Romania se pregateste sa puna pe masa o strategie a hidrogenului care va fi elaborata in 2022 pentru a fi in rand cu Uniunea Europeana, care a propus deja cum va folosi hidrogenului pentru atingerea neutralitatii climatice. Prioritatea UE pentru urmatorii 10 ani este producerea si utilizarea hidrogenului verde in sectoarele greu de electrificat: industria chimica, a cimentului si a otelului, in transportul greu, aviatie sau transport maritim.

Pe de alta parte, Romania a inclus deja in PNRR proiecte pentru productia de hidrogen verde si gri si amestecul acestuia cu gaze fosile in conducte care vor ajunge direct la consumatorul casnic. De ce aceasta directie este una gresita care nu va avantaja nici clientii si nici mediul?

Desi cercetarea despre hidrogen este inca una incipienta, studiile si rapoartele realizate pana acum arata ca hidrogenul este un combustibil limitat care ajuta tranzitia energetica intr-o anumita masura, daca este utilizat corect.

Hidrogenul verde este inca rar si scump, in prezent mai putin de 4% din hidrogenul obtinut in Europa este verde, iar costul este dublu fata de cel obtinut din gaz fosil. Specialistii sustin ca acesta ar trebui sa contribuie la inverzirea sectoarelor foarte greu de decarbonizat in alt mod, precum industria, transport greu (camioane/ navigatie/ aviatie) si sectorul constructiilor. Utilizarea lui direct de catre consumatorul casnic pentru incalzire si gatit este ineficienta si costisitoare, pentru productia hidrogenului verde fiind necesara de 5 ori mai multa electricitate decat ar consuma o pompa de caldura, de exemplu.

In plus, utilizarea altor tipuri de hidrogen pentru tranzitia energetica ar tine in continuare economia legata de combustibilii fosili si nu ar ajuta prea mult la decarbonizare. Asa cum arata graficul de mai jos, emisiile pentru hidrogenul gri (produs din gaz fosil, cea mai utilizata metoda in prezent) sunt comparabile cu utilizarea directa a gazului fosil pentru electricitate si incalzire, iar utilizarea tehnologiilor de captare a carbonului nu imbunatatesc cu mult situatia. Un studiu si mai recent care ia in calcul emisiile fugitive de metan arata ca hidrogenul albastru este cu 20% mai poluant decat arderea directa a gazului, iar comparativ cu hidrogenul gri are cu doar 18-25% mai putine emisii.

Conform proiectelor din versiunea din mai a PNRR, in Romania hidrogenul ar proveni din gaze fosile cu captare CO2, denumit si hidrogen albastru, dar ar produce si 100% hidrogen verde. Se propuneau urmatoarele investitii:

1. Infrastructura de distributie de gaz natural in combinatie cu hidrogen (transport, distributie, statii de comprimare). Valoarea totala a investitiei este estimata la 400 de milioane de euro pentru 4000 de km de conducte cu 10% hidrogen (regiunea pilot luata in considerare este Oltenia, aici fiind slab racordata la sistemul de distributie gaze). Pana in semestrul 2 din 2026 vor fi conectati 90.000 de consumatori la reteaua de distributie gaz in combinatie cu hidrogen;

2. Proiecte demonstrative prin care se poate produce hidrogen din cel putin 30 MW energie solara;

3. Proiecte demonstrative integrate de cercetare-dezvoltare in domeniu: centrala pe gaz cu putere instalata de 159 MW si parc fotovoltaic cu o putere instalata de 100 MW cu instalatia aferenta de producere a hidrogenului verde si instalatie de captare CO2 la Halanga, jud. Mehedinti in valoare de 320 de milioane de euro; centrala pe gaz cu putere instalata de 159 MW si parc fotovoltaic cu o putere instalata de 20 MW cu instalatia aferenta de producere a hidrogenului verde si instalatie de captare CO2 in jud. Constanta in valoare de 265 de mil. euro; unitate de productie hidrogen verde de catre Hidroelectrica de 100 MW in valoare de 100 mil. Euro; centrala electrica fotovoltaica pentru producerea si stocarea hidrogenului de tip verde pe platforma CNE Cernavoda de 28 milioane euro (capacitatea nu este mentionata).

Ultima versiune a PNRR-ului, aprobata de catre Comisia Europeana pe 27 septembrie 2021, nu mai prevede proiectele demonstrative integrate de cercetare-dezvoltare in domeniu, si anume cele doua centrale de la Halanga, jud. Mehedinti si Constanta. Desi noile proiecte propuse sunt de admirat in aparenta, ele mizeaza pe hidrogen pentru sectorul de incalzire, nefiind fezabil din punct de vedere economic, avand in vedere ca pentru a produce hidrogen verde se consuma multa electricitate. Din cele doua anexe publicate, noul PNRR propune:

- Construirea a 1.870 km de retea de distributie a gazelor regenerabile (hidrogen verde) care va fi construita in regiunea Oltenia, nu exista nicio indicatie din ce sursa va fi produs hidrogenul verde si distribuit in conducte (fie din energie eoliana, solara sau amandoua). In prima faza a implementarii va fi un mix de gaz fosil si hidrogen regenerabil in proportie de 20% cand reteaua va fi pusa in functiune, la data de 30 iunie 2026, iar pana in 2030 va fi distribuit 100% hidrogen verde si/sau alte gaze regenerabile. Se planuieste instalarea unei capacitati de 100 MW de electroliza pentru producerea hidrogenului verde din surse regenerabile pana la 31 decembrie 2025. Se mentioneaza ca incepand cu anul 2026 toate aparatele si boilerele vor trebuie sa fie „hydrogen ready” si vor fi obligatorii pentru noile instalatii.

- PNRR prevede instalarea unei capacitati de 300 MW pentru productia combinata de energie termica si energie electrica (CHP) bazate pe gaz.

Tot prin PNRR este mentionata necesitatea de a dezvolta si elabora o Strategie nationala dedicata hidrogenului, precum si de a crea un cadru legislativ care sa permita mobilizarea investitiilor in productia, stocarea, transportul si consumul acestui combustibil, elaborarea acesteia fiind setata pentru anul 2022.

Comisia Europeana in „Strategia hidrogenului pentru o Europa neutra din punct de vedere climatic” isi propune producerea de 40 de GW de hidrogen regenerabil pana in 2030. Comisia va prezenta propuneri legislative concrete privind economia hidrogenului si integrarea sectoriala pana la finalul lui 2021. In strategie se recomanda utilizarea hidrogenului verde in industriile chimice si productia otelului si in transport pentru vehicule rutiere grele, transportul maritim, aviatie, si pe alocuri trenuri si transportul in comun, acolo unde electrificarea este greu de realizat.

Asadar, unele dintre planurile Romaniei nu sunt coordonate cu cele ale Uniunii Europene si nici cu recomandarile specialistilor. Proiectele cu amestec de gaz si hidrogen sunt acolo pentru a bifa cerintele Comisiei Europene de a incorpora hidrogenul in mixul energetic, pentru a accesa fonduri care sunt de fapt dedicate proiectelor pe gaze. Unele dintre aceste proiecte vor adauga emisii de gaze cu efect de sera in plus, deci nu pot contribui la obiectivele climatice. In plus, industriile mentionate care vor utiliza hidrogenul verde produs sunt „agricultura, sanatatea si mobilitatea urbana”, nicidecum industriile grele. De asemena, efortul financiar al clientilor casnici pentru adaptarea la noul amestec de gaze va fi prea mare – in plan nu se prevad niciun fel de scheme de ajutor pentru consumatori, in timp ce hidrogenul verde este foarte scump pentru a fi produs. Statul va trebui sa subventioneze major consumatorii pentru combustibilul consumat, lucru care se intampla deja partial pentru gazele fosile.

O alta problema ridicata de specialistii din domeniu este compatibilitatea amestecarii hidrogenului cu gazul din care pot aparea diverse defectiuni pe intregul lant de distributie (craparea metalelor, diferenta de presiune), care trebuie studiate mai mult. In plus, cercetari incipiente au aparut si despre emisiile produse de arderea hidrogenului. Un studiu sustine ca arderea hidrogenului in combinatie cu gazul natural poate produce de sase ori mai multe emisii de oxizi de azot (NOx), cunoscuti pentru efectele negative asupra sanatatii si contributia la formarea ozonului. O modalitate fara emisii de utilizare a hidrogenului este prin pile de combustie.

In schimb, hidrogenul poate juca un rol important si pentru stocarea energiei regenerabile in viitor. Conform Ralf Winterling, Director Tehnic Infrastructura la REHAU, „stocarea caldurii pentru tehnologia de alimentare cu energie termica Power-To-Heat reprezinta un potential imens pentru a converti si a stoca excesul de energie electrica in caldura”. Astfel, hidrogenul produs din energia regenerabila in exces in momente de consum redus va putea alimenta electrificarea incalzirii.

Este important ca Romania sa profite intr-un mod eficient de oportunitatea intrarii pe piata hidrogenului verde pentru a sustine trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon. Valorificarea acestei resurse pretioase se poate face in prezent in industriile unde emisiile sunt greu de eliminat, fara a aduce o povara financiara in plus si nesiguranta in incalzirea rezidentiala. Pentru informatii suplimentare, click aici!