Consumul de energie destinat răcirii locuințelor din Uniunea Europeană s-a dublat în numai șase ani, pe fondul temperaturilor tot mai ridicate și al utilizării extinse a aparatelor de aer condiționat. Potrivit unor date publicate recent de Eurostat, gospodăriile din UE au consumat în 2024 un total de 80.400 de terajouli (TJ) pentru răcirea spațiilor, față de 40.500 TJ în 2018. Datele evidențiază o creștere aproape continuă a consumului de energie pentru climatizare în perioada analizată. Singurele scăderi anuale au fost înregistrate în 2020 (-2,5%) și 2023 (-1,9%), comparativ cu anii precedenți.
La nivel absolut, Italia a înregistrat cel mai ridicat consum de energie pentru răcirea locuințelor, cu 26.300 TJ în 2024, fiind urmată de Spania, cu 14.300 TJ, și Grecia (11.900 TJ), ceea ce reflectă atât dimensiunea piețelor rezidențiale, cât și condițiile climatice specifice sudului Europei.
În cazul României, consum total de energie pentru răcirea spațiilor a crescut ușor, de la 1.045 TJ în anul 2018, până la 1.137 TJ în 2024.
Raportat însă la consumul final de energie al gospodăriilor, clasamentul este diferit. Cipru și Malta au cele mai ridicate ponderi ale energiei utilizate pentru răcirea spațiilor, respectiv 16% și 15% din consumul final al locuințelor. În Grecia, răcirea reprezintă 7,4% din consumul final de energie al gospodăriilor, în timp ce în Spania și Italia aceste ponderi sunt de 2,5%, respectiv 2,3%.
Aproape 60% din necesarul energetic al UE provine din importuri
Potrivit celei mai recente ediții a raportului "Energy in Europe - 2026", realizată de Eurostat, Uniunea Europeană și-a acoperit în 2024 doar 43% din necesarul energetic din producția proprie, în timp ce 57% a provenit din importuri, ceea ce evidențiază în continuare dependența ridicată față de furnizorii externi. În mixul energetic european, produsele petroliere și petrolul brut dețin cea mai mare pondere, de 38%, urmate de gazele naturale (21%), energia regenerabilă (20%), energia nucleară (12%) și combustibilii solizi (10%).
Principalii furnizori externi de energie ai Uniunii Europene în 2024 au fost:
• Statele Unite, pentru petrol și produse petroliere;
• Norvegia, pentru gazele naturale;
• Australia, pentru combustibilii fosili solizi.
Energia regenerabilă domină producția europeană
Energia regenerabilă reprezintă deja 48% din producția totală de energie a UE, fiind principala sursă energetică în 2024. Energia nucleară ocupă locul al doilea, cu 28%, urmată de combustibilii solizi (15%), gazele naturale (5%) și petrolul brut (3%).
Potrivit datelor Eurostat, Malta și-a asigurat întreaga producție internă de energie din surse regenerabile (100%), fiind urmată de Letonia (99%), Portugalia (98%) și Cipru (96%).
În schimb, România se remarcă prin cea mai mare pondere a gazelor naturale în producția națională de energie, alături de Țările de Jos, fiecare cu 36%, în timp ce petrolul brut reprezintă 13% din producția energetică națională.
Transporturile rămân cel mai mare consumator de energie
Potrivit Eurostat, din totalul energiei finale consumate în UE în 2024, 31% a fost utilizată de sectorul transporturilor, în principal transportul rutier. Gospodăriile au reprezentat 27% din consumul final de energie, încălzirea locuințelor fiind responsabilă pentru aproximativ două treimi din acest consum.
Industria a utilizat 25% din energia finală, iar serviciile comerciale și publice au reprezentat 13%. Agricultura, silvicultura și pescuitul au avut o pondere de 3%.
În ceea ce privește tipurile de energie consumată, produsele petroliere au reprezentat 37% din consumul final, urmate de electricitate (23%), gaze naturale (20%), utilizarea directă a surselor regenerabile (12%), energia termică derivată (5%) și combustibilii solizi (2%).
Ponderea energiei regenerabile continuă să crească
Ponderea energiei regenerabile în consumul final brut al Uniunii Europene a ajuns la 25% în 2024, față de 17% în 2014 și numai 10% în 2004, fiind încă departe de obiectivul european de 42,5% până în 2030. Suedia conduce detașat clasamentul, cu o pondere de 63% a energiei regenerabile în consumul final, fiind urmată de Finlanda (52%) și Danemarca (47%).
În 2024, consumul de energie primară al Uniunii Europene a fost de 1.209 milioane tone echivalent petrol (Mtoe), cu 9% sub nivelul din 2014, însă încă la 22% distanță de ținta stabilită pentru 2030. Consumul final de energie a totalizat 901 Mtoe, cu 2% mai redus decât în 2014, rămânând însă cu 18% peste nivelul necesar pentru atingerea obiectivului european din 2030.
Emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 36% față de 1990
Eurostat mai arată că emisiile nete de gaze cu efect de seră din UE au fost în 2023 cu 36% mai mici decât în 1990. România se numără printre statele cu cele mai importante reduceri, înregistrând un declin de 70%, alături de Lituania (-68%) și Estonia (-64%).
Uniunea Europeană și-a stabilit ca obiectiv atingerea neutralității climatice până în 2050, precum și reducerea emisiilor nete cu cel puțin 55% până în 2030 și cu 90% până în 2040, comparativ cu nivelul din 1990.
