România are șansa de a deveni hubul energetic al Europei de Sud Est, însă are nevoie urgentă de investiții în rețele, stabilitate legislativă și accelerarea autorizărilor - acestea sunt principalele concluzii ale întâlnirii lunare a membrilor AHK România dedicată sectorului energetic, la care au participat circa 100 de reprezentanți ai mediului de afaceri româno-german.
Lideri din industria energetică, dezvoltatori din sectorul regenerabilelor și experți în politici energetice au analizat perspectivele României într-o perioadă marcată de creșterea rapidă a capacităților regenerabile și presiunea asupra infrastructurii energetice. Discuțiile au reliefat atât progresele, cât și blocajele care pot întârzia transformarea României într-un actor regional strategic.
În deschiderea întâlnirii Volker Raffel (foto), Președintele AHK România, a subliniat că "România este una dintre cele mai bine poziționate țări pentru a deveni un hub energetic regional. Avem resurse, poziție geografică și o capacitate regenerabilă aflată în plină expansiune. Dar pentru a reuși, trebuie să rezolvăm trei probleme importante: disciplina de plată a statului, un cadru de piață previzibil și deblocarea investițiilor în rețele".
Discuțiile din cadrul mesei rotunde au arătat că România are nevoie de peste 1,2 miliarde euro anual pentru modernizarea rețelelor de distribuție. Fără creșterea accelerată a investițiilor, integrarea proiectelor regenerabile în rețea, racordarea consumatorilor industriali și electrificarea transporturilor, aceste investiții riscă să fie întârziate.
Presiuni majore asupra operatorilor de rețea
Cristina Păun, director adjunct al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), a evidențiat presiunile majore asupra operatorilor de rețea: creșterea rapidă a numărului de prosumatori, apariția stațiilor de încărcare pentru vehicule electrice ca nou tip de consum și lipsa mecanismelor de reglementare care să permită investiții anticipative.
Pe de altă parte, energia regenerabilă se dezvoltă accelerat , în special sectoarele solar și eolian. Totuși, dezvoltatorii întâmpină dificultăți semnificative la nivelul autorizațiilor și al accesului la rețea. Nikolaus Eichert, director executiv wpd România, a subliniat că, deși România rămâne una dintre cele mai atractive piețe din regiune, blocajele administrative și cele legate de infrastructură îngreunează ritmul real de implementare a proiectelor, împiedicând valorificarea completă a potențialului.
Alina Arsani, Head of Energy la EPG, a subliniat necesitatea unei strategii coerente pe termen lung, care să cuprindă accelerarea electrificării și a alinierea politicilor naționale la dinamica europeană. Ea a punctat că România trebuie să își clarifice direcțiile privind producția de energie, investițiile în stocare și rolul gazului în tranziție, pentru a evita întârzierile structurale în următorii ani.
Predictibilitate fiscală și simplificarea birocrației rămân principalele nevoi ale mediului de afaceri
Companiile au transmis că este nevoie urgentă de stabilitate legislativă, claritate privind costurile energiei și proceduri rapide pentru racordare - condiții esențiale pentru deciziile de investiții pe termen lung.
Întâlnirea a fost moderată de Sebastian Metz, director general și membru în Consiliul Director al AHK România, care a sintetizat așteptările mediului de afaceri: "Companiile au nevoie de costuri predictibile, reglementări stabile și o infrastructură care funcționează. Potențialul României este incontestabil, dar succesul depinde de proceduri mai rapide pentru obținerea autorizărilor pentru demararea proiectelor energetice, de reglementări coerente și o de absorbție eficientă a fondurilor europene. Cu execuția potrivită, România poate deveni hubul energetic al Europei de Sud Est".
