Președintele Patronatului Proiectanților în Construcții din România (PPC), Alexandru Fulga, a participat joi, 14 mai, la conferința internațională INNOCONSTRUCT 2026, în cadrul panelului „Beneficiarii ca artizani ai orașelor și clădirilor inteligente”, unde au fost discutate provocările și transformările prin care trece sectorul construcțiilor în contextul digitalizării, al noilor cerințe de performanță și al schimbării modului în care sunt definite investițiile în mediul construit.
Desfășurat sub conceptul „Breaking Walls”, evenimentul a adus în prim-plan nevoia unei colaborări mai eficiente între beneficiari, proiectanți, antreprenori și autorități, precum și necesitatea depășirii barierelor care încetinesc modernizarea industriei construcțiilor.
Discuțiile au avut loc și în contextul viitoarelor schimbări generate de adoptarea Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), noul cadru legislativ care va introduce cerințe mai ridicate privind responsabilitatea, trasabilitatea, planificarea și colaborarea între actorii implicați în ciclul de viață al construcțiilor.
În acest context, una dintre temele centrale ale panelului a fost tranziția de la investiții definite exclusiv prin funcționalitate și cost inițial către investiții evaluate prin performanța pe termen lung și costul pe ciclul de viață. Dezbaterea a vizat, totodată, instrumentele, competențele și schimbările necesare pentru ca administrația publică, beneficiarii și industria construcțiilor să poată răspunde noilor cerințe privind performanța investițiilor și dezvoltarea mediului construit.
În intervenția sa, Alexandru Fulga a subliniat că investițiile nu mai pot fi evaluate exclusiv prin prisma costului inițial sau a vitezei de implementare, ci trebuie analizate din perspectiva performanței pe termen lung.
„Mult timp, investițiile au fost definite aproape exclusiv prin funcționalitate: câți metri pătrați construim, ce capacitate are clădirea, cât de repede poate fi livrat proiectul. Astăzi, aceste criterii nu mai sunt suficiente”, a arătat președintele PPC.
Acesta a explicat că adevărata valoare a unei investiții se vede în modul în care o clădire funcționează după 10 sau 20 de ani, prin costurile de operare, eficiența energetică, flexibilitatea și capacitatea de adaptare la nevoi noi.
Totodată, Alexandru Fulga a atras atenția că există încă dificultăți în asumarea unei abordări orientate către performanță în piața din România și că proiectarea trebuie tratată ca o etapă strategică a investiției.
„Proiectarea trebuie tratată ca o etapă strategică a investiției. Dacă termenele sunt foarte scurte, bugetele insuficiente și accentul cade predominant pe prețul cel mai mic, este foarte dificil să vorbim despre inovație reală”, a afirmat președintele PPC.
Președintele PPC a arătat că există încă un decalaj între capacitatea de inovare a proiectanților și modul în care sunt gândite și evaluate investițiile în construcții în România.
„Proiectanții sunt, în general, aliniați la noile tehnologii și își doresc să inoveze. Mai ales în cazul arhitecților, există permanent dorința de a propune soluții noi, tehnologii noi și abordări diferite. Problema este că multe dintre aceste idei rămân doar pe hârtie, în principal din cauza costurilor mai mari pe care le presupun astfel de investiții și a faptului că beneficiarii nu sunt încă pregătiți să accepte că o clădire proiectată să fie sustenabilă și performantă pe termen lung are, inevitabil, o valoare mai mare decât una realizată doar pentru a bifa faptul că „am făcut o școală”, „am făcut un spital” sau o altă investiție”, a explicat președintele PPC.
„Discursul este bun, însă nu suntem încă pregătiți pentru această tranziție către clădiri la care eficiența să fie un criteriu real luat în calcul. Din perspectiva proiectantului, noi începem să punem soluțiile pe hârtie, dar în momentul în care ajungem cu indicatorii și valorile către beneficiar, acolo apare primul blocaj și, de multe ori, nu reușim să trecem de el. În esență, totul se reduce la bani. Eu cred că România încă nu este pregătită pentru acest pas”, a adăugat Alexandru Fulga.
În cadrul dezbaterii, președintele PPC a abordat și dificultățile cu care se confruntă administrația publică în procesul de definire și pregătire a investițiilor.
„Autoritățile și funcționarii publici nu au cum să fie specializați în același timp și în achiziția de echipamente, și în construcții, și în amenajarea spațiilor verzi. Și atunci, cred că cea mai bună variantă ar fi existența unui instrument care să parametrizeze foarte clar cerințele, astfel încât acestea să poată fi transpuse în scheme logice, pornind de la ceea ce ne dorim să realizăm, de la parametrii și caracteristicile pe care ar trebui să le aibă construcția sau investiția respectivă. Practic, printr-un sistem simplificat de opțiuni și criterii, să poată fi conturată o temă de proiectare care să stea la baza unui studiu de fezabilitate”, a explicat Alexandru Fulga.
Acesta a arătat că lipsa implicării specialiștilor încă din fazele timpurii ale investițiilor generează frecvent studii de fezabilitate realizate superficial, ceea ce produce ulterior blocaje și dificultăți în etapele de proiectare tehnică și implementare.
„Pentru că, la momentul acesta, lipsa implicării specialiștilor încă din această etapă duce la realizarea unui studiu de fezabilitate făcut pe genunchi, care ulterior trebuie transpus într-un proiect tehnic, iar apoi implementat în construcție, ceea ce complică și mai mult întregul proces”, a adăugat președintele PPC.
În cadrul intervenției sale, Alexandru Fulga a subliniat și importanța colaborării interdisciplinare, a digitalizării și a dezvoltării unor noi competențe profesionale adaptate cerințelor actuale ale pieței.
„În primul rând, este nevoie de o schimbare de mentalitate. Nu mai putem lucra fragmentat. Complexitatea actuală a proiectelor cere colaborare interdisciplinară și implicarea tuturor actorilor încă din fazele timpurii ale investiției.
În al doilea rând, avem nevoie de instrumente moderne și de digitalizare reală. CATUC poate accelera această transformare prin simplificarea proceselor administrative, integrarea planificării urbane și teritoriale și crearea unui cadru mai predictibil pentru investiții”, a explicat Alexandru Fulga.
„Trebuie să dezvoltăm competențe noi în industrie: specialiști care înțeleg nu doar partea tehnică, ci și performanța pe termen lung, sustenabilitatea, analiza ciclului de viață și utilizarea instrumentelor digitale în procesul de proiectare”, a adăugat acesta.
În acest sens, Alexandru Fulga a subliniat importanța colaborării dintre mediul academic și cel profesional în pregătirea noii generații de specialiști.
„Patronatul Proiectanților în Construcții susține activ dialogul dintre mediul academic și mediul profesional, tocmai pentru a contribui la formarea unei noi generații de specialiști capabili să răspundă provocărilor viitorului. Avem deja parteneriate cu universități din domeniu și cred că această legătură dintre educație și practică trebuie consolidată în continuare”, a afirmat președintele PPC.
În concluzie, președintele PPC a arătat că, deși există încă provocări reale în tranziția către investiții orientate către performanță și costul pe ciclul de viață, direcția este inevitabilă, iar piața începe să se maturizeze, acumulând competențe, tehnologii și experiență în proiecte care integrează soluții digitale, BIM și abordări axate pe eficiență și sustenabilitate.
„Schimbarea trebuie să înceapă din modul în care definim succesul unei investiții publice. Nu doar prin faptul că proiectul a fost construit, ci prin modul în care funcționează în timp, prin costurile pe care le generează și prin valoarea pe care o aduce comunității”, a afirmat Alexandru Fulga.
Prin urmare, accelerarea acestei schimbări presupune proiecte mai bine pregătite, mai multă predictibilitate și o colaborare reală între beneficiari, proiectanți, constructori și autorități, iar direcția propusă prin CATUC poate contribui la o abordare mai integrată a dezvoltării mediului construit.
Participarea PPC la INNOCONSTRUCT 2026 reflectă angajamentul Patronatului de a susține un cadru în care inovarea, colaborarea între actori și responsabilitatea investițională contribuie la creșterea calității în construcții.
