Romania se afla pe ultimul loc intr-un clasament al tarilor din Uniunea Europeana, inregistrand cea mai scazuta rata de utilizare a materialelor circulare, de doar 1,3%, potrivit celor mai recente date publice din 2023, analizate de specialistii Clean Recycle.* 

Tranzitia catre o economie circulara reprezinta o provocare la nivel mondial. Uniunea Europeana isi propune sa dubleze utilizarea materialelor reciclate in totalul consumului de materii prime in economie pana in 2030, conform Planului de Actiune pentru Economia Circulara adoptat in 2020. 

Comparativ, tari precum Olanda (30,6%), Italia (peste 20%) si Malta conduc clasamentul UE la acest aspect.

Economia circulara este un model de productie si consum, care implica folosirea in comun, reutilizarea, repararea, renovarea si reciclarea materialelor si produselor existente cat mai mult timp posibil. Astfel, se prelungeste ciclul de viata al produselor.** 

Aplicarea principiilor economiei circulare in intreaga economie din UE are potentialul de a creste Produsul Intern Brut (PIB) al Uniunii Europene cu inca 0,5 % pana in 2030 si de a crea 700.000 de noi locuri de munca la nivelul tarilor membre, potrivit analizei Clean Recycle.***

Tranzitia catre o economie circulara are rolul de a reduce presiunea asupra resurselor naturale, de a limita emisiile de gaze cu efect de sera si de a contribui la neutralitatea climatic.

Desi la nivelul Uniunii Europene indicele CMUR (Circular material use rate) a crescut usor in ultimii 13 ani, de la 10,7 % in 2010 la 11,8 % in 2023, acesta este inca considerat scazut, ceea ce indica faptul ca economia este in mare parte liniara.

Majoritatea tarilor UE (22 din 27) si-au crescut CMUR-urile incepand cu 2010. Cele mai mari cresteri (peste cinci puncte procentuale) au fost inregistrate in Malta, Italia, Estonia, Austria, Cehia, Belgia si Slovacia. 

Cu toate acestea, s-au inregistrat scaderi semnificative ale CMUR in Finlanda, Romania, Luxemburg si Polonia. 

In continuare Romania, la fel ca intreaga Uniune Europeana, ramane dependenta de importurile de materii prime, fapt ce accentueaza vulnerabilitatea economica in fata tensiunilor geopolitice. Fluctuatiile

de pret sau restrictiile comerciale pot afecta lanturile de aprovizionare esentiale, punand presiune pe industrii strategice.*** 

"Este important sa punem accent pe lantul economic, de la proiectare si consum, pana la colectare si revalorificare. Romania are potential, dar trebuie sa accelereze reformele, sa evidentieze nevoia de investitii in infrastructura de reciclare si sa investeasca in educatia ecologica la scara larga. Tranzitia catre o economie circulara este esentiala pentru a reduce risipa de resurse si impactul asupra mediului. Romania are de recuperat un decalaj fata de restul Uniunii Europene, dar exista oportunitati concrete si acest context poate fi valorificat prin masuri curajoase care sa transforme economia liniara actuala intr-un model durabil, competitiv si orientat spre viitor”, declara Cosmin Monda, fondator si CEO Clean Recycle. 

Guvernul Romaniei a adoptat in urma cu doi ani Strategia nationala pentru economia circulara si a reusit, astfel, sa indeplineasca unul dintre jaloanele PNRR, prin imbunatatirea guvernantei in domeniul gestionarii deseurilor, inclusiv cele de ambalaje, mai arata analiza Clean Recycle. 

In primele 6 luni din an, Clean Recycle a gestionat o cantitate de peste 65 de mii de tone de deseuri de ambalaje, pentru cei peste 900 de clienti din portofoliu.

Clean Recycle este unul dintre primii 5 jucatori de pe piata locala a transferului de responsabilitate privind deseurile de ambalaje (OIREP), preluand obligativitatea raportarii, colectarii si valorificarii ambalajelor si deseurilor din ambalaje puse pe piata de producatori si importatori. Clean Recycle gestioneaza un portofoliu de peste 900 de companii care produc si pun pe piata deseuri de ambalaje, active pe intreg teritoriul Romaniei, din domenii precum FMCG si retail, agribusiness, automotive, distributie, productie industriala, farmaceutice s.a.