ministerul Fondurilor Europene pentru a creiona, pentru cel putin cativa ani de acum incolo, un plan de masuri de care sa ne tinem - pentru ca productia romaneasca, consumul de produse romanesti, reprezinta o prioritate pentru partidul pe care il reprezint si pentru Guvernul Romaniei.”
„Noul Guvern Marcel Ciolacu vine cu un nou concept, «consuma romaneste, produ romaneste». Acest sector ar trebui prioritizat, ar trebui promovat corespunzator. Imi spuneati in discutia anterioara ca prin nefunctionarea unor agentii si institutii ale statului suntem in situatia de a pierde oportunitati, de a pierde piete, asa cum am facut-o si cu alte ocazii. Agentia care se ocupa de promovarea exportului si Guvernul Romaniei, colegii din Cancelaria Premierului, vor sustine acest proiect in asa fel incat sa puteti iesi pe piete externe.
[…] Trebuie sa prioritizam fondurile de promovare ale exporturilor catre acele domenii in care Romania isi demonstreaza competitivitatea.
[…] Va astept la Guvern sa discutam si sa vedem cum aducem la aceeasi masa ministerele de resort, Ministerul Mediului, Ministerul Economiei, Ministerul de Finante, Ministerul Fondurilor Europene pentru a creiona, pentru cel putin cativa ani de acum incolo, un plan de masuri de care sa ne tinem pentru ca productia romaneasca, consumul de produse romanesti, reprezinta o prioritate pentru partidul pe care il reprezint si pentru Guvernul Romaniei.” Florin Spataru, Consilier de Stat, Guvernul Romaniei
 
RAWLPLUGhiltiALLBIMABONARE REVISTE
ROCKWOOL 196
Editia
IANUARIE/FEBRUARIE 2024!
- pe site -
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 180 (Ianuarie-Februarie 2024)
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
theda mar
noark
ERBASU CONSTRUCT
Acvatot 2019
concelex
viarom
CDS
FRONTALE
rigips
CONCEPT STRUCTURE
quadratum
Ubitech
leviatan
strabag nivel 1
MAKITA

Parteneri

HABITAT
AHK 2022
top 500
FPSC_2019
ROGBC 2016
top 500
AICPS_30
econet
ef-de-n
top 500

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigeretamplarie aluminiu Termopan Salamander