Administrarea canalelor navigabile Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă - Midia Năvodari a devenit, în ultimii ani, o componentă cu miză strategică pentru transportul de mărfuri, pentru logistica Portului Constanța și pentru conectarea României la fluxurile comerciale europene. Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța (CNACN Constanța) gestionează o infrastructură care a depășit de mult statutul de simplă legătură hidrotehnică între Dunăre și Marea Neagră. Canalele, ecluzele, porturile interioare și sistemele de management al traficului formează astăzi un ansamblu logistic în care siguranța navigației, capacitatea de operare și digitalizarea devin condiții de competitivitate. Războiul din Ucraina și reconfigurarea rutelor de transport au confirmat importanța acestei infrastructuri, iar proiectele aflate în implementare sau pregătire arată că etapa următoare nu mai poate fi redusă la lucrări punctuale de întreținere. Modernizarea porturilor Luminița, Ovidiu, Basarabi și Medgidia, retehnologizarea ecluzelor, reabilitarea barajului stăvilar și viitorul sistem RoRIS-ACN definesc o agendă investițională orientată spre creșterea siguranței, reducerea timpilor de tranzit și integrarea transportului naval interior în lanțuri logistice mai performante.
În interviul următor, Florin Goidea, director general al CNACN Constanța, prezintă proiectele prioritare ale companiei, rolul finanțărilor europene și viziunea privind dezvoltarea infrastructurii navigabile în următorul deceniu.
- Care sunt cele mai importante proiecte de investiții aflate în execuție sau pregătire pentru modernizarea Canalului Dunăre - Marea Neagră și a Canalului Poarta Albă - Midia Năvodari și în ce stadiu se află acestea?
- În prezent, compania are în implementare următoarele proiecte de investiții finanțate din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Transport 2021-2027. Proiectul "Modernizare și extindere capacitate de operare în portul Luminița" are în vedere extinderea capacității de operare a portului prin construirea a 480 m de cheu vertical tip estacadă, a unei platforme portuare aferente acestuia de aproximativ 28.000 mp, precum și sistematizarea întregii incinte portuare, în vederea asigurării condițiilor optime pentru desfășurarea activităților de operare portuară: iluminat portuar, împrejmuirea și securizarea incintei, execuția unei clădiri administrative, asigurarea utilităților, respectiv apă și energie, la dane și la clădirea administrativă.
Proiectul "Retehnologizare ecluză Năvodari în vederea creșterii siguranței navigației" are în vedere modernizarea echipamentelor tehnologice de bază ale ecluzei, reabilitarea părții de construcție a acesteia, modernizarea echipamentelor și instalațiilor auxiliare, a celor pentru siguranța ecluzei și a navigației, modernizarea echipamentelor, utilajelor și dotărilor pentru procesul de întreținere al ecluzei, precum și a instalațiilor pentru prevenirea poluării și afectării mediului înconjurător.
Proiectul "Reabilitare și retehnologizare Baraj Stăvilar Mobil km 4+337" vizează un obiectiv cu rol major în menținerea nivelului apei în canalele navigabile Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă - Midia Năvodari. Conform Regulamentului de exploatare al CDMN, stăvilarul împiedică inundarea canalului atunci când nivelul apelor Dunării este mai mare sau oprește scurgerea apei din canal atunci când nivelul apelor Dunării este mai mic decât cel din bieful II. În anul 2021, stăvilarul a fost transferat, prin HG nr. 887/2021, în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și în concesiunea CNACN SA Constanța, pentru reabilitarea și retehnologizarea obiectivului.
De asemenea, avem în evaluare o cerere de finanțare depusă în cadrul Programului Transport pentru proiectul "Modernizare sistem de management al traficului de nave pe CDMN și CPAMN și de informare asupra transportului pe ape interioare - RoRIS ACN". În cadrul proiectului FAIRway Danube II, finanțat prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei 2021-2027, avem incluse două obiective de investiții. Primul este "Modernizare front de așteptare port Basarabi", pentru care lucrările sunt în derulare. Proiectul are în vedere reabilitarea frontului de acostare în lungime de 301 m, asigurarea iluminatului frontului de așteptare din surse regenerabile, implementarea facilității de alimentare cu energie electrică a navelor la cheu și lucrări de securizare a investiției, prin împrejmuire. Al doilea obiectiv este "Modernizare front de așteptare, amonte și aval, port Medgidia", aflat în licitație. Obiectivul proiectului are în vedere reabilitarea frontului de acostare în lungime de 301 m în amonte de intrarea în portul Medgidia și de 600 m în aval de intrarea în portul Medgidia, asigurarea iluminatului frontului de așteptare din surse regenerabile, implementarea facilității de alimentare cu energie electrică a navelor la cheu și lucrări de securizare a investiției, prin împrejmuire.
- Cum vor contribui aceste investiții la creșterea siguranței navigației și a capacității de tranzit pe cele două canale navigabile?
- Pe lângă proiectul de modernizare a portului Luminița, în prima parte a anului 2026 au fost recepționate lucrările de modernizare a portului Ovidiu, în cadrul cărora, pe malul stâng al canalului, a fost construit efectiv un port nou, cu 360 m de cheu vertical pentru operarea navelor și aproximativ 21.000 mp de platformă pentru depozitarea mărfurilor. Pentru ambele porturi am avut în vedere sistematizarea acestora și asigurarea tuturor facilităților portuare necesare pentru desfășurarea activităților de exploatare portuară. Așteptările noastre vizează creșterea traficului în zona Canalului Poarta Albă - Midia Năvodari și, implicit, a volumului de mărfuri operate în cele două porturi, ambele fiind specializate în operarea materialelor de carieră și balastieră. Mai mult, în zona portului Luminița își desfășoară activitatea operatori economici importanți, cu obiect de activitate în domeniul materialelor de construcții, și sperăm să-i atragem și pe aceștia în utilizarea canalelor navigabile pentru transportul produselor lor.
Asigurarea navigației în condiții de siguranță este una dintre obligațiile companiei. Prin natura lor, ecluzele sunt puncte potențiale de întrerupere a traficului de nave. În acest sens, în perioada 2013-2022 am finalizat lucrările de modernizare a ecluzelor Cernavodă, Agigea și Ovidiu. Putem spune că finalizarea acestora a avut loc într-un moment foarte potrivit, astfel încât am fost capabili să preluăm întregul trafic adițional de mărfuri, în special cereale, generat de războiul din Ucraina și de reconfigurarea rutelor de transport. Canalele navigabile au ecluze gemene, cu două camere de ecluzare. Înainte de această modernizare, o ecluză era folosită pentru navigație, iar cealaltă se afla în reparație. După modernizare, sunt utilizate în procesul de ecluzare ambele ecluze, ceea ce reduce timpii de așteptare ai navelor la trecerea prin ele. Barajul stăvilar are un rol major în menținerea nivelului apei în cele două canale navigabile în perioada în care nivelul apei din canal este mai ridicat decât cel din Dunăre, acesta fiind motivul principal al preluării obiectivului de la Apele Române. Punerea în siguranță a acestuia prin modernizare, împiedicarea scurgerii apei înapoi în bieful I al canalului și, în situația nivelurilor ridicate de apă din Dunăre, tranzitarea acestora în mod gravitațional în bieful II al canalului susțin rolul important al investiției în asigurarea condițiilor de navigație pe cele două canale navigabile.
- Ce impact estimați că vor avea proiectele de modernizare asupra competitivității coridorului de transport Dunăre - Marea Neagră în raport cu alte rute europene?
- Prin destinația sa, Canalul Dunăre - Marea Neagră scurtează distanțele și timpii de transport dinspre Asia către centrul Europei. Prin proiectele de modernizare a infrastructurii de transport, ne dorim să transformăm zona canalelor navigabile, alături de portul Constanța, într-un nod logistic multimodal, consolidând astfel poziția României în comerțul regiunii Europei de Est. Canalul Dunăre - Marea Neagră este o legătură strategică între Marea Neagră și Dunăre în ceea ce privește ruta de transport al mărfurilor din Asia către Europa Centrală prin portul Constanța. În cadrul proiectelor de cooperare transnațională derulate din 2009 până în prezent, cum ar fi NEWADA, NEWADA duo, Danube STREAM, FAIRway Danube și FAIRway Danube II, administrațiile de cale navigabilă responsabile cu întreținerea șenalului navigabil al Dunării colaborează permanent pentru armonizarea datelor furnizate privind starea șenalului navigabil, astfel încât transportatorii să primească în cel mai scurt timp informațiile necesare desfășurării voiajului.
- În ce măsură finanțările europene susțin programul investițional al companiei și care sunt principalele provocări în implementarea proiectelor de infrastructură?
- Finanțările europene sunt principala resursă financiară pentru realizarea obiectivelor de investiții pe care le avem în vedere în strategia de dezvoltare și modernizare a canalelor navigabile. De exemplu, în anul 2026, finanțarea din fonduri europene a investițiilor reprezintă 84% din valoarea programului de investiții aprobat, restul de 16% fiind asigurat din surse proprii și alocații bugetare.
- Ce investiții sunt prevăzute pentru digitalizarea managementului traficului naval și pentru monitorizarea infrastructurii canalelor?
- După cum am menționat anterior, compania are în pregătire un proiect privind modernizarea sistemului de management al traficului de nave pe cele două canale navigabile. Obiectivele specifice ale proiectului sunt în concordanță cu cerințele Directivei RIS nr. 2482/2025 de modificare a Directivei 2005/44/CE privind serviciile de informații fluviale armonizate pe căile navigabile interioare de pe teritoriul Comunității. Proiectul "Modernizare sistem de management al traficului de nave pe CDMN și CPAMN și de informare asupra transportului pe ape interioare - RoRIS ACN" va genera un impact la nivel macroeconomic prin creșterea gradului de siguranță, eficiență și durabilitate a transportului pe ape interioare, precum și prin facilitarea interfețelor realizate cu alte moduri de transport. Vor fi puse la dispoziția utilizatorilor servicii de calitate, necesare pentru desfășurarea în condiții optime a activității de transport, coroborate cu respectarea legislației privind protecția mediului.
- Cum colaborați cu administrațiile portuare și operatorii logistici pentru valorificarea investițiilor realizate pe infrastructura de navigație interioară?
- Compania are în administrare patru porturi, respectiv Medgidia, Basarabi, Ovidiu și Luminița. De exemplu, în perioada lucrărilor de modernizare a porturilor Ovidiu și Luminița, am colaborat foarte bine cu operatorii portuari în vederea relocării sau întreruperii activității acestora pentru executarea lucrărilor. Considerăm că avem o bună colaborare cu operatorii. În ceea ce privește valorificarea investițiilor realizate în porturi, după finalizarea implementării proiectului, nu se vor acorda, în mod direct sau indirect, avantaje competitive transportatorilor sau operatorilor existenți și nici viitorilor potențiali transportatori sau operatori. Accesul la infrastructura modernizată va fi nediscriminatoriu, liber și fără restricții, cu respectarea legislației existente și în condiții de competiție liberă.
- Care este viziunea CN ACN pentru dezvoltarea infrastructurii navigabile în următorii 5-10 ani și ce proiect considerați strategic pentru această perioadă?
- Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii navigabile reprezintă una dintre responsabilitățile administrației, conform contractului de concesiune. Prin programele de investiții aprobate în fiecare an, indiferent de sursa de finanțare, încercăm să menținem la un nivel cât mai bun starea infrastructurii pe care o avem în administrare, să comunicăm cât mai eficient informațiile necesare desfășurării procesului de tranzitare și să asigurăm un grad cât mai ridicat de predictibilitate a datelor furnizate, astfel încât să putem asigura un flux de transport cât mai bun, fără sincope și întârzieri.
Pentru următorii 5-10 ani, considerăm că proiectul strategic de investiții este "Modernizarea canalelor navigabile - Canalul Dunăre - Marea Neagră și Canalul Poarta Albă - Midia Năvodari, în vederea creșterii siguranței navigației". Proiectul are în vedere, pentru ambele canale, modernizarea, reabilitarea și finalizarea lucrărilor de protecție și consolidare a malurilor pe sectoarele cu maluri înalte, finalizarea, reabilitarea și conectarea văilor afluente din beton armat la terenul adiacent pentru colectarea apelor pluviale pe sectoarele cu maluri înalte, modernizarea și reabilitarea sistemului de drenaj și colectare a apelor pluviale și exfiltrate, executarea podețelor la nivelul terenului natural pe sectoarele cu maluri înalte, modernizarea și reabilitarea pereților secțiunii trapezoidale prin consolidarea zonelor afectate, efectuarea de lucrări de consolidare și susținere a versanților în zone instabile sau potențial instabile, modernizarea drumurilor de acces și exploatare, inclusiv a pasarelelor și podurilor, lucrări de combatere a eroziunii solului și plantare de arbuști în sectorul Murfatlar - Agigea, precum și construcția unui nou canal de fibră optică pentru sistemul de comunicații RoRIS-ACN. Proiectul este considerat matur, cu indicatorii tehnico-economici aprobați prin HG nr. 4/2023. Perioada de implementare este de 11 luni pentru elaborarea proiectului tehnic și de 60 de luni pentru lucrări, pentru întreaga investiție. Va fi avută în vedere o prioritizare a execuției lucrărilor, în funcție de urgența reabilitării malurilor și de resursele financiare disponibile. În prima parte, trebuie să asigurăm stabilitatea malurilor înalte dintre Basarabi și Agigea, precum și a celor din amonte de ecluza Ovidiu.
Un alt proiect de aceeași anvergură ar putea fi "Amenajarea râurilor Argeș și Dâmbovița pentru navigație și alte folosințe", respectiv Canalul Dunăre - București. În prezent, revizuirea studiului de fezabilitate este în derulare, cu termen estimat de finalizare în decembrie 2026. Având în vedere dimensiunea proiectului, este de competența Ministerului Transporturilor și Infrastructurii ca, în funcție de strategia de dezvoltare și de disponibilitatea resurselor financiare de la momentul avizării indicatorilor tehnico-economici, să stabilească sursele de finanțare pentru finalizarea lucrărilor la acest obiectiv de investiții.
