Agenda Constructiilor
Miercuri, 30 Noiembrie 2022
GRUNDFOS
Home - Stiri - Sustenabilitate - GREENPEACE: Observatii la scheme de ajutor de stat PNRR la investitii in energie
GREENPEACE: Observatii la scheme de ajutor de stat PNRR la investitii in energie
Sustenabilitate & CSR Publicat de Stelian DINCA 03 Mar 2022 10:54
Asociatiile Bankwatch Romania, 2Celsius, Greenpeace Romania, WWF Romania si Agent Green au formulat urmatoarele observatii in ceea ce priveste cele trei scheme de ajutor de stat aferente masurilor de investitii din cadrul Componentei 6 - Energie, din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), publicate spre consultare publica. Schemele de ajutor de stat vizeaza sprijinirea productiei de energie din surse regenerabile si a hidrogenului verde dar si a capacitatilor de productie pe gaze fosile.
I. In ceea ce priveste Schema de ajutor de stat si Ghidul Specific aferente Masurii de investitii I.2 - Infrastructura de distributie a gazelor regenerabile (utilizarea gazului natural in combinatie cu hidrogenul verde ca masura de tranzitie), precum si capacitatile de productie a hidrogenului verde si / sau utilizarea acestuia pentru stocarea energiei electrice, sub-masura 2.2 - Sprijinirea investitiilor in construirea de capacitati pentru productia de hidrogen verde in instalatii de electroliza, mentionam ca este necesara introducerea in schema si ghid si, pe de alta parte, asumarea de catre potentialul beneficiar al ajutorului de stat a obligatiei de monitorizare, raportare si verificare (MRV) a infrastructurii, precum si obligatia implementarii unui sistem pentru detectarea si eliminarea scaparilor de gaze de la nivelul instalatiilor (LDAR).
In ceea ce priveste articolul 5 alineatul (5) al Schemei de ajutor de stat: consideram ca hidrogenul verde ar trebui produs doar din surse de energie regenerabila precum cea eoliana si/sau solara, cu excluderea hidroenergiei. Producerea acestuia ar trebui sa aiba loc in momentele in care conditiile meteorologice permit productia de energie, dar consumul este unul mai mic decat se poate produce in acel moment. In acest fel ar putea fi valorificat surplusul de energie si ”stocat„ pentru o utilizare ulterioara.
Astfel, prin eliminarea hidroenergiei, nu se va ajunge in situatia in care in momentele in care exista o cerere mare de energie, dar o productie mica din alte surse regenerabile, aceasta resursa sa fie folosita pentru productia de hidrogen. Totodata, prin eliminarea hidroenergiei se descurajeaza investitiile in microhidrocentrale, care prezinta un impact negativ asupra mediului prin pierderea biodiversitatii si beneficii mult prea mici din punct de vedere energetic.
II. In ceea ce priveste Schema de ajutor de stat si Ghidul Specific aferente Masurii de investitii I.3 - Dezvoltarea de capacitati de productie pe gaze, flexibile si de inalta eficienta, pentru cogenerarea de energie electrica si termica (CHP) in termoficarea urbana, in vederea realizarii unei decarbonizari profunde, Componenta C.6 Energie din PNRR, mentionam ca imperativ introducerea in ghid si schema pe de o parte, si asumarea de catre potentialul beneficiar al ajutorului de stat pe de alta parte, a obligatiei de monitorizare, raportare si verificare (MRV) a infrastructurii construite sau modernizate, precum si obligatia implementarii unui sistem pentru detectarea si eliminarea scaparilor de gaze (LDAR).
In cuprinsul Schemei de ajutor de stat se mentioneaza ca se ofera centralelor posibilitatea sa atinga pe durata de viata economica, pragul de maximum 250g CO2 eq/KWh. Consideram ca acest prag nu ar trebui oferit pe toata durata de viata economica, ci sa fie atins pana in 2026.
Este important ca ulterior acestui an sa existe un plan de reducere a emisiilor sub acest prag, un plan integrat in studiul de fezabilitate al proiectului. Avand in vedere ca durata de functionare a acestor centrale este una de 12-22 de ani este necesara existenta unui plan de decarbonizare pentru reducerea emisiilor pana in 2030, in acord cu Pactul Ecologic European si obiectivul 2050 privind neutralitatea climatica.
III. In ceea ce priveste Schemele de ajutor de stat si Ghidurile Specifice aferente Masurii de investitii I.1 - Noi capacitati de productie electrica din surse regenerabile, Componenta C.6 Energie din PNRR, atat cea exceptata de la prevederile ajutorului de stat, cat si cea notificabila, articolul 5 alineatul (2) al Schemei de ajutor specifica faptul ca stocarea are un procent de maximum 20% din valoarea ajutorului de stat. Consideram important sa fie alocat un procentaj mai mare din valoarea ajutorului catre instalatii de stocare a energiei, iar fiecare propunere de investitie sa fie insotita in mod obligatoriu, pe langa capacitati de productie electrica din surse regenerabile, si de stocare. In prezent, reteaua electrica nationala nu mai este capabila sa primeasca capacitati regenerabile suplimentare intr-un mod in care sa nu fie provocate dezechilibre de sistem, iar stocarea poate facilita trecerea la un mod mai eficient de management al productiei de energie electrica.
Mai mult decat atat, analizand in mod comparativ valorile ajutorului de stat per MW instalat pentru investitiile in capacitati de productie pe gaz si investitiile in capacitati de productie pe baza de energie eoliana si solara se observa o limitare a finantarii eligibile pentru acestea din urma, in timp ce pentru proiectele pe baza de gaz fosil aceasta limitare nu exista, rezultand o favorizare din punct de vedere al sprijinului financiar acordat proiectelor pe baza de gaz fosil.
IV. In cazul tuturor schemelor de ajutor de stat, cerem in mod transparent publicarea informatiilor referitoare la acceptarea/refuzarea cererilor de finantare si motivul pentru care acestea au fost acceptate/refuzate. Furnizorul de ajutor de stat ar trebui sa publice in mod transparent raportarile anuale realizate de catre beneficiari sau minim un rezumat al acestora din care sa se desprinda informatii legate de activitatile intreprinse, data implementarii si costul, stakeholderi, in ce mod prezinta riscuri asupra mediului inconjurator.
In continuarea observatiilor de mai sus, va solicitam clarificari privind formularul DNSH, cine este entitatea institutionala care urmareste respectarea principiului in faza de aplicare, ce consecinte legale si/sau financiare are nerespectarea acestuia asupra solicitantului ajutorului de stat si implicit asupra proiectului, in cadrul carei documentatii este cuprinsa analiza privind aplicarea corecta a principiului DNSH (studiu de fezabilitate, EIM etc).
 
ABONARE REVISTA (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
AUTODESKTERAPLASTVideoConfAC-iulALLBIM
ROCKWOOL 196
TOP-500-CONTRACTORS
A aparut editia
OCTOMBRIE
2022!
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 170 (Octombrie 2022)
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
rigips
hilti
BMI_Icopal
leviatan
CONCEPT STRUCTURE
leviatan
CELCO 2020
ERBASU CONSTRUCT
Acvatot 2019
Ubitech
strabag nivel 1
FRONTALE
viarom
MAKITA

Parteneri

AHK 2022
HABITAT
FPSC_2019
ef-de-n
AICPS_30
ROGBC 2016
econet
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere tamplarie aluminiu