ENGIE Romania accelerează investițiile în producția de energie regenerabilă și în dezvoltarea capacităților de stocare, urmărind extinderea portofoliului local de proiecte și integrarea unor soluții care să susțină flexibilitatea sistemului energetic. Compania operează în prezent aproximativ 250 MW de capacități eoliene și fotovoltaice și dezvoltă, la Băleni (județul Galați), primul proiect hibrid al Grupului ENGIE din Europa, care combină producția de energie eoliană cu stocarea în baterii. În paralel, își continuă investițiile în modernizarea infrastructurii energetice și în soluții destinate decarbonizării consumatorilor, urmând strategia grupului de accelerare a tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon. În acest interviu, Cristian Buzan, Managing Director Renewables & Flexible Power, vorbește despre obiectivele companiei pe piața românească, oportunitățile de dezvoltare a investițiilor în energie verde și condițiile necesare pentru ca România să își valorifice potențialul de hub regional în domeniul energiei.
- Care sunt principalele direcții de dezvoltare ale ENGIE în România în domeniul energiei regenerabile și al soluțiilor de stocare?
- Dezvoltarea producției de energie regenerabilă și a capacităților de stocare reprezintă una dintre direcțiile strategice ale Grupului ENGIE, unul dintre liderii globali în domeniul energiei, care și-a propus să atingă 95 GW de capacități de producție din surse regenerabile și stocare până în 2030. Totodată, Grupul își menține obiectivul de a pune anual în funcțiune aproximativ 4 GW de noi capacități de energie regenerabilă.
În România, contribuim la această ambiție prin extinderea portofoliului de proiecte de energie regenerabilă și de soluții de stocare, în linie cu strategia Grupului. În prezent, operăm aproximativ 250 MW de capacități de producție din surse eoliene și solare și continuăm investițiile în dezvoltarea proiectelor de stocare în baterii.
Dezvoltarea acestor capacități este însoțită de investiții în soluții de stocare, indispensabile pentru integrarea eficientă a energiei regenerabile în sistemul energetic. Un bun exemplu în acest sens îl constituie proiectul de la Băleni, în județul Galați, dezvoltăm primul proiect hibrid din Europa al Grupului ENGIE care integrează producția de energie eoliană și stocarea energiei în baterii.
În perioada următoare vom continua investițiile atât în noi capacități regenerabile, cât și în soluții de stocare, deoarece cele două componente sunt complementare. Pe măsură ce ponderea energiei regenerabile crește, bateriile devin esențiale pentru integrarea eficientă a acesteia în sistem și pentru creșterea flexibilității acestuia.
- În contextul accelerării tranziției energetice, ce oportunități identificați pentru România în atragerea investițiilor în energie verde și ce măsuri considerați că ar trebui prioritizate pentru a susține dezvoltarea acestor proiecte?
- România are toate premisele pentru a deveni unul dintre principalii poli de investiții în energie verde din regiune. Beneficiază de un mix energetic diversificat, de resurse naturale importante și de o poziție strategică în Europa Centrală și de Sud-Est. În plus, dezvoltarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră, alături de investițiile în energie regenerabilă, pot susține o tranziție echilibrată, în care securitatea energetică și decarbonizarea evoluează în paralel.
În același timp, asistăm la o creștere structurală a cererii de energie electrică, determinată de electrificarea economiei, dezvoltarea industriei, mobilitatea electrică și extinderea centrelor de date și a infrastructurii dedicate inteligenței artificiale. Aceste tendințe creează premise solide pentru dezvoltarea unor noi investiții în capacități de producție și stocare.
Pentru ca România să valorifice acest potențial, este esențial să continue investițiile în rețele, să accelereze procesele de autorizare și să mențină un cadru de reglementare predictibil. Instrumente precum schema CfD, fondurile europene și dezvoltarea pieței PPA reprezintă mecanisme importante pentru reducerea riscului investițional și accelerarea implementării proiectelor.
În cele din urmă, competitivitatea unei piețe nu este dată doar de resursele pe care le are la dispoziție, ci de capacitatea de a le transforma într-un cadru predictibil care atrage investiții și accelerează implementarea proiectelor.
- ENGIE continuă să investească atât în producția de energie regenerabilă, cât și în modernizarea și extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale. Cum vedeți echilibrul dintre aceste două direcții strategice și care vor fi prioritățile companiei în următorii ani?
- Consider că nu putem vorbi despre o alegere între investițiile în producția de energie regenerabilă și cele în infrastructura de distribuție a gazelor naturale. Cele două direcții sunt complementare și răspund unor nevoi diferite, dar la fel de importante, ale consumatorilor. Tranziția energetică nu înseamnă înlocuirea unei tehnologii cu alta, ci dezvoltarea unui sistem energetic mai sigur, mai flexibil și capabil să răspundă noilor cerințe ale economiei.
În acest context, strategia ENGIE Romania se bazează pe trei direcții strategice, aliniate ambiției Grupului ENGIE de a accelera tranziția către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2045.
Prima direcție vizează dezvoltarea producției de energie regenerabilă și a capacităților de stocare, investiții care contribuie la creșterea ponderii energiei curate și la flexibilitatea sistemului energetic. Cea de-a doua este susținerea clienților în procesul de decarbonare, prin soluții care îi ajută să își reducă consumul de energie, să își optimizeze costurile și să adopte tehnologii cu emisii reduse de carbon. Cea de-a treia direcție este modernizarea și extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale, prin investițiile realizate de Distrigaz Sud Rețele, inclusiv pregătirea infrastructurii pentru integrarea gazelor verzi.
Aceste trei direcții sunt complementare și răspund aceleiași priorități strategice: dezvoltarea unui sistem energetic mai sigur, mai flexibil și mai competitiv.
- ENGIE Romania este partener de lungă durată al Habitat for Humanity și a participat recent la proiectul CEO Build, unde lideri din companii au lucrat direct pe șantier pentru construirea de locuințe destinate familiilor vulnerabile. Ce înseamnă pentru dumneavoastră implicarea directă în astfel de proiecte și cum se integrează acestea în strategia de responsabilitate socială a companiei?
- Tranziția energetică înseamnă mai mult decât investiții în infrastructură, tehnologie și energie regenerabilă. Credem că o tranziție energetică de succes trebuie să fie echitabilă și să aducă beneficii nu doar sistemului energetic, ci și oamenilor. De aceea, pe lângă dezvoltarea proiectelor noastre de energie, ne implicăm activ în inițiative cu impact social pe termen lung.
Astfel, strategia de responsabilitate socială a ENGIE este construită în jurul axelor - educație, sănătate și protecția mediului, cu accent pe eficiență energetică. În ultimii 21 de ani, compania a investit peste 15 milioane de euro în proiecte din aceste domenii, de care au beneficiat peste 600.000 de persoane.
Parteneriatul nostru cu Habitat for Humanity România reflectă foarte bine această viziune. Încă din 2013, am derulat împreună proiecte care au contribuit la îmbunătățirea condițiilor de locuire pentru beneficiarii aflați în grija unor organizații precum SOS Satele Copiilor și HOSPICE Casa Speranței, dar și a condițiilor de învățare pentru copiii din școlilele din Băleni, județul Galați, și la Școala nr. 125 din București.
Participarea la CEO Build este valoroasă tocmai pentru că transformă implicarea într-o experiență directă și demonstrează că leadershipul înseamnă și implicare personală, nu doar susținere financiară. Cred că astfel de experiențe schimbă perspectiva asupra impactului pe care îl putem avea, ca lideri și ca organizații, în comunitățile în care activăm.
În 2025, am contribuit la realizarea lucrărilor de finisaje pentru unul dintre cvadruplexurile construite în comuna Berceni, județul Prahova, iar în 2026 ne-am alăturat din nou proiectului pentru construirea a patru noi locuințe destinate familiilor vulnerabile din aceeași comunitate.
Tot împreună cu Habitat for Humanity am demarat în acest an un nou proiect dedicat Centrului Sfântul Paul al Asociației Concordia, în care investim 2,5 milioane de lei pentru creșterea eficienței energetice și a autonomiei energetice a centrului. Proiectul include lucrări de reabilitare, instalarea de pompe de căldură și panouri fotovoltaice, soluții care vor reduce consumul și costurile cu energia, permițând redirecționarea resurselor către sprijinirea tinerilor aflați în situații vulnerabile.
Acesta este modul în care înțelegem responsabilitatea socială: să folosim expertiza și competențele noastre din domeniul energiei pentru a crea valoare în comunități. Atunci când tehnologia, eficiența energetică și implicarea oamenilor se întâlnesc într-un proiect comun, rezultatele sunt sustenabile și produc beneficii pe termen lung.
- Din perspectiva dumneavoastră, care sunt cele mai importante provocări și oportunități pentru economia României în următorii 5-10 ani și ce rol poate juca sectorul energetic în susținerea competitivității și dezvoltării durabile a țării?
- România intră într-o perioadă în care competitivitatea economică va depinde tot mai mult de capacitatea de a atrage investiții, de a accelera digitalizarea și de a gestiona eficient tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon. În acest context, energia devine un factor strategic de dezvoltare.
Țara noastră are avantaje importante: un mix energetic diversificat, resurse naturale, potențial regenerabil, resurse de gaze naturale și acces la fonduri europene. Valorificarea acestor atuuri poate transforma România într-un hub regional pentru investiții în industrie, tehnologie și energie.
Sectorul energetic are un rol esențial în această evoluție. Investițiile în noi capacități de producție, stocare, rețele și digitalizare vor contribui la creșterea securității energetice, la reducerea dependenței de importuri și la crearea unui mediu mai predictibil pentru investitori.
În același timp, competitivitatea nu se construiește doar prin producerea unei cantități mai mari de energie, ci prin dezvoltarea unui sistem energetic flexibil, rezilient și capabil să răspundă nevoilor unei economii aflate în transformare. Din această perspectivă, sectorul energetic poate deveni unul dintre principalii factori de creștere economică și dezvoltare durabilă în următorul deceniu.
Dacă vom reuși să menținem ritmul investițiilor și un cadru predictibil pentru dezvoltarea acestora, energia poate deveni unul dintre principalii factori ai competitivității economiei românești și ai dezvoltării durabile în următorii ani.
